969 matches
-
cu Cavaleria și Paiațe la Festivalul de Operă 1969 21 - 28 iulie Italia Enna - Sicilia cu Tosca și Bărbierul 1969 15 - 19 oct. Iugoslavia Belgrad cu Bărbierul la Festivalul Bemus 1970 15 - 18 mai RFG Wiesbaden cu Oedip, Boema și Trubadurul la Festivalul Internațional de la Wiesbaden 1970 22 - 24 mai RFG Stuttgart cu Boema și Trubadurul 1970 27 - 31 mai Belgia Liege cu Don Carlos și Trubadurul 1970 3 - 8 aug. Grecia Atena cu Carmen la Festivalul de vară 1970 8
Stelian Olariu () [Corola-website/Science/326783_a_328112]
-
cu Tosca și Bărbierul 1969 15 - 19 oct. Iugoslavia Belgrad cu Bărbierul la Festivalul Bemus 1970 15 - 18 mai RFG Wiesbaden cu Oedip, Boema și Trubadurul la Festivalul Internațional de la Wiesbaden 1970 22 - 24 mai RFG Stuttgart cu Boema și Trubadurul 1970 27 - 31 mai Belgia Liege cu Don Carlos și Trubadurul 1970 3 - 8 aug. Grecia Atena cu Carmen la Festivalul de vară 1970 8 - 12 oct Grecia Salonic cu Don Carlos la Festivalul Dimitria 1971 10 - 17 oct Cehoslovacia
Stelian Olariu () [Corola-website/Science/326783_a_328112]
-
Bărbierul la Festivalul Bemus 1970 15 - 18 mai RFG Wiesbaden cu Oedip, Boema și Trubadurul la Festivalul Internațional de la Wiesbaden 1970 22 - 24 mai RFG Stuttgart cu Boema și Trubadurul 1970 27 - 31 mai Belgia Liege cu Don Carlos și Trubadurul 1970 3 - 8 aug. Grecia Atena cu Carmen la Festivalul de vară 1970 8 - 12 oct Grecia Salonic cu Don Carlos la Festivalul Dimitria 1971 10 - 17 oct Cehoslovacia Praga cu Bărbierul 1972 14 - 18 oct Grecia Salonic la Festivalul
Stelian Olariu () [Corola-website/Science/326783_a_328112]
-
Hamlet și Răpirea 1981 20 - 30 mai Elveția Lausanne cu Tannhauser, Evghenii Oneghin și Oedip 1984 30 aug. - 14 sept. URSS Moscova cu Oedip, Nunta lui Figaro și Concert 1990 15 - 22 martie Italia Sicilia Siracuza cu Traviata, Tosca și Trubadurul 1991 Germania cu Elixirul Dragostei și Don Pasquale 1993 17 aprilie - 17 mai Germania, Elveția, Austria cu Don Pasquale și Italianca în Alger 1993 23 - 25 iulie Anglia Rochester cu Nabucco la Festivalul de operă de la Rochester 1994 15 apr
Stelian Olariu () [Corola-website/Science/326783_a_328112]
-
Paiațe 2003 1 - 6 oct. Grecia Salonic cu Aida la Festivalul Dimitria 2003 22 oct. - 24 nov. Olanda cu Aida și Nabucco 2006 22 - 26 iun. Ungaria Miskolc cu Cavaleria și Paiațe 2006 28 sept. - 4 oct. Coreea de Sud Daegu cu Trubadurul 2008 28 nov. - 1 dec. Israel cu Trubadurul 2009 8 - 12 iun. Ungaria Miskolc cu Nunta lui Figaro 2016 13 - 15 iun. Ungaria Miskolc cu Oedipe în concert Turnee în țară: 1971 Stagiune de vară la Mamaia o lună 2007
Stelian Olariu () [Corola-website/Science/326783_a_328112]
-
Aida la Festivalul Dimitria 2003 22 oct. - 24 nov. Olanda cu Aida și Nabucco 2006 22 - 26 iun. Ungaria Miskolc cu Cavaleria și Paiațe 2006 28 sept. - 4 oct. Coreea de Sud Daegu cu Trubadurul 2008 28 nov. - 1 dec. Israel cu Trubadurul 2009 8 - 12 iun. Ungaria Miskolc cu Nunta lui Figaro 2016 13 - 15 iun. Ungaria Miskolc cu Oedipe în concert Turnee în țară: 1971 Stagiune de vară la Mamaia o lună 2007 17 - 19 oct. România Sibiu cu Concert, Baiadera
Stelian Olariu () [Corola-website/Science/326783_a_328112]
-
1997-1998) și Tele7abc (1998-2000); Redactor-șef al revistei "Umbrela"; redactor la revistele "Săptămâna", "Viața capitalei", "L.I.R. Magazin" și "Viața" (1990-1996). De asemenea este și realizatorul emisiunilor de radio "Piața de vechituri", "Unda de șoc", "Retrotop", "Omul de luni" și "Ultimul trubadur". Cariera politică În anul 2008 candidează la alegerile parlamentare, în colegiul 2 București, pentru Camera Deputaților din partea partidului Popular și al Protecției Sociale. În anul 2009 candidează la alegerile europarlamentare pe lista Partidului România Mare, câștigând astfel alegerile și ocupând
