2,172 matches
-
Antologie > ȘI VOI TRĂI Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 341 din 07 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Și voi trăi Motto- Și voi trăi în adâncă smerenie, Voi privi fără păs bezmetica lumii chemare Spre tot ce-i trupesc și supus doar orgoliului lacom. Azi, iarna vrajbei noastre s-a-năsprit, Iar soarele-i călâu și neguros, Nu știm că-n toate traiul e finit, Pricepe câinele ce-nseamnă un os de ros. Bărbați , femei, doar umbre noi vom fi, Noi
ŞI VOI TRĂI de BORIS MEHR în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Si_voi_trai.html [Corola-blog/BlogPost/351387_a_352716]
-
compromiterea conștiinței și dezumanizarea noastră ce se petrece prin variate metode, instrumente și mijloace, pe care autorul le depistează și ni le sesizează nouă tuturor, cu scopul combaterii acestor maladii spirituale molipsitoare și deci, a vindecării noastre de toate bolile trupești și sufletești ce sălășluiesc în viața noastră foarte destabilizată și bulversată, din punct de vedere psihic și duhovnicesc, ajungând, cu adevărat, la păcat dar chemați fiind să-l depășim pe acesta prin pocăință și autoconștiință. În această carte, Părintele Teofan
RECENZIE LA CARTEA PĂRINTELUI TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_la_cartea_parintelui_teofan_mada_.html [Corola-blog/BlogPost/356429_a_357758]
-
inevitabile ale acestuia, căci prin Fiul lui Dumnezeu ea este eliberată și restabilită în modul autentic de viață: „Căci dăruind firii prin patimi nepătimirea, prin osteneli odihna și prin moarte viața veșnică, a restabilit-o iarăși, înnoind prin privațiunile Sale trupești deprinderile firii și dăruindu-i acesteia prin întruparea Sa harul mai presus de fire, adică îndumnezeirea. Făcutu-s-a deci Dumnezeu om cu adevărat și a dat firii o altă obârșie pentru o a doua naștere, obârșie care o duce
RECENZIE LA CARTEA PĂRINTELUI TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_la_cartea_parintelui_teofan_mada_.html [Corola-blog/BlogPost/356429_a_357758]
-
Graalul sacru al Mântuitorului. Pustietatea apare în poezia lui Bacovia ca dorință a meditației, a eliberării gândurilor de lumesc în care intra și grija lui față de boala care îi stăpânea trupul. Poezia „Decembre” îl definește în noua postură a chinului trupesc și a încercărilor bolii de a-i supune gândurile. Timpul rece creează în scrisul bacovian teama de umiditate și, atunci, apar onomatopeele ca scurgeri de viață și teamă de fiind. Nu sunt exprimate direct însă ele sugerează noua expresie în
SENSUL ONOMATOPEELOR ÎN CREAŢIA LIRICĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Sensul_onomatopeelor_in_crea_stefan_lucian_muresanu_1363537941.html [Corola-blog/BlogPost/342188_a_343517]
-
transpirație îi apărură la rădăcina părului, iar palmele i se umeziră. Scoase o batistă și se șterse repede înainte de a ciocăni. Era emoționată cu adevărat ca o codană care acceptă să-și ofere unui bărbat pentru prima dată ofranda purității trupești. Ușa se deschise și îl descoperi pe acest bărbat de care simțea că s-a îndrăgostit în ciuda faptului că avea un soț pe care totuși îl iubea. Nu știa ce se întâmplă cu ea și va lăsa totul în voia
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1495426936.html [Corola-blog/BlogPost/376786_a_378115]
-
preferat să se mărite cu unul din alt sat, unde nu era cunoscută. Campioana la întâlnirile de amor însă era Eleonora. Nu rata nici o ocazie. Cum îi plăcea de câte un flăcău, cum se lăsa plecată în lumea simțurilor plăcerilor trupești. Chiar dacă acum era majora, prima deflorare o avusese încă de prin clasa a șaptea, cu un băiat mai mare, în poiana Lui Toader. În pădurea ce se întindea de la marginea satului spre munte, era la vreun kilometru o poiana întinsă
PRIMA LECTIE DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prima_lectie_de_viata.html [Corola-blog/BlogPost/366680_a_368009]
-
