1,114 matches
-
de bani pentru a scăpa; ea îl ajută ori decâte ori are nevoie, ză lo gin du-și ba cer cei atunci când se aflau în lipsă, ba vân zân d câte ceva din zestre pentru a plăti po go nă ri tul, când dumnealui a fugit de teama lui Vodă și „au ră mas vi i le pus tii“. soția marelui ban Grigore Greceanu căsătorit cu Ilin ca Obe dea nu, încă din vremea lui Con stantin Brâncoveanu, „mai înaintea mos ca
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Grigore Greceanu căsătorit cu Ilin ca Obe dea nu, încă din vremea lui Con stantin Brâncoveanu, „mai înaintea mos ca li lor de la Prut cu doi ani“, adică de pe la 1709, marele ban Grigore Gre ceanu consem nea ză por tre tul soției de boier care a știut să facă față misiu nii sale de soție, mamă, stă pâ nă, ținându-și rangul cu cinste. Al că tuit după 39 de ani de viață comună, testamentul ma relui boier are o mare
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
priile sale apre cieri sau să le jus ti fi ce. Gân du ri le salese adu nă, este adevărat într-un moment de cri ză, boala, care îl si leș te să se pună pe scris. Tes ta men tul, ter mi nat la 18 mai 1748, este foarte frumos scris și i-a luat ceva timp, având 13 pa gini. Când va reveni, doi ani (mai 1750) mai târziu, deja boala și bătrânețea de ve ni se ră eviden
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
familii fără a-și găsi vre o da tă locul. Bă la șa s-a plim bat timp de 20 de ani între București și casa părinților săi. Pă traș co tâm pla rul se vai tă, la ca pă tul acestor ani, că nici nu-și cunoaște prea bine soția, pentru că „decâte ori am vrut să o do je nesc ca un bărbat, ia s au sculat și-au fugit din casa mea, luând-o mu mă sa“. Re fu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
femeie din epocă. De scrie rea ei nu se conturează în jurul con dui tei economice, întrucât ne supunerea este mult mai puternică și uneori îi șo chea ză pe cei din jur. Primele trăsături se des prind din por tre tul cre io nat de preot. Marica apa re ca o femeie „rea și gâlcevitoare și ne supusă bărbatului“. Apoi fiecare vecin ada u gă mici de talii, plecând de la ceea ce fiecare consideră ne firesc în compor ta men tul aces
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
tre tul cre io nat de preot. Marica apa re ca o femeie „rea și gâlcevitoare și ne supusă bărbatului“. Apoi fiecare vecin ada u gă mici de talii, plecând de la ceea ce fiecare consideră ne firesc în compor ta men tul aces te ia. Punc tul comun al tuturor mărturiilor îl constituie con dui ta dezonorantă care con tri buie la „de făimarea“ soțului în mahala. Toți vecinii revin asupra necinstei provocate de ocă ri le pe care Marica le stri
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de preot. Marica apa re ca o femeie „rea și gâlcevitoare și ne supusă bărbatului“. Apoi fiecare vecin ada u gă mici de talii, plecând de la ceea ce fiecare consideră ne firesc în compor ta men tul aces te ia. Punc tul comun al tuturor mărturiilor îl constituie con dui ta dezonorantă care con tri buie la „de făimarea“ soțului în mahala. Toți vecinii revin asupra necinstei provocate de ocă ri le pe care Marica le stri gă în gura mare în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
trei se plâng că au fost atacați efectiv de către soțiile lor, dar forța fizică n-a fost nicio dată un atu al femeilor. Una își justifică comportamentul violent printr-un obi cei vechi de când lumea. Nicolae, brutar din mahalaua Sfân tul Ioan, se plânge, la 12 apri lie 1784, că ve nind într-o seară cu „chef devin“ s-a tre zit pălmuit de Stana care l-a liniștit spu nân du-i „că așa ias te obiceiul, într-un an
