2,347 matches
-
spus. Te rog! Puțini dintre noi se aventurează pe Muntele Rău, spuse Ileana, aparent absentă. Și totuși, se întâmplă în fiecare an. De cele mai multe ori este vorba de străini care, neștiind despre ce este vorba, ajung acolo. Muntele își ia tributul de fiecare dată. Iartă-mă că intervin, o întrerupse Cristi, nu vreau să te superi dar trebuie să înțeleg și eu. Ce înseamnă "muntele își ia tributul"? E vorba de vieți omenești? Nu neapărat. Unii își pierd mințile, alții dispar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de străini care, neștiind despre ce este vorba, ajung acolo. Muntele își ia tributul de fiecare dată. Iartă-mă că intervin, o întrerupse Cristi, nu vreau să te superi dar trebuie să înțeleg și eu. Ce înseamnă "muntele își ia tributul"? E vorba de vieți omenești? Nu neapărat. Unii își pierd mințile, alții dispar și sunt găsiți după mult timp rătăcind în pădurile de acolo, iar uneori nu-i mai găsește nimeni. La fel de bine, sunt și cazuri când nu se întâmplă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
să știe. La fel ca și mine. Exact, la fel ca și tine. Asta-i o conspirație. Străinilor nu le spuneți nimic și îi lăsați la voia întâmplării. Dacă au noroc, foarte bine, dacă nu... Muntele trebuie să-și ia tributul. Glumești. Deloc. Ia gândește-te puțin. Ce să le spunem? Și dacă am face-o, cine ne-ar crede? Tu ești cel mai bun exemplu. Nu știu. Ar trebui totuși să luați măsuri. Faceți un gard în jurul muntelui, puneți niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
trebuia o scară? Doar avea toiagul cu care se putea ridica oriunde voia. Încă nu se obișnuise cu gândul că era un paznic și se putea bucura de niște avantaje pe care i le oferea această nouă ocupație. Mai plătea tribut vechilor obișnuințe. Îl îngrijora și gândul că urma să manevreze un exploziv deosebit de sensibil, dar intenționa să lucreze cât mai mult împreună cu Moș Calistrat. Spera ca împreună să o scoată la capăt. Am nevoie de ajutorul tău, îi spuse el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
românești, menționate și în documentele scrise, bizantine, maghiare, papale, slave (Rusia Kieveană)organizate în obști sătești și teritoriale, având conducători proprii, militari și administratori, juzi, cnezi și voievozi, au găsit un modus vivendi cu migratorii care, în schimbul unor dări și tributuri, furnizau securitate pentru populația locală, producătoare de bunuri materiale. Documentele istorice afirmă că, în anumite perioade, între migratorii cumani, de exemplu, și localnici s-ar fi ajuns la o colaborare militară și nu mult a lipsit ca în teritoriile de la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fi dovedită și prin situația de dependență a populației locale față de populațiile pe care stepa le-a deversat în spațiul etnică românesc. Acești stăpâni vremelnici, care aveau forța militară de partea lor, percepeau de la populația locală, sedentară,diferite dări și tributuri în schimbul asigurării securității în fața altor migratori. Este de înțeles că populația de stepă, asiatice (hunii, avarii, bulgarii, ungurii, pecenegii, cumanii, mongolo-tătarii), crescătoare de animale, să nu perceapă de la populația locală românească animale - vite mari, oi, capre, cai (poate cai de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
runcuri și pădurile de fag, consumând ghinde, fructele de pădure, rădăcinile și tuberculii unor plante. Erau sacrificați în tot timpul anului, deoarece reglementările unei alimentații creștinești s-au impusă mai târziu. Probabil că o parte dintre râmători erau dați ca tribut migratorilor care nu îmbrățișaseră religia mahomedană: pecenegii, cumanii, uzii, bulgarii și ungurii. Mongolo-tătarii, trecuți la mahomedanism, erau opriți de a consuma carnea unui animal considerat spurcat. În tot arealul românesc, cu precădere în zonele joase, de șes, creștea calul sălbatic
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vite, din braniștile domnești, mănăstirești și boierești ajungeau pe piețele Europei. Se exportau mari cantități de brânză burduf, unt, pastramă, alte preparate din carne de vită și de porcă din care se obțineau venituri însemnate. Banii obținuți erau destinați „birului” - tributului - către Poarta Otomană. Sumele datorate de gospodăria rănească erau apăsătoare și mulți răzeși și-au pierdut părțile de moșie, vânzândule unor boieri, așa cum s-a întâmplat cu răzeșii din Filipeni și Fruntești. Prin sate și pe la curțile boierești și mănăstirești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
limbii și a poporului român. Funcționarea administrației era legată de existența unor dregători (funcționari) care aveau cunoștințe de scris, citit și socotit. Ei înscriau populația în „sămi„ , catastife, pentru a se cunoaște valoarea dărilor impuse, între care „birul”, darea împărătească, tributul către Poarta Otomană, ocupa un loc central. Toți cei care aveau cunoștințe elementare de învățătură le-au însușit într-o mănăstire, cu vreun călugăr mai răsărit. Tot acolo se pregăteau și preoții care și-au însușit ceva „sârbie” , descifrau cărțile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
