861 matches
-
din satul său din sudul Tunisiei. Acolo el s-ar fi convertit la șiism după părerea lui, islamul dezmoșteniților. În ciuda lipsei de credibilitate a acestor "amintiri" din copilărie, trebuie să subliniem argumentul neașteptat al propagandei șiite din Maghreb contrazicînd sunismul trufaș al Ulemei a cărui influență anti-franceză s-a exercitat mult timp, pentru a triumfa în Algeria prin venirea la putere a FLN și a unei problematici a independenței. Dar, așa cum bine o știm, "săracul inspirat de Dumnezeu" s-a aflat
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
retrasă, în mijlocul pădurii. Acolo se afla un călugăr vestit prin înțelepciunea sa, iar omul nostru cel mândru voi să stea și el puțin de vorbă cu bătrânul pustnic. Ajuns în chilia călugărului, acesta îi vorbi despre Dumnezeu și despre păcat. Trufașul se abținu cât putu, dar la plecare îi zise călugărului: Eu n am nevoie de Dumnezeu, de vreme ce viața și sufletul meu, sunt ca o coală albă de hârtie! Călugărul, privi spre el, dădu din cap și-i răspunse zâmbind: Bine
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
o coală albă de hârtie! Călugărul, privi spre el, dădu din cap și-i răspunse zâmbind: Bine, bine, să zic și eu așa cum zici dumneata, dar atunci bagă bine de seamă să nu-și scrie diavolul numele lui pe ea. Trufașul tăcu, dar ieșind din chilia călugărului, rămase pe gânduri și mergând el pe drum începu să se întrebe: „Oare este chiar așa de albă cum zic?” Și gândind mai adânc la viața și faptele lui, văzu multe pete! Acum văzându
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Strâmbi, chirciți, târâș pe brânci, pe coastă, trebuie să biruim genunea; Nu ne temem câte râpi ne-adastă, n-auzim cum mormăie furtuna, știm atât, că mergem sus pe creastă. Suntem jnepii și urcăm întruna. Râd de-mpleticita noastră turmă brazi trufași cu vârful lung de fiere; râsul lor, năvala nu ne curmă și mușcăm din piatră cu putere și-i lăsăm pe povârniș în urmă. Suntem jnepii, mergem în tăcere. Dacă-n calea noastră sar șuvoaie, le sorbim cu sete neînfrântă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
tutelară e aceea a lui Ovidiu: „Exilul ai să-l porți amar în Pont / Sfielnic ți-o prezic ultima oară...” (Ovidiul). Și, asemenea ilustrului său predecesor - care, silit să trăiască printre barbarii Sciției, își clamează, odată cu nefericirea, revolta și superioritatea trufașă -, poetul își transpune mândria ascendenței în spirit vituperant, în versuri pătrunse, de astă dată, de ecouri argheziene: „În exaltări pătrunde-te, coboară / Foc cardinal pe spiritul lor tont!”. Deținerea teribilului secret al inconsistenței istoriei umane și al caracterului iluzoriu al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
care se spărsese când Rosina o izbise cu piciorul, și o batistuță mică, albă. Îndată ce a simțit batista în mână, a început să plângă liniștit. Mă simțeam atât de mișcat și de mâhnit, și totuși atât de straniu și de trufaș detașat și, într-o oarecare măsură, sentimental, când, într-o frântură de secundă, am reușit să întrezăresc, înfășurate într-un ghem și destrămându-se în aceeași clipă, imagini din viața pe care aș fi putut-o avea alături de Lizzie, Cherubino
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
pe aripile vântului, pătrundeau în toate casele, pe uși, prin ferestrele deschise, se strecurau prin pereți... Ziarele vuiau, cu titluri mari... „9 Mai, 1945... ziua victoriei asupra Germaniei !” „Sfârșitul măcelului...” „Anii de luptă crâncenă, timp în care tancurile și avioanele trufașe ale lui Hitler, au străbătut dintr-o parte în cealaltă aproape întreg Continentul, semănând întuneric și moarte, au luat sfârșit..!” „Liniștea a fost din nou cucerită..!” După o aprigă dezlănțuire a forțelor distrugătoare care au cufundat lumea în nedemnitate și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Astfel Dinastia Romanovilor, care guvernase vastul imperiu rus, peste patru sute de ani, a dispărut pentru totdeauna, fără nicio urma... într-o singură noapte, în noaptea de 16/17 iulie 1918. De pe Țarskoe Selo, vulturul bicefal a fost doborât. În locul lui, trufașă și răzbunătoare se lăfăie în bătaia vântului peteca roșie a revoluției. Acolo au început să se urzească „lucruri groaznice”, sub lozinca... „Proletari din toate țările uniți-vă!”. Învățăcei pe măsură ai bolșevicilor ruși, comuniștii români, cu o ură fără margini
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Pentru a întări această afir mație, revin la exemplul Fedorei, fascinant personaj ambiguu din punct de vedere vocal și una dintre culmile carierei Vioricăi. Cortez s-a apropiat de el cu prestigiul chipului și al sta turii sale, înaltă și trufașă, cu incisivitatea prezenței scenice, unde protagonista a părut nu doar dominată, ci aproape absorbită de con diția sa princiară. În favoarea sa a adus un instrument complex, strunit pe rafinamente de mare clasă. Totalitatea interpretării sale, vocală și sce nică, a