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cen tru ne gus to resc format din prăvălii și bă că nii, ate lie re de croi to rie, altele de pre lu crat aba le, case, o zonă con cen tra tă, cu o vecinătate activă. Con flic tul se poartă pe în tin de rea a două mahala le, pentru că cei doi ac tori principali ai dra mei familia le locuiau înainte de a se căsători în zone diferite, Tudor în mahalaua Mântu lea sa, iar Zma ran da
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pahar de rachiu, Tudor și-a revenit. Misterul a rămas, căci Alecsie nu știe să spună, dacă în acea zi din săptămâna Rusalii or vecinul lui a fost „treaz sau beat devin“. După micul incident, conflictul ia amploare. Pândind momen tul ple că rii lui Tudor la pră vă lie, Zmaranda se grăbește către casa părintească. Sus ți nu tă de toți, se reîntoarce, încarcă zestrea și alte boarfe luate la întâmplare și sfidându-i pe mahala gii pleacă „acasă“. În
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
întrevederea de generează în scandal, iar Tănase băcanul i-a auzit cum „au început a să și înjura unul pe altul cu cuvinte proaste“. toată mahalaua ia parte la acest nou conflict care îl opune pe Tudor familiei Zmarandei. Cumna tul îl amenință cu moartea și chiar scoate cuțitul, soacra strigă în gura mare „să iasă din casa lor“, socrul aleargă la banul Dudescu să-i ceară ajutor împotriva blestematului de ginere. La rândul său, soțul amenință că va face moarte
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de „lucra rea Sa ta nei“. Cele trei împreună au drept rezultat voyeurism-ul - „să nu-și ia ochii de vedere acea netrebnică“, „gânduri de curvie“, visele erotice - „nălucirile céle de nopate în som nu“ - și, în sfârșit, „înfierbântarea trupului“. Tex tul propune și mă suri de alunga re a acestor patimi: prin post, cu „pâi ne și apă cal dă“, în frâ na re, ru gă ciu ne cu lacrimi și „priveghiiare acea de toată nopatea“. Pentru a se evita însă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
alături de alte texte în miscelanee care au circulat de-a lungul secolului. Vom vedea în paginile următoare în ce măsură învățăturile propu se au ajuns și la cu noștința populației și cum se regăsesc ele în pedepsele canonice aplicate de Biserică. Tex tul nu este unul de inspirație locală, el a fost doar tradus și copiat, intro dus apoi alături de alte fragmen te din maxime sau cărți populare alese în func ție de prefe rin țe le cititorului. Dar cum este definită sexualitatea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
un bărbat nu pierde nimic, de nun țat ca desfrânat, el se obli gă numai să re sti tuie zestrea soției și da ru ri le făcute. În plus, el poate avea o posad ni că, important fiind să nu tul bu re rela ția ma tri mo nia lă legi ti mă; și nu are voie să-și in sta le ze ibovnica în casă alături de soție, dar o poate frec ven ta, de exemplu, atunci când se află într-o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
da an terioa ră nu a uzat de el și nici puterea nu l-a în cu ra jat s-o facă, el a exis tat totuși, cel puțin la nivel teoretic. Pe lângă „căzuta pedeapsă“, adică bătaie, tuns, tă ia tul nasului, femeia adulteră este în chi să la mănăstire timp de doi ani, perioadă în care soțul are timp să se gândească dacă o mai primește sau nu. În Cazul în care refuză, soția este tun să că lu gă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
uman în care acestea prind viață. Ele se exprimă simplu, în termeni po pu lari, cunoscuți de toți, fără să fie co di fi ca te sau sofisticate. Ges turi și cuvinte se amestecă în creionarea unei relații ilicite. Asculta tul la uși, pri viri curioase și in dis cre te prin ga u ra cheii, fe res tre sau prin găurile făcute în zidurile subțiri re dau cu precizie po zi ția fie cărui partener. Cor puri uni te și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