cunoaștere naturală și o cunoaștere duhovnicească a lui Dumnezeu. Calea naturală sau catafatică de cunoaștere a lui Dumnezeu este o cale rațională, deductivă, discursivă și are un pronunțat caracter antropocentric. În cadrul acestei cunoașteri naturale, Sfântul Grigorie Palama delimitează o cunoaștere trupească și una sufletească. Cea dintâi este, de fapt, o cunoaștere pozitivă sau afirmativă a lui Dumnezeu. La baza ei stă, potrivit Sfântului Maxim Mărturisitorul, cunoașterea Lui din raționalitatea creației și prin înțelesurile duhovnicești înalte ale Sfintei Scripturi și echivalează mai
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
cercetare și căutare, prin folosirea puterilor naturale ale firii. Tot el învață că această cunoaștere naturală este îndoită. Una este simplă, atunci când cel ce filosofează despre lucrurile spirituale nu le cunoaște prin experiența directă, nemijlocită. Cunoștința aceasta, primită prin intermediul simțurilor, trupească, este îndoielnică, înșelătoare, diavolească. Ea este mincinoasă, deoarece consideră că știe cele ce niciodată nu le-a știut. Ea este mai rea decât neștiința, "ca una ce nu vrea să primească de la vreun învățător îndreptare pentru că își închipuie că este
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
tainei Lui de neînțeles. Părinții filocalici vorbesc, pe această treaptă de curățire, despre "sfânta cunoștință"sau despre darul cunoștinței, tocmai datorită legăturii ei cu rugăciunea. Cunoașterea naturală și supranaturală, catafatică și apofatică sau, în limbaj filocalic, experimental și existențial: cunoașterea trupească, sufletească și duhovnicească își ating scopul lor - unirea contemplativului cu Dumnezeu - doar în cadrul rugăciunii curate și neîmprăștiate, a rugăciunii neîncetate. Cunoașterea duhovnicească este, potrivit Sfântului Grigorie Palama, "simțire intelectuală și dumnezeiască", unire și nu cunoștință. Ea este neștiința mai presus
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
cele mai înalte ale vieții duhovnicești, o simțire în stare de rugăciune curată a prezenței și lucrării lui Dumnezeu în lume și în sufletele noastre. 2. Pe lângă împărțirile clasice ale teognosiei, spiritualitatea filocalică preferă pe cea care delimitează o cunoaștere trupească sau în trup a lui Dumnezeu, o cunoaștere simțuală și una duhovnicească, cu mult superioară celorlalte două. 3. Cunoașterea naturală, analogică, simbolică, tipologică, realizată prin sesizarea raționalității creației și a înțelesurilor adânci, duhovnicești, ale Sfintei Scripturi, este etapa și treapta
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
deasupra cărora pâlpâiau limbi de foc roșietice, ci din cauza trăirilor intense dintre cei doi. Pendulul din perete bătu ora douăzeci și trei, jarul și flacările din șemineu creau imaginea unei scene din Danté, în care doi diavoli își satisfac poftele trupești încolăciți între ei. Luând-o pe sub glezne, Sebastian o ridică cu ușurință pe Emanuela și se îndreptă cu ea spre dormitor, deschizând ușa holului de intrare cu cotul. - Ești sigură că asta vrei, Minodora?! bolborosi Condurache când o coborî din
EXPLORAREA PESTEREI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_roman_cap_stan_virgil_1385825805.html [Corola-blog/BlogPost/344619_a_345948]
-
iar Emanuela se dovedi că este și în această privință o elevă silitoare, nu numai la matematică. Învăța tainele jocului cu mare plăcere si sârguință. Era fericită și împlinită. Când se termină și această plimbare pe cărările neumblate ale dragostei trupești, Emanuela se gândi la prietenele sale rămase în apartamentul Avelinei, să vizioneze și să comenteze niște casete erotice luate de la Valentin, un coleg dintr-o clasă paralelă, mângâindu-se sau chiar masturbându-se fără nicio jenă unele față de celelalte. Nu se
EXPLORAREA PESTEREI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_roman_cap_stan_virgil_1385825805.html [Corola-blog/BlogPost/344619_a_345948]
-
ocazie de sărbătoare (vezi și exemplul dacilor !), de celebrare - ca o trecere a mortului din această lume în următoarea. Într-adevăr, morminte din cele mai timpurii civilizații de pe tot cuprinsul pământului aduc dovezi în legătură cu credința în supraviețuirea omului peste moartea trupească.” Raymond Moody a întâlnit un mare număr de persoane care au fost implicate în ceea ce el numea „experiențe aproape de moarte”. În anul 1965 - pe când studia filosofia la Universitatea din Virginia - a cunoscut o persoană care era profesor de psihiatrie clinică
