1,017 matches
-
ale moralei și ale religiei, publicată în 1932. El susținea că morala și religia se bazează fie pe identitatea tribală, fie pe considerații asupra condiției umane universale. în primul caz, un exemplu este Vechiul Testament, iar în al doilea Noul Testament. Moralitatea tribală a dat naștere unor societăți închise, care le conferă drepturi și obligații membrilor săi, discriminându-i pe cei din afară; moralitatea universală a generat societăți deschise ce recunosc anumite drepturi fundamentale, indiferent de afilierea tribală, etnică sau religioasă. Popper a dus
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
iar în al doilea Noul Testament. Moralitatea tribală a dat naștere unor societăți închise, care le conferă drepturi și obligații membrilor săi, discriminându-i pe cei din afară; moralitatea universală a generat societăți deschise ce recunosc anumite drepturi fundamentale, indiferent de afilierea tribală, etnică sau religioasă. Popper a dus mai departe acest argument, susținând că și ideologii universale precum comunismul pot constitui o amenințare pentru o societate deschisă, dacă pretind că dețin adevărul absolut, discriminându-i, astfel, pe cei care nu sunt de acord
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
necesară o identitate inteligibilă într-un context relațional. Pentru Alisdair McIntyrexe "„McIntyre,Alisdair" (1984), de exemplu, identitatea persoanei nu este detașată de scopurile ei, ci e constituită de acestea 30. Sinele există într-o anumită comunitate și tradiție (locală, etnică, tribală, religioasă), se naște într-o „poveste colectivă”, iar povestea fiecăruia, ca persoană, este legată de cea colectivă și greu de conceput în afara acesteia 31. Comunitarienii cred că nevoile indivizilor sunt mai bine înțelese și respectate în comunitatea locală decât la
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
cele inferioare, scapă într-adevăr sistemelor explicative obișnuite, create pornind de la istoria industrializării europene. Marginile muncitoare sunt percepute aproape exclusiv din unghiul restrictiv al rezistenței la dominația capitalistă (străină colonială sau postcolonială) și la proletarizare; diferitele fațete ale solidarităților familiale, tribale sau etnice, pe de o parte, și extensiunea slabă a muncii salariate și raporturile sale cu diversele forme ale micii producții de piață sau de economie rurală, pe de altă parte, îi incită pe cercetătorii obsedați de chestiunea unei conștiințe
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
să se preocupe de fenomenele industrializării în special în Africa Centrală sub dominația colonială britanică atunci când s-a definit ca antropologie a schimbării sociale. Această antropologie s-a interesat în anii treizeci de trecerea de la un mod de viață "tradițional" tribal, în limbajul anglo-saxon al timpului la un mod de viață "urban" (era vorba de fapt de marile complexe miniere din Rhodesia de Nord). Răspunzând, nu fără ambiguitate, unei cereri formulate de autoritățile politice sau industriale însele, antropologii britanici ai schimbării
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Ne-am pomenit în fața unei probleme metodologice serioase: experimentasem deja sistemul clasic al chestionarului de opinii și nu fuseserăm satisfăcuți. Obstacolul limbii face acest demers inutil: nici cunoașterea dialectului lingala nu este suficientă, sătenii neexprimându-se decât în limba lor tribală (există în jur de cincisprezece astfel de limbi în nordul statului Congo). Pe de altă parte, atitudinea însăși a subiecților față de "chestionar" era cel puțin îngrijorătoare. Chiar dacă am presupune că dispăruse orice neîncredere față de un european care pune întrebări, înarmat
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
decât cele de merit, cum sunt: averea, originea, rudeniile și relațiile neprincipiale, abuzul și forța etc. Controversa din istoriografia românească cu privire la originea satelor de răzeși și a răzeșiei ca instituție, anume aceea dacă răzeșii sunt urmașii și continuatorii comunităților devălmașe tribale, cum au susținut, printre alții, H. H. Stahl, ca sociolog, ori sunt descendenții unor stăpâni de sate (cnezi, juzi, vătămani etc.), deci o devălmășie ce ar deriva din stăpâniri individuale, opinie a istoricilor Radu Rosetti și, cu nuanță diferită, dar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de răsplata patriei»”. Apoi, cu timpul, răzeșii ar fi fost deposedați „de către megieșii moșiilor lor «prin legături cu familia» domnitoare”. Din citatele reproduse mai sus ar rezulta ca teorie „plauzibilă” originea duală a răzeșimii: 1) din „străvechi proprietari”, deci originea tribală, dacă avem în vedere sensul termenului străvechi; 2) „coborâtori din familiile cele mai ilustre ale nației”, înzestrate prin hrisoave și urice vechi, urmare ale unor merite deosebite, altfel spus, urmași ai vechii boierimi moldovene. Ultima teză vine în contradicție cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