populația săracă de exploatarea moșierească, dar în recensământ este înscrisă numai populația birnică și oamenii de rând, fiind omiși boierii care dețineau moșii întinse, dar nu plăteau decât anumite dări, însă nu erau impuși la bir, din care se achita tributul către Poarta Otomană. Autorii recensământului arată și greutățile întâmpinate în înscrierea populației birnice și a scutiților, deoarece mulți aveau același nume, înscrierea făcându-se cu numele de botez și, în loc de numele de familie, s-a pusă porecla, ocupația, un defect
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
locotenentul Constantin Boteanu, soțul Sofiei Rosetti, a fost pe front, alături de fiii ranilor și de alți ofițeri, unii din familia Rosetti. Din cei 10.000 de morți și dispăruți la 1877-1878, din acea Românie Mică, comuna Filipeni și-a sat tributul ei de sânge: 7 morți, înscriși pe monumentul dedicat eroilor, aflat în curtea bisericii din Lunca - Filipeni. Eroii, morți la 1877: 1. Ignătescu Vasile 2. Boca Toader - decorat cu „Crucea Sf. Gheorghe” (decorație rusească, cea mai mare) 3. Lungu Mihai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
iar conducător al statului a fost numit Ion Antonescu, care s-a aliat cu Germania, în speranța recuperării teritoriilor din est și din vest. După ce armata română a luptat de la Volgograd și Caucaz până la Praga și Viena, plătind un greu tribut de sânge, România a fost declarată stat învins, prin Tratatul de la Parisă din 1947 și a intrat în sfera de influență a URSS. În Al Doilea Război Mondial (1941-1945) au murit sau au fost dați dispăruți 63 de soldați, subofițeri
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sunt organe executive; organele puterii sunt reprezentate de sfatul „oamenilor buni și bătrâni”. Puterea militară (centrală) reprezentată de șefi militari ai cetelor migratorilor sau, după întemeierea statelor feudale românești, de domnie (domnul era și voievod) impunea obștilor unele dări și tributuri constând din cereale, piei de animale, carne, produse lactate, miere și bani (moneda era rară și se găsea greu). Obligațiile materiale ale obștilor erau repartizate global (gloabele, amenzile, dările), apoi șefii locali, judele, vatamanul, repartiza pe fiecare locuitor partea carei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
menținerea ordinii. Pentru satul Fruntești cu 32 de case, între cei 12 scutiți sunt: Ariton Rusu, vornic, Grigore Bârgul, vătăman și Constantin Vatamanu, mazil, pe care-l găsim în documente îndeplinind diverse slujbe administrative. „Dajdia mazililor” (birul, banii pentru plata tributului către înalta Poartă, era mai ușoară decât a răzeșilor și a țăranilor, în cazul în care nu erau scutiți pentru slujbele îndeplinite. și pentru bejenarii bucovineni stabiliți pe moșia boierilor Rosetti exista un vornică în persoana lui Furcaru, feciorul popei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o suveranitate realizată, cucerită și radioasă. MOMENTUL AL DOILEA îNTREBUINȚĂRI TERAPEUTICE ALE CUVÂNTULUI: SOFISTICA ANTIPHONIANĂ V ANTIPHON și „arta de a scăpa de mâhnire” -1Reparații pentru sofiști. Sub regimul scrierii platoniciene a istoriei filosofiei, sofiștii plătesc de peste douăzeci și cinci de veacuri tributul uriaș al unei proaste reputații și al unei definiții greșite. însuși termenul de sofist suferă de pe urma unei polisemii contradictorii - ca mulți alții care provin din această disciplină: a fi filosof, ba chiar a fi filosof idealist ori materialist, sau a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
rațiunii, timpul oprit în loc depune mărturie pe veci, făcând contemporan cu noi ceea ce ar fi trebuit să treacă, să curgă, să dispară. în acea zi a anului ’79 din era noastră, moartea își dă întâlnire cu oamenii, desigur, dar plătește tribut printr-o amintire vizibilă încă și astăzi, așadar prețioasă din mai multe puncte de vedere... Așa cum se știe, Pliniu cel Bătrân a murit la Pompei - scrisoarea nepotului său adresată lui Tacitus povestește evenimentul în detaliu -, dar Philodemos din Gadara și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
În noiembrie 2012, editura Minerva i-a publicat „Testament - Antologie de Poezie Română Modernă” (ediție bilingva (engleză/română) cuprinzând 56 de poeți și 80 de poezii din ultimii 150 de ani ai poeziei românești. Autorul vede acest volum că pe tributul propriu pentru cultura romîneasca care l-a format, un dar al poeziei românești pentru cultura universală. Poeziile de față însă, reprezintă un eșantion dintr-un viitor volum, de data aceasta de creație proprie, ce va fi publicat spre sfârșitul acestui