Claudiu Ciprian Tănăsescu () [Corola-website/Science/318146_a_319475]
-
în fața pretențiilor tot mai mari ale fiicei sale vitrege, fiind atras de societatea mondenă frecventată de fosta elevă a pensionului vienez. Palatul Barodin devine un spațiu preferat pentru organizarea evenimentelor mondene, iar Aimée îl cunoaște astfel pe unchiul ei, Lică Trubadurul, față de care simte o fascinație de natură senzuală. În același timp, îndrăgostită de muzicianul Marcian și nemulțumită de lipsa de înțelegere a propriului soț, Elena Hallipa-Drăgănescu (fiica mai mare a Lenorei) plecase de mai multe luni în Elveția cu fiul
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
începând din 1942 pe Emil Marinescu - obținând succese răsunătoare și pe scenele teatrelor de operă din străinătate: 1942 pe scena Operei de Stat din Viena, 1943 în Frankfurt și München. La München a apărut și în rolul Azucenei din opera "Trubadurul" de Verdi, unde directorul general al operei îi propune un angajament permanent. Situația generală de atunci în plin război nu i-a permis să accepte, asfel că Maria Moreanu a revenit în țară. Repertoriul Mariei Moreanu se îmbogățește cu roluri
Maria Moreanu () [Corola-website/Science/297648_a_298977]
-
Böhm. Curând după aceeia a devenit cunoscută și ca interpretă a rolurilor din repertoriul italian, în rolurile Santuzza din Cavalleria rusticana de Pietro Mascagni, Madama Butterfly din opera cu același nume și Liu din Turandot de Giacomo Puccini, Leonora din Trubadurul și Forța destinului de Verdi, Elisabetta din Don Carlo, Violetta din Traviata, Desdemona din Otello, Abigaille din Nabucco și rolul titular din Aida (la Berlin cu Luciano Pavarotti și Dietrich Fischer-Dieskau). Pe lângă acest repertoriu a avut succese cu Tatiana în
Julia Varady () [Corola-website/Science/312595_a_313924]
-
și alții. Unele din traducerile sale au fost prezentate ca piese de teatru la radio și s-au jucat pe scena teatrelor românești. Mihail Magiari a fost prezent în antologii din lirica bulgară cu tălmăciri din poeți ca Pancio Slavecikov (trubadur al Balcanilor, însemnat poet bulgar), (poet comunist, revolutionar), Elisaveta Bagreana (laureată a Premiului Nobel), și mulți alții, ceea ce a constituit o participare fructuasă la procesul de cunoaștere și de prețuire a valorilor literare din țara vecină cu România. La unele
Mihail Magiari () [Corola-website/Science/332830_a_334159]
-
la Conservatorul Cornetti din Craiova, continuându-și după aceea studiile la Conservatorul din Iași. După terminarea studiilor muzicale este solist al Operei din Iași și Teatrul Muzical din Galați, unde debutează în anul 1959 cu rolul "Contele de Luna" din Trubadurul de G. Verdi. În anul 1965, primul mare succes internațional - Marele Premiu la Concursul "Fr. Erkel" de la Budapesta; dar în același timp, o importantă recunoaștere în țară, pentru că în același an porțile Operei Române i se deschid largi - devine solist
Vasile Martinoiu () [Corola-website/Science/317126_a_318455]
-
dobândise atît sanatoriul, cât și o personalitate științifică și mondenă. În fond, Coca-Aimée era fiica lui vitregă, iar naratoarea reamintește întreaga poveste simili-incestuoasă din Drumul ascuns, insistând asupra proceselor pervertite din sufletul doctorului. Străina consfințește moartea fantelui de mahala, Lică Trubadurul, asfixiat împreună cu iubita de care îl lega o relație masochistă, moșica (duduia) Mari din Concert de muzică de Bach și, mai ales, din <b>Rădăcini</b><i>.</i> O sobă neobservată din cauza alcoolismului și a decrepitudinii, sfârșitul lor este sugerat
