1,177 matches
-
ajute! ziseră cu toții. Capitolul VI Mărțișor și Norocel pleacă la Moș Vreme Mărțișor cunoștea cărarea ce ducea în creierul munților. Dar în drum se afla Palatul de Gheață Veșnică. Ce să facă? Dacă-l ocolea, trebuia să treacă prin Valea Troienelor Uriașe, drum aproape imposibil. - Ce facem, măi, Norocel, pe unde crezi că e mai bine să trecem? Care drum are mai puține primejdii? - Apăi, dacă te ferești de primejdii, tot mai multe vei întâlni! Dacă ai pornit pe un drum
MĂRŢIŞOR-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359703_a_361032]
-
usuce și, când nu mă vedea mama, alergam să încerc gheața și desculț. Cred că vărsatul de vânt l-am făcut ceva mai târziu, că mă văd și acum uitându-mă cu jind pe geam la copiii care alergau prin troiene și mi se scurgeau ochii după ei. O singură dată sau de două ori, nu mai țin minte exact împrejurările, am încercat și opincile, după ce am fost înfășurat zdravăn cu obiele, mi-au legat nojițele până sub genunchi că frate
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
am tot certat cu toamna-n acest an, Că stă și-acum ascunsă prin păduri, Cu frunzele topite de arsuri Și iarba neagră toată pe tăpșan. ,,Omătul, noi am vrea să nu ni-l furi, Ce mai e iarna fără de troian ? Și fără nea, ce cade în noian, Cât oare ai putea să mai înduri ?’’ Doar tu mai ești în stare să m-ajuți, Dar vino fără vânturi, fără ploi, Cu strălucirea ochilor tăcuți Și când vom fi alături, amândoi, În
12 SONETE DE IARNA de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340326_a_341655]
-
pe unde ești, chip de zeu și suflet răvășit? căci peste zidul tăcerii flutură neuitarea. Vor înflori-n fiecare vară suave sânziene, aștept să le prinzi-n poartă, că nu-i vreme; să vină iarna, să ningă și să-nalțe troiene, când puteai s-ajungi cu mult mai devreme. Astăzi, pansăm rănile cu feșe din poeme, timpul, medicul de serviciu, este ineficient, pentru plăgile noastre n-a găsit nici creme și nici nu știe vreun leac sau experiment. Urc pe scara
FEŞE DIN POEME de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340499_a_341828]
-
măiestrie trei elemente: zicerea populară “nu strica orzul pe gâște”, adică, nu da comori ( materiale, spirituale) pe mâinile celor care nu știu să le aprecieze, legenda Calului Troian, prin care, printr-un vicleșug antologic, Ulysse reușește să îi convingă pe troieni că grecii au plecat din fața Troiei asediate, și să introducă în cetate un cal de lemn imens, în care se ascundeau soldați greci, cal cu ajutorul căruia grecii înving, și jefuiesc Troia, și micul compendiu istoric - “gâștele au salvat Capitoliul”, folosit
Fifth International Anthology on Paradoxism () [Corola-blog/BlogPost/339655_a_340984]
-
Nu? Da...îmi vine să cred! Mie...niciodată nu mi-a venit să nu cred! Da...încep să mă dau jos din căruță! Spun ce se spune la o întâlnire cu părinții mei și ai unor dumneavoastră!... Și, împreună, prin troienele celui mai alb Alb, și printre atâtea și atâtea cuvinte ne/vorbite, plecăm Acasă!... Eu sunt, ei sunt!...Eu sânt, ei sânți!...Așa, numai aici, în amfiteatrul numit Zimbru! Numai așa: să îndreptăm obrazul Pământului...să nu se împiedice apa
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (XI – XIV) () [Corola-blog/BlogPost/339970_a_341299]
-
Ion Pena, scriitorul interzis 25 august 1911, comuna Belitori, azi Troianul, Teleorman - d. 29 iulie 1944, Albă Iulia. Perceptorul-scriitor, alături de fiul lui Sadoveanu, îngropat în Cimitirul Eroilor Ion Pena a scris și s-a impus într-o perioadă tulbure a istoriei noastre, urmată de epocă devastatoare a regimului comunist, care a
