1,336 matches
-
de daci, Trezește-te din amorțire, Nu mai cerși la sfinți și vraci, Aspiră la reîntregire Popor român, popor viteaz Refuză ruga idolatră Ține visul unirii treaz Recheamă-ți oastea de la vatră De la letopiseț citire Dorința ta spre cer să tune! Românii vor reîntregire Uniți în crez și acțiune. Aprinde foc pe vârf de munte Nu contempla cum curge Istrul Clădește peste Țară punte Ca Tisa să unești cu Nistrul. Tulnicele în munți să sune, Adună-ți oștenii sub armă Ca
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366650_a_367979]
-
munți și nu te teme,/ Căci patria înseamnă năzuință,/ Să fie pasul tău făgăduință/ Atunci când glasu-i blând o să te cheme.// Noi ne-am născut ca munții din furtună,/ Ne-au legănat pădurile la sân,/ Nici cerul nu ne sperie când tună,// Cad fulgere, dar crestele rămân./ Doar glia ne aduce împreună,/ Purtând în piept eternul crez român.” Dar și un „Sonet poeziei”, despre care spune: „Nu e sălaș mai sfânt ca poezia/ Să-și clatine eternul într-un vers,/ Prin veacuri
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
asta solemnă, ca pe sub un arc de triumf, pătrundeam în local către o masă liberă sau care se făcea imediat liberă la apropierea noastră și, așezându-ne, vocea aceea sublimă cu inflexiuni din „Sara pe deal“ se mai auzea o dată tunând din adâncul plămânilor, încât tremurau îndelung și periculos geamurile de la vitrină: „Aduceți var și cărămidă, că-i lucrarea mare și pustia adâncă!“ Mai apoi zumzetul crâșmei reînvia și se amplifica treptat, până când nu se mai auzea și nu se mai
STEFAN DIMITRIU'S POETRY de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366225_a_367554]
-
răgnea ăsta, se transformă în partid politic?> <Huoooo!- începea cârdul- hoțiii, hoțiii! Feseneul e tot un partid unic, copilul minune al partidului comunist!> Mai încolo la sediul Liberarilor care scoseseră și ei capul cu Rațiu și Câmpeanu în frunte, alții tunau și fulgerau împotriva lui Petre Roman, că ăsta, fiul ăluia, al lui Walter Roman, ăla care ne învăța în <Scânteia> calea cea nouă, vine acum și ne vorbește franțuzește, spaniolește și englezește la televizor despre capitaliști, că se ține cu
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
cărturari străini. Sunând un sociolog pentru a afla rezultatele exit-poll-urilor la ora 12 și aflând că balanța înclină în favoarea lui Iohannis, nu s-a putut abține și le-a spus vestea enoriașilor aflați la Sfânta Liturghie. - Ai fost învins Putine! - tuna el din amvon. Ai crezut că poți păcăli neamul românesc cu aparatul tău propagandistic. Cu toată forța pe care o ai nu poți învinge credința adevărată în Dumnezeu cel Viu. Vestea că Vichentie s-a implicat în câștigarea alegerilor de către
PĂRINTELE VICHENTIE de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350418_a_351747]
-
Nu i-a spus despre ce e vorba...Acuma își încolțește prada...Scorpion, de... -Hai, mă...Nu te cred, da’ dacă tu nu știi ce-ai în bătătură, d-apoi cine... !? Că nici cu Gigi nu mi-e rușine... -A tunat și i-a adunat pe-amândoi și pe noi pe lângă ei...Aoleu...- se zburli Elena. Măcar dacă le-ar reuși planu’...Noi să ne prefacem că venim de la Vali ca să nu se prindă de-nvărteală. -Că bine zici, confirmă Rodica. Hai
BATE FIERUL CÂT E CALD de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350691_a_352020]
-
are dreptate! - Cum îndrăznești tu oare să-mi vorbești astfel? nu-i veni să-și creadă urechilor ursul. - Măria Ta, nu știi tu oare ce țepi are ariciul? Nimeni nu-l poate învinge! adăugă urecheatul. - Chiar crezi? Fricos mai ești! tună uriașul. Te voi apăra dacă este nevoie. Doar știi că sunt cel mai viteaz din întreg ținutul! − Să cred ce spui? păru să se îndoiască micul animal. Ursul nu credea că ce aude e adevărat: − Cum??? Și tu mă înfrunți
IEPURAŞUL VESEL (POVESTE) de MARGARETA CHIURLEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350778_a_352107]
-
își transformă brațul într-o gheară uriașă cu care le sfârtecă pântecele. Măruntaiele li se împrăștiară printre scaune, sângele țâșni împroșcându-i pe cei din jur. - Veți cunoaște furia lui Dracula pentru genocidul produs neamului meu! Ucideți-i pe vinovați! - tună Contele. Cavalerii vampiri își prinseră adversarii și pe unii îi aruncară într-un colț, iar pe alții îi sfâșiară în bucăți. - Să nu vă mișcați de aici, dacă vreți să mai trăiți! Voi ați comis mai puține greșeli și vă
XXIX. FURIA LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350886_a_352215]
-
fluviul Istros / Hister și chiar Danaistru, romanii l-au numit Danubius ‘Zeul fluviului', preluat de alte neamuri sub forma Donau în germană, Dunaj în slovacă, Duna în maghiară, Dunav în croată, Dunav în bulgară, Danube în engleză și franceză și Tuna în turcă. Poemele Dunării sunt inaugurate de poetesa Zlibuț Ana Maria de 10 ani, elevă la Liceul Pedagogic Carmen Sylva din Timișoara: Dunăre, ești ca o cale, / regină între izvoare. / Ești prințesa fluviilor, / și mireasma florilor (The Danube / ‘Dunărea') și