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
fost numit Virgiliu, după mama sa, Virginia. Împreună cu părinții, cei doi copii mergeau din când în când la restaurantul din parc, unde cânta o orchestră. Când îl luau cu ei pe Cristian - spune dr. Nicu Teodorescu, muzicolog, autorul volumului «Ultimul trubadur» -, acesta stătea numai în preajma orchestrei, sorbindu-i cântările. Asculta cu atenție, urmărea mișcările dirijorului și se minuna cum treceau melodiile pe la diferite instrumente. Acasă punea pe o măsuță din curte o măturică, pe care Virginia o folosea la periatul covoarelor
Cristian Vasile (muzician) () [Corola-website/Science/302558_a_303887]
-
în public, dăruindu-se cântecului cum numai puțini interpreți ai acestui gen au făcut-o. Avea o voce caldă, clară, maleabilă, cu un ușor tremur în ea, al cărei patetism exprima o întreagă epocă. Ion Vasilescu i-a spus „Ultimul trubadur”. După o noapte de cântec, a doua zi "a dat piept" cu profesorul Vrăbiescu. Acesta i-a pus în brațe volumul cu vocalize. Tânărul student s-a poticnit încă de la primele măsuri. Vocea gâjâită i-a stârnit bănuieli profesorului de
Cristian Vasile (muzician) () [Corola-website/Science/302558_a_303887]
-
vieții sale. Dr Teodorescu păstrează cu drag corespondența, alături de 15 discuri și numeroase fotografii pe care le-a primit de la Cristian și Virgiliu Vasile. Amintirile despre Cristian le-a adunat într-o carte intitulată cât se poate de sugestiv "Ultimul trubadur". Prima întâlnire a lui Cristian Vasile cu casele de discuri o povestește chiar el în paginile revistei „Magazinul”: Cristian Vasile devenise în acea perioadă cel mai bine vândut artist, având și numărul cel mai mare de plăci imprimate. Două decenii
Cristian Vasile (muzician) () [Corola-website/Science/302558_a_303887]
-
persoane din societate mergeau la cafenea și purtau discuții despre diferite subiecte. Cu toate acestea , în timp , cafenelele au devenit un loc unde oamenii mergeau pentru a-și petrece timpul liber. De asemenea ,existau și cafenele în care se întâlneau trubadurii . Aceștia participau la concursuri de repertoriu poetic , de istorisit povești și de rezolvat de ghicitori. Pe langă cafenele trubadurilor, într-o perioadă, isi spuneau de asemenea poveștile în cafenele. Cafeaua turcească , care ocupă un loc important în cultura turcilor încă
Cafenelele și cafeaua în Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/331937_a_333266]
-
devenit un loc unde oamenii mergeau pentru a-și petrece timpul liber. De asemenea ,existau și cafenele în care se întâlneau trubadurii . Aceștia participau la concursuri de repertoriu poetic , de istorisit povești și de rezolvat de ghicitori. Pe langă cafenele trubadurilor, într-o perioadă, isi spuneau de asemenea poveștile în cafenele. Cafeaua turcească , care ocupă un loc important în cultura turcilor încă din secolul al XI-lea, este servită după ce trece prin procese de prăjire, răcire, măcinare și preparare. Este foarte
Cafenelele și cafeaua în Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/331937_a_333266]
-
la vânătoare, de la știință la poezie. În timpul domniei sale, Lisabona era un centru european al culturii și cunoașterii. Universitatea din Lisabona (astăzi Universitatea Coimbra) a fost fondată prin decretul său "Magna Charta Priveligiorum". A fost de asemenea un mare poet și trubadur. Poemele și cântecele sale sunt păstrate în manuscrisele medievale ale Cancioneiro da Biblioteca Nacional, "Cancioneiro da Vaticana" și în Pergaminho Sharrer, ultimul conținând șapte cântece ale Regelui Denis, cu notație muzicală. Ultima parte a domniei sale pașnice a fost marcată de