Marin Scarlat: Ion Pena, scriitorul interzis () [Corola-blog/BlogPost/339379_a_340708]
-
duc doar cu vorba, dar nevasta unuia are o rețetă delicioasă de plăcintă cu urdă și spanac. Se oferă s-o sune pentru mine. Îmi încolțește bănuiala că ăștia chiar sunt martori ai lui Iehova și au călărit pe un troian până la mine în bucătărie. În bucătăria în care miroase a leuștean. Trec la polonic cu mâner. Bărbații par atât de nelalocul lor, că mă pufnește râsul. Le împărtășesc temerea că o să-și păteze coatele hainelor scumpe, de costum. Dau din
Când mi-au bătut în ușă, am crezut că sunt martorii lui Iehova. „Am dori să stăm puțin de vorbă, suntem de la Partidul Laburist...” () [Corola-blog/BlogPost/339677_a_341006]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Stihuri > Anotimp > ȘTEFANIA OPROESCU - AROME DE IARNĂ (POEME) Autor: Ștefania Oproescu Publicat în: Ediția nr. 1545 din 25 martie 2015 Toate Articolele Autorului TROIENE Umbla gândul meu hămesit după tine Cerșind măcar o oprire în troiene Măcar o amăgire a focului mocnit din paie Cât să nu înghețe de tot răsuflarea celui singur Adulmeca mirosul trupului tău Lăsat în urmă, piele lepădată de șarpe Poteci de întuneric despica în jungla viscolului Care-i fura din ospăț
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
meu ce-n iarnă mă așteaptă, deși crunt Mă mai bate-un gând de moarte, de atâta-nstrăinare; Uite cum mai plânge frunza, uite verdele cum moare... Și în iarna care vine, eu mă tem că-amurguri grele Ne vor aștepta-n troiene și-or pândi după perdele Să mă fure din oglinda-n care m-am păstrat să-ți fiu Mai devreme primăvară, și mai toamnă mai târziu... Tu, stejarul meu nu plânge, voi veni să-ți mai cioplesc Dintr-o ghindă
ÎN VERSURI TE-OI IUBI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341252_a_342581]
-
vămile uitării, te voi chema să fii din nou a mea. Să nu te temi de glasul de vântoasă ce șoșotește-in gard de mărăcini; îmbracă-te, iubito, în straie de mireasă și vină-ncet spre munții mei cu pini, Unde troiene dalbe, te așteaptă să-ți logodească trupul ca o nea. cu șoapta de izvoare și iubirea ce ți-o trimit prin arcuiri de stea. Leonid IACOB Referință Bibliografică: te voi căta / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 360
TE VOI CĂTA de LEONID IACOB în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341478_a_342807]
-
din electorat. Acesta a fost și startul la reconstrucția comunei. Drumurile de pământ și cu gropi în care se răsturnau căruțele și asupra cărora năvăleau apele de sus, din păduri și de pe valea Ciumașului mai cu seamă, ori îl înfundau troienele, au fost pietruite, fiind făcute practicabile, iar unele tronsoane au fost asfaltate. A venit apoi timpul reabilitării, reconstruirii și igienizării școlilor, al construirii Primăriei și Poliției. A venit timpul unei asistențe medicale de specialitate, al renovărilor și restaurărilor edificiilor de
VASILE CIUBOTARU. RENAŞTEREA COMUNEI ITEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341988_a_343317]
-
lin prin spațiu. legănare ușoară, iar în final plutim deasupra unui țărm arid. Cât vezi cu ochii, totul este alb, doar pe alocuri apar petice negre, de teren dezvelit. Zăpada, spulberată de vântul turbat, se depune aiurea, sub formă de troiene înalte. Marea... valuri uriașe se înalță în întâmpinarea miilor de aripi ale crivățului, pentru ca, furioase, să revină cu mugete sălbatice la sânul mamei, unde se sparg împrăștiind în jur dantela albă, înspumată a stropilor. Cum privesc de sus, în partea