POEME BILINGVE (5) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364393_a_365722]
-
ce satură încă. Zilnic dăruiești iubirea nestinsă, Miresme de flori răspândești peste tot Ne-ncetat izvorăști hărnicia „pretinsă” Și pasu-ți zorește când eu nu mai pot. Iubire, mângăiere, iertare oferi, Sarcini pe umeri, smerită, tot porți, Puritate, tandrețe ; nimica nu ceri... Tribut vieții plătești, cum cade la sorți. Ești trează, femeie, când zorii mijesc Și-alergi până-n seară; și mâine la fel, Iubirea o porți în chipul cel mai firesc Fericit să-ți fie bărbatul, drăguțul de el! În brațele tale cuprinzi
FLORILEGIU PENTRU ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364443_a_365772]
-
alde Aordel, Căcâcea & comp. s-au luptat între ei, aruncând cu pruncii unii în alții, întemeind în felul acesta (și aici vom avea de-a face cu un semieșec), republico-monarhia. Fălci mutate din loc, dinți scoși, prunci uciși, acesta fusese tributul pe care îl plătise etnia gitană, ajungând până la urmă (ne facem onoarea de a cita un ex-președinte de Republică, adept declarat al despoților luminați cu originala lui democrație rămasă în coadă de pește), la un consens. Căci dacă consen(z
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
zilele iarmarocului de Sfântul Ilie, și Beldie aștepta această zi cu nerăbdare, mai ales că Grapă și moș Lică i-au promis să-l dea în bărci și chiar în iujul cel mare! Ciurda nu aștepta, ea își lua zilnic tributul de alergături și întâmplări care mai de care mai deosebite, uneori chiar năstrușnice! Referință Bibliografică: Ziua ciurdarilor / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 383, Anul II, 18 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile
ZIUA CIURDARILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361280_a_362609]
-
prânz costa 4,50 lei, în condițiile în care un kilogram de brânză costa 6 lei, iar un kilogram de carne bună, 8 lei. Salariile erau bune, dar și munca era destul de grea, periculoasă. Se zvonea, la sfârșitul lucrărilor, că tributul de vieți omenești a fost mare. Circa patruzeci de jertfe. Și această mare lucrare, acest edificiu imens, ca și altele din istoria noastră, și-a cerut jertfa, mitul jertfei pentru construirea a ceva durabil a funcționat din nou, „pe Argeș
GREAUA MOŞTENIRE , HIDROCENTRALA DE PE ARGEŞ DE ION C.HIRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361306_a_362635]
-
insistent face și desface Fără să regrete, fără pietate Ne mănâncă viața tăcut și tenace. Timpul implacabil nu își schimbă mersul Nici nu-l preocupă cine-a dispărut Cum el patronează întreg universal Cât vom fi în viață îi plătim tribut. NOCTURNĂ Trece-ngândurat Pe-un petec de cer De ani apostat Astrul efemer. Gânduri răzlețite Vise izolate Se pierd insolite În eternitate Tăceri și himere Renasc amintiri În vremi austere Rechemând iubiri Vechile ispite Rostite-n blestem Deși inedite Rareori
POEME NEWYORKEZE (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363766_a_365095]
-
răutate al celorlalți, pe care lașitatea de care erau conștienți, îi împingea să se arate viteji numai când se aflau în grup. Aceeași prăjitură pe care trebuia să o pui la bătaie pentru meditații la mate ca să salvezi o corigență. Tributul datorat celui mai tare era și un exercițiu al nedreptății care îl pregătea pentru viață. Cine dă mai tare cu pumnul, are un drept în plus, face legea. Monedă universală, dar nu mai mult de una pe săptămână. Tributul datorat
PRĂJITURA DE DUMINICĂ (PRIMA PARTE) de ION UNTARU în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363794_a_365123]
-
corigență. Tributul datorat celui mai tare era și un exercițiu al nedreptății care îl pregătea pentru viață. Cine dă mai tare cu pumnul, are un drept în plus, face legea. Monedă universală, dar nu mai mult de una pe săptămână. Tributul datorat celui mai tare era și un exercițiu al nedreptății care îi pregătea pentru viață. Cine dă mai tare cu pumnul, are un drept în plus, face legea. Din gașca Dihorului mai făceau parte Datu, pe care îl chema de
PRĂJITURA DE DUMINICĂ (PRIMA PARTE) de ION UNTARU în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363794_a_365123]
-
eseu cu parfumul scrisorilor de altădată. Corina Martin inspiră un eseu cu un iureș de cuvinte, un râu de cuvinte, frământându-și cu frenezie spumele valurilor. Aceasta-i ceea ce merită omul de succes care este Corina Martin, care întoarce vieții tributul sacrificiului. „Trebuie să recunosc”, spune, pentru „Business Magazin”, că cel mai adesea a avut de suferit familia din pricina carierei și a traseului meu profesional, dar și datorită imposibilității mele de a lăsa ceva neterminat sau nefinalizat. Am pus întotdeauna obligațiile
CORINA MARTIN. SPERÂND ÎN CANATUL FERESTREI IEŞIREA SOARELUI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363844_a_365173]