Denis al Portugaliei () [Corola-website/Science/310212_a_311541]
-
a fost implicat în scurtul război pentru tronul Regatului Imeriti după moartea lui Solomon și a servit ca diplomat pentru următorul rege imeretian, Solomon al II-lea. Besiki s-a implicat din nou în intrigile de la curte. Afecțiunea sa de trubadur pentru mai tânăra soție a lui Solomon al II-lea, Ana, născută Orbeliani, s-ar putea să fi fost motivul pentru care a fost trimis de rege în misiuni periculoase. Ultima sa misiune în Imperiul Rus era destinată să asigure
Besarion Gabașvili () [Corola-website/Science/336715_a_338044]
-
vreme de multe decenii muzica ușoară israeliană din secolul al XX-lea. A compus adesea pe versurile unor poeți și textieri ebraici contemporani cu el, între care Nathan Alterman, Yaakov Orland, Aharon Ashman și Alexander Penn. A fost uneori supranumit „trubadurul cântecului ebraic" S-a născut la Kiev sub numele de Dimitri Mark (Mordechai) Greben. În casa părintească, unde tatăl său era meloman iubitor de muzică evreiască liturgică și populară, a putut auzi numeroase înregistrări ale unor vestiți cantori (hazanim). Neavând
Mordechai Zeira () [Corola-website/Science/318497_a_319826]
-
Stefan George, Hugo von Hoffmanstall, Maeterlinck), francezi (Alfred Vallette, St. Mallarmé), englezi (Moore, Lord Tennyson), ruși (Turgheniev, Lev Tolstoi, Pușkin, Lermontov) și maghiari (Al. Petöfi), din care a efectuat traduceri. A utilizat pseudonimele literare Stephan Petică, Ștefan, St. P., Sentino, Trubadur, Caton, Fanta-Cella, M. Pall, Sapho, Erics, Narcis, Senez, P. Stiopca, Step., Stepen, S. Considerat ca un intelectual precoce, un selfmademan, care promitea o operă literară de substanță, deschizător de drum în literatura simbolistă, îndeosebi după apariția volumului de poeme „Fecioara
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
par coeur", citează din ele și mai târziu, în „Divagări utile” (apud Constantin Călin, "Cronologie - Bacovia," în „Vitraliu”, XV, nr. 5-6, 25 septembrie 2006, p. 25). Numele pe care le-a folosit la semnarea diverselor articole au fost: Stephan Petică, Trubadur, Erics, Caton, Senez, P. Stiopca, Sapho, Sentino, Fanta-Cella, M. Pall, Narcis, Step., Stepen, S., P. Ștefan. REPERE BIBLIOGRAFICE PETICĂ 1902: Ștefan Petică, "Fecioara în alb" (cuprinde ciclurile „Fecioara în alb”, „Când vioarele tăcură”, „Moartea visurilor”), Tipografia Lucrătorilor Asociați Marinescu & Șerban
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Literatură și Artă Română”, V, nr. 7, 25 mai 1901. Frații (tragedie în 5 acte), fragment, semnat Șt. Petică, în „România Jună ilustrată”, I, 6 și în „Sămănătorul”, II, nr. 34, 24 august 1903. POEME ÎN PROZĂ: "Două vieți," semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 109, 28 martie 1900. "Noapte primăvăratecă", semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 112, 31 martie 1900. "Cântec vechiu", în „România Jună”, II, nr. 113, 1 aprilie 1900. "Povești d’aprile", în „România Jună”, II
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
5 acte), fragment, semnat Șt. Petică, în „România Jună ilustrată”, I, 6 și în „Sămănătorul”, II, nr. 34, 24 august 1903. POEME ÎN PROZĂ: "Două vieți," semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 109, 28 martie 1900. "Noapte primăvăratecă", semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 112, 31 martie 1900. "Cântec vechiu", în „România Jună”, II, nr. 113, 1 aprilie 1900. "Povești d’aprile", în „România Jună”, II, nr. 115, 3 aprilie 1900. "La poalele crângului," semnat Fanta Cella, în „România
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]