firesc le cuprinde. În limbajul obișnuit cuvântul societate este bogat în semnificații și variat în utilizare. Spre exemplu, acesta poate descrie un grup organizat pentru un anumit scop cum ar fi o societate profesională. Totodată se poate referi la grupuri tribale cu o populație de numai câteva sute de oameni, după cum poate desemna un stat-națiune cu milioane de oameni astfel ca Franța, Statele Unite, România etc. Pentru nivelul nostru de abordare problema se pune astfel: dacă un grup are același sistem de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
administrație publică, de organizare a executării și de executare în concret a legii, de Cărăușan, M.V. (2012), Drept administrativ, Vol. 1, Editura Economică, București, p. 213 și urm. footnote> este indisolubil legată de apariția și formarea primelor structuri sociale sau tribale. Odată cu alegerea primelor căpetenii de trib, s-au pus bazele organizării primelor structuri administrative, având în primul rând rol în apărarea tribului. Triburile primitive, deși nu aveau coduri de legi, acestea apărând mult mai târziu, erau ghidate după cutume, iar
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
se manifestă prin negocieri, formarea de coaliții, aplicarea de sancțiuni și proliferarea de amenințări. d. Abordarea simbolică. Viața universitară, ca și viața În general, are un caracter irațional. Mai mult ca oriunde, sistemul universitar poate fi considerat ca o structură tribală sau teatrală, promovată În primul rând prin rituri și ritualuri, mituri, eroi, ceremonii etc (interpretarea antropologică). • Leaderul trebuie să fie creativ, să dovedească multă flexibilitate și să aibă disponibilitatea de a aborda schimbarea pe planuri multiple. Într-o universitate, În
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
autorul de jurnale intime, caracterul secret al scrierii anihilează o parte din presiunea colectivității. Tensiunile, traumele, obsesiile tribului implantează În individ teama de moarte. Abstragerea, izolarea, Într-un cuvânt, recluziunea asigurată de secret anulează ceva din forța inhibitorie a pulsiunilor tribale. Pentru anumite spirite maladive, cuvintele lui M. Mauss pot fi ușor explicate, schimbând doar sensul de acțiune al amenințării morții. Pentru Mauss, „În cazul multor indivizi, moartea e cauzată brutal, elemental... doar pentru că ei știu sau cred (ceea ce e totuna
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Roman Jakobson, Jan Mukařovsky, Felix Vodiča). "Cei doi termeni (structuralism și semiotică n.a.) se intersectează dat fiind că structuralismul studiază obiecte care nu sînt în mod normal considerate sisteme de semne, chiar dacă în realitate sînt -relațiile de rudenie în societățile tribale de pildă-, iar semiotica utilizează îndeobște metode structurale" (T. Eagleton, 1994: 100). Pentru domeniul culturii clasice semiotica este de fapt "teoria literară transfigurată de lingvistica structurală, transformată într-un demers mai disciplinat și mai puțin impresionist" (T. Eagleton, 1994: 103
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
McLuhan: imaginea fotografică, video-ul, televiziunea, radioul, ce se substituie mediului cald prin excelență tiparul. Instalarea în poziție de supremație a mediului rece care este televiziunea a distrus universul linear al civilizației mecanice inspirate de modelul Gutenberg, reconstruind faimoasa "unitate tribală a satului primitiv" (Marshall McLuhan). Impregnată de cultura mozaic (A. Moles), de imaginea mozaic a televiziunii, tînăra generație privește lumea cu un spirit opus alfabetizării, habitudinilor analitice de a nu investiga decît un singur aspect din viața formelor; de aceea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
B.Lamizet, 1992:258). Teritoriul este un spațiu determinat de logica identității, un spațiu a cărui pertinență rezultă din identitatea subiectului sau grupului social care îl ocupă. Din acest punct de vedere Desmond Morris distinge trei tipuri principale de teritorii: tribal (actualmente social), familial și personal. Orice actor social (de la individ la grup) simte nevoia să-și delimiteze teritoriul prin indici de ocupare (ziarul lăsat pe bancheta din tren, caietul de notițe pe masa din biblioteca publică,etc.) , frontiere (cotierele din
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a ¨muncii productive¨ * la o perspectivă umană (națională și transnațională). Ca instrument al transparenței, jurnalismul poate chiar substitui diplomația (ca în cazul intervenției americane în Somalia reacție la presiunea opiniei publice cutremurate de imaginile foametei și suferinței declanșate de războiul tribal). * de la rolul iconic de reprezentare a unei societăți existente sau preconizate (omul nou al societății socialiste multilateral dezvoltate, epoca de aur, noua societate etc.) * la cel indicial. Jurnalistul este un Zeiger (în formularea lui Heidegger), un anticipator al disfuncțiilor și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
deveni mai suedezi, chinezii mai chinezi și francezii mai francezi" (J. Naisbitt, 1989:125). Așa cum a arătat Michel Maffesoli, societatea se atomizează nu doar în indivizi (izolați în "bula lor comunicațională" sau în realitatea virtuală), ci și în noi comunități tribale care se definesc prin moștenirea lor culturală și un intens sentiment de apartenență. Pentru a împiedica fragmentarea societății în asemenea comunități închise, impenetrabile, nu rareori anomice, vor trebui redescoperite, dincolo de idolatria consumului și hedonismul narcisist, relațiile sociale, responsabilitatea, solidaritatea, în