vi ri le in dig na te ale vecinilor care au reținut următoarea sce nă: „într-u na din zile ar fi mers la ei acasă o fată, știu tă dă mulți cu rele nă ra vuri, și pâ râ tul ar fi început a glumi cu dânsa înaintea soției lui și o au fost trimi țând pă jă lui toa re să se ducă la mu mă-sa să ră mâ ie el cu acea fată în ca sa-și nopatea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
poate fi bon doc, foar ță sau var var, feme ia nu primește decât apela ti vul de „cur vă“, ca atri but principal re găsit în mai toate jalbe le, in sul ta ară tând nu numai su biec tul la care o femeie este sensibilă, ci și că ex perien ța socială pe care o îm păr tă șeș te este mult mai redusă în comparație cu cea a bărbatului. Pe de altă parte, de multe ori in ju ri i
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
o va prin de asupra faptului. Do rin ța de a-și vedea confirma te su pozițiile îl îm bol nă vește; zi de zi n-o scapă din ochi, întrucât bă nu ia la îi ma ci nă sufle tul. Așa că într-u na din zile, când soția pleacă de acasă sub pretext că are trea bă cu un Zam fir, vă taf de ha ra ba gii, gelozia bolnă vi cioa să a soțului se re a prin de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ciii și sluji to rii pornesc spre locul cu pricina, iau cu asalt casa și pă trund cu forța. Au zind gă lă gie, amantul reu șeș te să se sal ve ze, dar își uită din greșeală „ar gin tul* cel purta la piept“ și cuți tul, tră dându-și astfel prezența. În timp ce Hris to fi rămâne s-o ches tio ne ze pe femeie, căpitanul aleargă în ur mă ri rea vinovatului și îl gă seș te nu prea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
locul cu pricina, iau cu asalt casa și pă trund cu forța. Au zind gă lă gie, amantul reu șeș te să se sal ve ze, dar își uită din greșeală „ar gin tul* cel purta la piept“ și cuți tul, tră dându-și astfel prezența. În timp ce Hris to fi rămâne s-o ches tio ne ze pe femeie, căpitanul aleargă în ur mă ri rea vinovatului și îl gă seș te nu prea de par te, ameste cat într-un
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
închiși la „gros“, la câteva zile bărbatul scapă numai cu plata gloa bei în va loare de opt taleri, în timp ce femeia rămâne aș tep tând mila soțului. Cu probele în mână, soțul cere despăr ți rea, dar mi tropo li tul îl sfă tuieș te să treacă cu vederea și s-o ier te. Aproape opt luni a bătut la ușa soborului Ianache, cerând cu in sisten ță separarea de cea care l-a făcut de râs. Răz boiul bul ver
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de căsătorie, perioadă în care a tot încercat „s-o stăpânească“ și cu bi ne le, și cu răul. „Ne as tâm pă ra tă la un loc“, după cum o de scriu vecinii, Ancuța a pro fi tat de începu tul răz boiu lui pentru a păcătui când cu tur cii, când cu nemții, ui tând să mai dea pe acasă. Când în sfârșit o prin de, soțul cere ajutorul străjii și o în chi de la „gro sul“ spă tăriei timp
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
încă de la început, dar, ca și soțul, au trecut cu ve de rea. Femeia-cur vă se află la discreția tuturor. Ea poate fi în temni ța tă, bătută, in sul ta tă, bat jo co ri tă. Tra ta men tul îi este aplicat de soț, de stra jă, de so bor, de mitropolit, de domnie. Ce se întâmplă cu aman ții? Prinși, ei sunt bătuți zdra văn de către soți și vecini, iar dacă straja intervine, pe lângă băta ie, ibov ni
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sau mici boieri. Se conturează astfel onoarea boierilor, cea a ne gus to ri lor (care îi in clu de și pe meșteșugari) și onoarea țăranilor. Fie ca re grup social are anumite reguli în jurul cărora se coagulează con cep tul de onoare, dar toate trei au în comun pu ri ta tea feminină pe care fata trebuie să o aibă înainte de nun tă, iar în calitate de soție s-o păstreze. „Nu și-a purtat cinstea ca o ne gus to rea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]