VEŞNIC, FĂRĂ DE MOARTE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1460756763.html [Corola-blog/BlogPost/380168_a_381497]
-
fost salvat. Astfel s-a osândit pe sine însuși pentru păcatul nemărturisit. De Sfânta Împărtășanie trebuie să ne apropiem cu pace în suflet și cu conștiința nevredniciei. Numai atunci ea va lucra la tămăduirea firii de neputințele noastre sufletești și trupești, pe măsura credinței și efortului propriu pentru despătimire și sfințire a vieții. Sfânta Împărtășanie nu ne transformă decât în măsura angajării noastre prin asceză la despătimirea și sfințirea personală. Putem să ne împărtășim în fiecare zi, dar dacă nu ne
INTERVIU CU Î.P.S. PĂRINTE DR. SERAFIM JOANTĂ – ARHIEPISCOPUL ORTODOX ROMÂN AL GERMANIEI, AUSTRIEI ŞI LUXEMBURGULUI ŞI MITROPOLITUL EUROPEI CENTRALE ŞI DE NORD... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1249 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1401694782.html [Corola-blog/BlogPost/360994_a_362323]
-
în viață este să faci întotdeauna bine oamenilor. Daca nu poți să faci pentru oameni un bine mare, străduiește-te să faci măcar unul mic. Sfântul Ierarh Luca, Arhiepiscopul Crimeei - Cine nu este duhovnicesc chiar și în trupul său, ajunge trupesc în duhul său. Fericitul Augustin - Dumnezeu trimite bolile pentru s[n[tatea sufletului. Sf tul Isaac Sirul Intră în Biserică și te căieste! Aici nu se trage la judecată, ci se dă iertarea păcatelor. Sfântul Ioan Gură de Aur - Cele
CITATE MEMORABILE (58) de ION UNTARU în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Citate_memorabile_58_ion_untaru_1386907886.html [Corola-blog/BlogPost/353347_a_354676]
-
căzuse prin lemn. Prin milostivirea Ta cea mai presus de fire, Hristoase Dumnezeule, miluiește-ne pe noi". ("Deniile din Postul Mare", Editura TRINITAS, Iași, 1999). Cuvânt pentru Sfânta și Marea Sâmbătă În Sfânta și Marea Sâmbătă prăznuim îngroparea dumnezeiască și trupească a Mântuitorului nostru Iisus Hristos și pogorârea la iad, prin care neamul nostru fiind chemat din stricăciune, a fost mutat spre viață veșnică. Prezentând semnificațiile acestei zile din Săptămâna Patimilor, sinaxarul rezumă conținutul Prohodului Domnului și al cântărilor rânduite pentru
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461561029.html [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
Duhul Adevărului, vă va călăuzi la tot adevărul"(Ioan 16, 13), cuvinte care indică în mod limpede că nu este vorba de o infuzare de daruri, ci de prezența nemijlocită a Duhului Sfânt. Totuși, Paracletul va rămâne invizibil pentru ochii trupești, ascunzându-se sub chipul limbilor de foc, așa cum la Botez se arătase sub forma de porumbel. Serghei Bulgakov spune că Sfântul Duh Se descoperă într-un mod impersonal, căci ipostasul Său rămâne pururea necunoscut. De altfel, aceasta este dupa el
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_sfantul_duh_in_biserica_.html [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
și pofta ochilor și trufia vieții nu sunt de la Tatăl, ci sunt din lume. Și lumea trece și pofta ei, dar cel ce face voia lui Dumnezeu rămâne în veac. Deci, secularizarea, cu iubirea de materie, de avere, de plăceri trupești, de mărire, această dorință a oamenilor de a ajunge la demnități care le creează o poziție privilegiată, îl îndepărtează pe om de Dumnezeu. Și câte alte n-ar mai fi în lumea în care trăim noi! Oricum, Dumnezeu nu a
Sfântul Andrei. Mitropolitul Clujului, despre PROVOCĂRILE creștinismului de azi by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101621_a_102913]
-
că un tanar păgân, Aglaid, s-a îndrăgostit de Iustina și dorind să o ia de soție, cere ajutorul vrăjitorului Ciprian pentru că a fost respins de fecioara. Ciprian a trimis succesiv la Iustina diavoli care să aprindă în ea pofta trupeasca pentru Aglaid. Dar vrăjile lui Ciprian au rămas fără efect, căci ea le alunga cu rugăciune, post și semnul sfintei cruci. În urma acestor zădarnice eforturi, Ciprian a cunoscut înșelarea în care se află și s-a botezat. El a fost
CIPRIAN, sfântul care înlătură vrăjile și farmecele. Citește rugăciunea către Sf. Ciprian by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101794_a_103086]