TIMPURI ANCESTRALE (REVIZUITĂ) de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342323_a_343652]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > IARNĂ LA MUNTE Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 752 din 21 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Iarna urcă-n sus spre creste Ascunzând cărări de munte Sub troiene, fără veste, Așternute-n chip de punte. Ascunzând cărări de munte Pârtii șerpuiesc lucioase, Așternute-n chip de punte Între șes și vârfuri roase. Pârtii șerpuiesc lucioase Adunând cu vrednicie, Între șes și vârfuri roase, Mulți turiști și veselie. Adunând
IARNĂ LA MUNTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342370_a_343699]
-
de frământați, au fost imortalizate în versuri nemuritoare, scrise, incredibil, majoritatea numai în luni de iarnă (februarie sau decembrie). Poetul însă cântă visător imaginile răscolitoare ale „codrilor făr de capăt”... Doar „Povestea codrului” e datată 1 martie 1878: ” Adormi-vom, troieni-va/ Teiul floarea-i peste noi... Cu vocea sa suavă fata recită: Pătrunză talanga al serii rece vânt/ Deasupra-mi teiul sfânt/ să-și scuture creanga”.... Elisabeta IOSIF Ianuarie, 2013 Referință Bibliografică: ÎN IAȘI L-AM CUNOSCUT PE EMINESCU / Elisabeta
ÎN IAŞI L-AM CUNOSCUT PE EMINESCU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342421_a_343750]
-
LUMINA RAMANE! Autor: Dumitru Buhai Publicat în: Ediția nr. 321 din 17 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului ProfBuhaiD @ aol . com Uită de zilele reci, cu ploaie și cu vânt, De nopțile lungi, cu ger mare și furtună; Cu zăpada-n troienele albe de pe pământ, Ci lasă-n tine doar Lumina să mai rămână! Nu lăsa să se tulbure apa limpede de la izvor, Din care-ar putea, ca să bea un însetat călător, Ci las-o să curgă mereu curată și liniștită la
DOAR LUMINA RAMANE! de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342503_a_343832]
-
Ciucă Publicat în: Ediția nr. 1506 din 14 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Iarna nemiloasă În pădurea adormită S-au înscăunat tăceri Prin zăpada viscolită Sosită de nicăieri. Fulgi de nea plutesc alene Cu un alb nemaivăzut Țes covorul de troiene Peste-un an care-a trecut. Nostalgiile aleargă În sănii cu zurgălăi Bidivii cu coama șargă Mă-nsoțesc prin munți și văi. Uneori, în altă lume Cu decorul de verdeață Iarna se ținea de glume Trimițând sloiuri de gheață * Iarnă, ești
IARNA NEMILOASĂ de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1506 din 14 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341625_a_342954]
-
8.Reciclarea literaturii - O altă lungă listă, numai în episodul doi din seria șase dăm peste o bucățică din Odiseea, anterior, Stannis își sacrifică fiica precum intenționa și Agamemnon să procedeze cu Iphigenia (doar că ea scapă) pentru a învinge troienii și tot așa. Vorbind de reciclarea istoriei, o jurnalistă britanică spunea că serialul e un soi de greatest hits, raportându-se doar la englezi. Mi se pare că eticheta asta se aplică și în cazurile istoriei și literaturii universale, iar
Nouă motive pentru care suntem fascinați de „Game of Thrones” () [Corola-blog/BlogPost/338154_a_339483]
-
de obicei; și înapoi - la fel (Molidului - D. Gherea - Postăvarului - Republicii și invers. Căci iarna nu pot circula cu bicicleta, ca-n restul anului, iar RATBv’ul e o insultă!). Șoseaua, într-adevăr, era totuși destul de OK, dar trotuarele sînt troiene adevărate (și la dus, și la întors, după mai mult de 8 ore!). Da’ noi, ăștia care mergem pe jos, nu plătim taxe? (a, ajuns la locul de muncă, am deszăpezit... vreo oră, c-așa mi se pare normal, cum