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
ea a fost în vigoare coincide cu "Epoca Ceaușescu". Pentru orice cititor interesat de texte constituționale, actul din 1965 reprezintă o adevărată revoluție antisovietică. Jenantul capitol introductiv de osanale la adresa URSS este înlocuit, sec, de un prim articol ce zice trufaș că: "România este republică socialistă. Republica Socialistă România este stat al oamenilor muncii de la orașe și sate, suveran, independent și unitar. Teritoriul său este inalienabil și indivizibil". Nu se mai vorbește despre marele eliberator care ar fi făcut posibilă existența
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
tsunami pe Herăstrău. Că un al doilea bărbat care s-o suporte, dacă se lepăda de domnul Coteț doar pentru că acesta suferise o criză devastatoare de mirare, nu mai găsea. Spre mirarea și mai mare a celor unsprezece profesori penali, trufașa, meschina, odioasa șefă de catedră și proprietară a Universității neatestate s-a lăsat în genunchi, l-a strâns pe contabilul Coteț la pieptul ei pietros și inamovabil și l-a mângâiat într-un chip de care nici ea nu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Scala și refuzul nu numai că l-a mâhnit, dar i-a răscolit vechiul sentiment de neajutorare și mânie de pe vremea când, băiat de cartier fiind, dădea examen la Conservator laolaltă cu niște tineri din lumea bună, bine îmbrăcați și trufași, siguri de reușită. Ca un făcut, pe 7 mai 2006, exact în ziua când împlinea optzeci de ani și se gândea că n-o să afle niciodată cine l-a împiedicat să plece în 1971 în Italia și mai ales de ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
în portretul virtual pe care chirurgul i l-a propus pe computer, fața domnului Iuliu Brutus Comănescu devenise dintr-odată una de ungur vechi, cu toate trăsăturile cuceritorului de pustă marcate pe chip. Ceea ce era de neacceptat. Nici un nas ridicat trufaș în sus nu-l prindea. Arăta ca un slav cu mai multe butoaie de vodcă pe conștiință. La orice variantă îi prezenta medicul, Comănescu strâmba din nasul său acvilin și zicea: „Da’ unul mai așa, mai de pe la noi, n-aveți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
poziție unică. Centru său geografic e un vârf de deal destul de Înalt. De acolo, străzi paralele sau transversale pe curbele de nivel duc spre port și spre centrul comercial. Câțiva zgârie nori dar nu de mărimea celor din New York scot trufaș capul din puzderia de clădiri, cu variații de la 12 etaje la cele numai cu parter, tip vile spaniole, ce formează majoritatea; dincolo de el, e orașul Oakland. La nord de golf e un grup de ferme și cădiri, mari elegante, În
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
instaurat de Ceaușescu, Într-un articol violent antisemit (nesemnat, dar scris probabil de Corneliu Vadim Tudor, actualul președinte al Partidului România Mare), publicat În revista ultranaționalistă Săptămâna (nr. 509, 1980), evreii sunt prezentați ca având toate viciile cunoscute („rău mirositori”, „trufași”, „gheșeftari”, corupți, nepatrioți etc.), inclusiv pe acela de a fi „dascăli de tarantelă democratică” <endnote id="(545)"/>. La rândul său, după șase decenii de totalitarism În România, ultranaționalistul Ion Coja Înțelege În 1993 să lupte Împotriva democrației (văzută ca „o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
girantului Consulatului de la București, declara că nu recunoaște dreptul României de a coresponda direct cu cabinetele europene. În consecință, nota diplomatică a ministrului de externe român adresată consulului Radowitz fusese remisă direct la Constantinopol. Așa cum observa consulul francez Le Sourd, trufașul imperiu german Îl trata pe Carol I „ca pe un guvernator al unei provincii turcești”, Bismarck urmărind „să pedepsească România pentru că nu a consimțit la cererile sale”. Consulul francez mai observa că adversarii din interior ai prințului nu ezitau să
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
fost foarte nemulțumit în privința ținutei și a exercițiilor... D. Duhamel nu și-a făcut până acuma reputația că îndulcește, prin maniera și formele sale, misiunea de rigoare ce este, poate, însărcinat să îndeplinească. Se zice că are maniere insolente și trufașe chiar față de femei. D. Duhamel se pune în contact, de altfel aproape zilnic, cu corifeii opoziției, și el a prezentat Domnului o listă de noi miniștri, alcătuită aproape sub dictarea lor. Acești miniștri erau toți aleși din rândurile redactorilor adresei