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sau van den Berghe sunt absente aici. Identitatea grupală de bază există undeva, în cultura noastră 29: "Trecutul cultural al grupului îl înzestrează automat (pe noul născut, n.n.), printre altele, cu naționalitate sau alte elemente de afiliere națională, regională sau tribală, cu limba, religia și sistemul de valori seturi de tradiții, etici, estetici și atribute care provin din însăși geografia sau topografia locului de naștere, toate modelând perspectivele și felul de viață al individului din prima sa zi" (Isaac, 1975:31
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
organizări egalitariste care însoțește toate viziunile utopice cu privire la devenirea Internetului. După cum sugerează Luke încă din 1993, una dintre consecințele expansiunii tehnologiei comunicației a fost nașterea unei clase sociale constituite dintr-o elită a informației, care se organizează într-o comunitate tribală dedicată dezvoltării cunoștințelor bazate pe tehnologie. Milioanele de utilizatori care participă la comunitățile virtuale sunt recrutați din rândul celor care au acces la tehnologie, deținând atât resursele economice, cât și cele intelectuale necesare, care au educația necesară și suficient timp
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
umane, înregistrând atât momente de echilibru și/sau uniformitate, cât și perioade de conflict, restructurare și diversificare. Cox (1985) analizează evoluția comunităților religioase în contextul transformării societății în ansamblu și identifică trei mari stadii istorice: 1. Prima fază este aceea tribală, în care relațiile dintre indivizi sunt directe, contactele frecvente, iar interdependența cu mediul natural și unii cu ceilalți puternică. Grupările se realizează în principal pe baze ereditare, iar religia reprezintă un element central al existenței cotidiene și ancestrale. Comunitățile sociale
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
în spate povara libertății spiritului și refuză să îngenuncheze în fața tiraniilor de orice fel. Intelectualii lui Petrovschi, "fizicieni, astronomi, cercetători, profesori, doctori, muzicieni, poeți, scriitori" devin absolut insignifianți în raport cu destinul, sunt victimele unui despot absolut, anonim și periculos, o divinitate tribală, ce poate fi și Marele Angakok, poate fi orice tiran ce dictează criteriile (ne)fericirii și închide această lume ca teatru / circ, într-o "geantă cu cinci fermoare", unde toate speranțele sunt anulate, iar individul este condamnat fatal, la o
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
superior. Statutul social - oamenii trebuie să simtă că aparțin unui anumit grup social; ei muncesc pentru a-și câștiga o poziție favorabilă În cadrul societății În care trăiesc. Nevoile sociale diferă de la o cultură la alta. Pentru locuitorii unui sat tribal din Mongolia, de exemplu, achiziționarea unui lac marchează situarea pe o poziție socială superioară. În majoritatea societăților occidentale, echivalentul ar fi o casă mare sau o mașină scumpă. Ambițiile personale - o motivație totală nu se poate realiza ținând cont numai
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
un pas până la folosirea banalei frunze, pe care au purtat-o, fără complexe, strămoșii noștri biblici, Adam și Eva. Mai există o tendință, la fel de dezagreabilă și inacceptabilă, întoarcerea la primitivism, prin preluarea de către adolescenți a unor practici specifice membrilor așezărilor tribale de a se împodobi cu fel de fel de inele, cercei, brățări, lănțișoare, verigi, atârnate în toate părțile corpului unde pot fi prinse: urechi, nas, sprâncene, buze, limbă, buric, glezne. Este un snobism dizgrațios, o formă de manifestare a decăderii
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
tușe destul de groase, dar după primul au rămas multe resentimente. Spre pildă, modul cum au fost desenate cu șublerul pe hartă țările arabe din fostul Imperiu otoman, fără să se țină seama de elemente etnice, religioase, de tradiții culturale sau tribale, a făcut ca o sută de ani să se adune și să mocnească tot felul de nemulțumiri (în special între sunniți, wahabiți și șiiți, alawiți; kurzii au fost uitați de-a dreptul ș.a), care explodează acum sub diverse forme
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
principatului a fost stabilită definitiv de extinderea în regiune de pe direcția nord vest a Poloniei. La miazăzi, Moldova nu avea nevoie de un hotar natural care să o apere. Încă din Antichitatea timpurie, locuia același popor, cu unele diferențe nesemnificative tribale, iar apoi regionale. Dar întreaga ecuație a frontierei naturale nu trebuie redusă doar la cursul Siretului Inferior. Spre deosebire de malul stâng al Siretului, partea sa dreaptă se continua, în Muntenia, cu un șir de bariere naturale (stepa Bărăganului, mlaștinile și bălțile
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]