O reporteriţă tînără spune: [Corola-blog/BlogPost/100641_a_101933]
-
plătim taxe? (a, ajuns la locul de muncă, am deszăpezit... vreo oră, c-așa mi se pare normal, cum a spus și Voltaire). Seara nu se circula aproape deloc pe D. Gherea, așa că am mers pe marginea drumului, nu prin troiene. Au trecut doar trei mașini - două spre centru, una - spre Răcădău. Ăia pe care teoretic i-aș fi putut încurca n-au avut nici o treabă, dar cretinul care urca a trecut pe banda celor care coborau și aproape că m-
O reporteriţă tînără spune: [Corola-blog/BlogPost/100641_a_101933]
-
loc călduț, e vecina mea, am văzut-o - cu microfonul în mînă (deși-s - 20 C) - de la geamul librăriei unde lucrez, mi-am pus fesul și am ieșit să văd ce povestește. Confirm, așa s-a circulat de sărbători, prin troiene sau pe carosabil, printre înjurături și claxoane. Mihail Vakulovski, scriitor, traducător din literatura rusă, fondatorul și realizatorul revistei Tiuk! (www.tiuk.reea. net) și al CenaKLUb-ului Tiuk.
O reporteriţă tînără spune: [Corola-blog/BlogPost/100641_a_101933]
-
lui șoapte. Visatele zăpezi suspină neuitatele solfegii Din harpe se topesc leșinuri moi și dulci În vaze izbucnesc crizantematice cortegii Oglinzile-mi încărunțesc în păr miros de fulgi Visatele zăpezi avide stau să ne-mpresoare Pantere albe furișându-se-n troiene Se-avântă-n salturi netede ușoare Tăind cu lama gerului noiene. Visatele zăpezi se mai aștern pe chipurile reci Din candelabre albe picură penumbre stinse Aceleași amintiri ne încălzesc pe vechile poteci O clipă doar și-apoi dispar pe drumurile ninse. Referință
VISATELE ZĂPEZI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344454_a_345783]
-
hunedorean Claudiu Nicolae Șimonați S-a născut acum aproape 30 de ani în localitatea Geoagiu din județul Hunedoara.A copilărit așa cum au făcut-o toși copii de la țară,a mers cu oile și cu vacile la păscut,a înotat printre troiene, vestind Nașterea Domnului în casele din sat, alături de alți copii cu care mergea la colindat. A urmat școala primară,gimnazială și liceul din localitate,apoi a plecat la Sibiu pentru continuarea studiilor universitare.Ca orice tânăr, nu s-a ținut
DE VORBĂ CU POETUL HUNEDOREAN CLAUDIU NICOLAE ŞIMONAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 634 din 25 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343860_a_345189]
-
Iar larma lor din văi, cu ton de goarnă, Acoperă claxonul de mașină! Prin scorburi vânt zăpada o ascunde, În loc deschis nămeți-i zdrențuiește, Blochează drum, baraje construiește, Iar fum la horn întoarce să-l înfunde, Prin satele uitate sub troiene, Unde se-aud colindele eterne... Referință Bibliografică: Sonet de iarnă / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2171, Anul VI, 10 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
SONET DE IARNĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342765_a_344094]
-
luptat mereu pentru a păstra eleganța și frumusețea Revistei românești prin textele sale, prin cărțile pe care le-a scris, dar mai ales prin sufletul pe care ni l-a dăruit necondiționat nouă, tuturor!”, e doar o pulbere a unui troian de cuvinte ce s-ar așterne în calea amintirilor despre textierul Aurel Storin, ninse din sufletul înlăcrimat - a câta oară - al actorului Alexandru Arșinel, directorul Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”. A luptat! A lăsat pacea și însemnele păcii arborate la
AUREL STORIN. POEZIA CÂNTECULUI, ÎN UMBRA LACRIMEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342833_a_344162]