-
cu destin dramatic, deoarece, chiar de nu a existat o voință expresă pentru acesta dezbinare, indiferența și indolența (cu sens mai mult de nepăsare) a făcut mai mult rău decât vreun minim bine. Nevoile și interesul pentru satisfacerea acestor nevoi trupești, ne fac să uităm de cele sufletești de cele mai multe ori, despre faptul că este de o anumită origine, iar originea lui are o proveniență teritorială inseparabilă de spiritul colectiv născut pe un anumit teritoriu - aceasta reprezintă organigrama sufletului! Din această
PREZENTARE DE CARTE de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1426594600.html [Corola-blog/BlogPost/363004_a_364333]
-
în suflet cununa Bisericii și de a purta pe umeri soarta Neamului său spre țelul final, întru mântuire, cum ziditor grăiește Părintele Iustin: „Țelul final al oricărei nații însă nu este viața, ci Învierea, și asta chiar cu prețul vieții trupești” (19. Ieromonahul Teognost, Părintele Iustin Pârvu și bogăția unei vieți dăruită lui Hristos, vol.2, Ed. „Credința strămoșească”, p. 138.) În fiecare creștin când rânduiește Domnul, vine harul luminii de sus, înmugurind clipa mărturisirii, răspândind în jurul lui lumina. Rostului vieții
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_hristos_gheorghe_constantin_nistoroiu_1334279010.html [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
darul primit de noi de la Dumnezeu, pe care bându-l cu smerenie, devine tămăduitor: „Prin amărăciunea acestui Pahar este nimicită în inimă nelegiuita, ucigașa dulceață a păcatului; prin smerenia ce se revarsă din el cu îmbelșugare este ucisă trufașa cugetare trupească; cel ce bea cu credință și cu răbdare primește înapoi viața veșnică...Credința vie în Hristos îndeamnă pe om să primească Paharul lui Hristos-iar Paharul lui Hristos varsă în inimile părtașilor săi nădejdea în Hristos; nădejdea în Hristos dă inimii
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_hristos_gheorghe_constantin_nistoroiu_1334279010.html [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
un areal de determinare a Logosului în Creație. Ele caracterizează conduita umană, în perspectiva devenirii acesteia, ca proces de obârșie ontologică și cu finalitate eshatologică, insuflând modele de raportare a omului față de Logos. Sunt caracteristici determinante ale existenței umanității: slăbiciunea trupească - vindecarea slăbănogului (prima cuvântare - Cuvântare la Duminica a VI-a după Rusalii și a II-a după Paști - Vindecarea slăbănogului din Capernaum), bunăstarea în raport cu vârsta, neputința de a decide, de a întreprinde o alegere benefică, lipsa fermității (cea de-a
„PUTEREA CUVÂNTULUI” SAU DESPRE ÎMPLINIREA PRIN LOGOS de VICTOR CONSTANTIN MĂRUŢOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/victor_constantin_marutoiu_1455548395.html [Corola-blog/BlogPost/383995_a_385324]
-
spune Sfântul Grigorie, colegul Sfântului Vasilie, un drum era la școală și altul la biserică. Așa ar trebui să împletească viața și studenții noștri de azi, între studii și rugăciune. Nu știm cum își pot face programul, însă, pe lângă hrana trupească pe care vrând-nevrând o căutăm și ne-o însușim, avem nevoie de hrana sufletească, fără de care murim, deși trăim, devenim sterpi, împietriți, uscați, nesimțitori, geloși, mândri s.a.m.d. După dum spune Mântuitorul nostru Iisus Hristos: Căutați mai întâi Împărăția
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_arhim_sofian_boghiu_.html [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
beția, lenevia, desfrâul, furtul, răzbunarea, mânia și altele, sunt ispite de-a stânga. Cele din urmă, de-a dreapta, sunt exagerări și extreme nesănătoase ale faptelor bune. Postul este rânduit de Biserică spre a ne folosi în curăția noastră lăuntrică și trupească. Dar el trebuie să fie nu doar trupesc, ci și sufletesc. Unii pun accent numai pe postul trupesc în așa măsură încât țin posturi lungi și seci. Chiar azi am auzit un lucru foarte interesant: spunea cineva că a întâlnit
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_arhim_sofian_boghiu_.html [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]