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
o zecime a produsului, toate minele aflătoare pe moșiile clerului și ale mănăstirilor, cu drept de a lua fără plată tot lemnul trebuitor pentru clădiri și pentru exploatare, din pădurile de la munte ale clerului și ale mănăstirilor. ... Susținut de spiritul trufaș al cancelariilor de la Petersburg, principiul care a ucis Obșteasca Adunare în cursul anului trecut reapare astăzi mai viu decât oricând și împuternicitul companiei rusești de mine nu se sfiește să adreseze A. S. S. Domnului Țării Românești, pe ruinele libertăților patriei
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
nu mă înșel, când cu inflexibilitatea unui consemn, când cu exigențele sâcâitoare a unei priveghieri polițienești... Kotzebue, care făcuse lui Mihai Sturdza, timp de nouă ani, viața atât de amară, era nu numai venal și corupt, dar și extraordinar de trufaș și de pretențios, iar Domnii români, conștienți de slăbiciunea lor, erau siliți să se plece la exigențele nesăbuite ale muscalului. De Nion raportează cum însuși Bibescu îi povesti, cum Kotzebue silise pe Doamna să facă vizită soției sale. Se știe
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
decât ceilalți. În materie de spiritualitate, denivelările și palmaresurile axiologice nu-și au locul. Dacă venim cu presupoziția că suntem deasupra sau mai prejos de nu știu cine, atunci șansele definitivării edificiului spiritual european rămân reduse. Nu printr-un discurs zgomotos și trufaș (sau prin tăcere) vom reuși să ne arătăm chipul lăuntric, ci printr-o prezentare cuminte, chibzuită, inteligentă, dar fermă! 5. Câteva probleme ale Învățământului românesc 5.1. Interogații la Început și... sfârșit de an școlar Orice Început de an școlar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
Îmbogățește pentru că are la bază și adâncește propriul mister. Prima este dramatică și Înrobitoare; a doua este mângâietoare și mântuitoare. Cunoașterea nu se mai satură de propria semeție; iubirea Își face un hotar din cumințenia ei. Cunoașterea este ambițioasă și trufașă, vrând să normeze definitiv cele ce țin de om și lume; iubirea este chibzuită și Îndurătoare față de lucruri sau precarități omenești. Luate separat, cele două acte se situează la antipozi, unul fiind - să zicem - „rău”, iar celălalt fiind „bun”. Cunoașterea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
ca unul dintre principii înflăcărarea îndreptată spre dominație, și anume dorința de a învinge și cea de glorie. Trecând la prezentarea omului care are ca organizare interioară cea identică timocrației, Socrate remarcă pentru început că acesta trebuie să fie mai trufaș, lipsit de cultură muzicală, care la urma urmei însemna armonie, și totuși iubitor de arta Muzelor; respectiv, îi va plăcea să asculte, dar va fi totuși incapabil să se exprime. Față de sclavi, acesta va avea o altă comportare, nu îi
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
social în care au fost elaborate dialogurile sale. Din nefericire, (sub influența lui Aristotel) lumea modernă s-a arătat ezitantă când ar fi trebuit să ofere platonismului ocazia unei revanșe veritabile: „... platonismul răsturnat al modernității a instaurat un raționalism abstract, trufaș și atins de cecitate față de tot ceea ce nu îi seamănă sau nu poate fi redus la propriul său algoritm de proliferare mecanică...”. Faptul că Aristotel avea câștig de cauză în urma „procesului” intentat Ideilor reprezintă, la limită, un simptom al opțiunii
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ubi sunt arborat de Vechiul Testament, care interpretează praful după cum acesta exprimă legea divină ("Căci este scris ca pulberea să se întoarcă în pământ cum a fost", Ecclesiastul), sau după cum o neagă, ca o consecință a "mâniei" divine îndreptată împotriva cetăților "trufașe" ("Cetatea cea mîndră El a supus-o până la pământ, a culcat-o în pulbere"; Isaia). Pentru apostolul Vechiului Testament legea divină este clară și nu o ascunde: omul este pulbere a țărânii și-n pulbere se va întoarce, căci este
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
de pe Munte) care se "strică" fără credință. Lutul, piatra rezistă în timp prin credință: Iisus a scuipat în lut și a "uns cu tină" ochii orbului (Ioan, 9,6) care s-au umplut de lumină; piatra nu cea din zidul trufaș rezistă ci aceea neluată "în seamă de zidari" (Matei, 21,42) și așezată în "capul unghiului". Piatra nu mai e parte a zidului rival, ci o "băutură duhovnicească" (I, Corinteni, 10,4), nu mai e piatra materială, ci piatra vie
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]