DUNĂREA ÎN POEZIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351613_a_352942]
-
Înțelept”. E un sfetnic la curtea regelui nostru. Zvonurile spun că inelul acela pe care îl poartă a fost transmis din generație în generație de la Merlin încoace! Dar acestea sunt numai zvonuri. -Înapoi la posturile voastre! Trebuie să apărăm cetatea! tună o voce. Cel Înțelept urcă scările în spirală până în vârful turnului. Acolo găsi un bărbat tânăr, de douăzeci și trei de ani, brunet și cu ochii albaștri. Acest bărbat scurta zarea cu privirea, țănându-și mâna deasupra ochilor. -Ceva vești noi
CASTELE DE FLAVIUS JEBELEAN de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346672_a_348001]
-
-s eu, oare, Acesta ce a fi nu par De-un soi cu lumea toată? Cum mi-a fost dat ca să răsar Și cine-mi este tată? - Ca tu să știi ce vrei să știi Urmează-mă băiete, Un glas tună și se-auzii, Ești craiul Dragobete, Iar Dochia e maica ta Și-al Pietrei Duh tătânul Ce-n munți și-n lac în veci va sta Fiindu-le stăpânul. Uimit de-acel ecou vocal, Privi în zare roată, În lung
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
festiv,/ Oglinda ardea, și-ntr-un crater cu tiv/ De-argint fierbeau istorii fabuloase“. Asistăm la o dilatare a lucrurilor până la proporții cosmice, sublime:”tavanul se urca prea sus. Pe geamuri/ Se zugrăvea molateca furtună/ A arborilor și vedeam cum tună/ măreț globul de cer izbit de ramuri “. Într-o altă poezie, La un cocon- poetul descifrează în cartonul portretului liniile destinului în ochii limpezi ai coconului de odinoară frământat de “prea multe întrebări “ ce-l transformă într-o ființă plină
TREI OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356797_a_358126]
-
FACE-O EI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 283 din 10 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului VOR FACE-O EI. Zeii se vor răzbuna Din ceruri liniștite, Totul se va spulbera, Clipe fericite. Inima-mi va bate tare, Tunând dezlănțuită Mai rezistă oare Sau e obosită? Creierul în mari probleme Se va încurca, În epigrame și catrene Se va scufunda. Sufletul ce-i însăși viața Va fi mai naiv, La deșteptare dimineața Va fi mai pasiv. Ochii ce privesc
VOR FACE-O EI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356644_a_357973]
-
de fotbal a lui Becali și, bineînțeles, guvernul ăsta incompetent condus de președintele impostor, corsarul Băse! Cât despre primele ministru ... ăsta e nevinovat, nu intră în discuție întrucât bocănește degeaba, fără noimă! S-a stârnit o ploaie deasă și rece. Tuna și fulgera. Vasile era el amețit, dar știa că nu poate intra în casă fără să fi cumpărat pâine și ceva de-ale gurii. Atât îi mai trebuia! Nu-l va spăla nici toată ploaia asta de gura ascuțită a
ZIUA PROASTĂ SE CUNOAŞTE DE DIMINEAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356643_a_357972]
-
printre inimi sângerânde; Hohotește iar destinul, la răscrucile fatale Când o pană frântă-n două mai suspină pe neunde... Și nebunii râd albastru, când în palmă prind epave Ale ultimilor ploi...Știi, când îți cântam un fulger? Știi când îmi tunai un zâmbet și ce-nlănțuiri grozave Între trup și gând ardeam...Și ce-ngheț urma, ce ger? Mă deschid acum spasmodic, într-un țipăt de lumină Germinând sub întrebari și-ndoieli fără răspuns; Lasă-mi ploile albastre să mă spele de
VINA CE-AM AJUNS... de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355069_a_356398]
-
Marin Preda a scris un roman care se numește „Cel mai iubit dintre pământeni”. Auzind de titlu a crezut că cel mai iubit dintre pământeni este Nicolae Ceaușescu și a fost tare încântată. După câteva zile de la apariția romanului a tunat și a fulgerat când a aflat că romanul este un afront adus regimului, prin personajul Petrini, un alter ego al scriitorului, care a îndrăsnit să compare epoca lui Ceaușescu de societate socialistă multilateral dezvoltată cu o „ eră a ticăloșilor”. Cei
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” I de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356209_a_357538]
-
să-i toarne foc în vene Iată, s-au întors străbunii Într-o aprigă furtună Pe cai negri ca tăciunii, Gândul lor ca să ni-l spună! Nu mai pot să stea în ceruri Și nici oasele-n morminte, Vin călare, tunând geruri, Fulgerând cu-a lor copite. Țara noastră e prădată De toți veneticii lumii, S-au strâns toți precum o haită, S-o disece-n umbra lunii. Iată, s-au întors străbunii Într-o aprigă furtună Risipind din cer genunii
IATĂ, S-AU ÎNTORS STRĂBUNII! de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370354_a_371683]
-
să-i toarne foc în vene Iată, s-au întors străbunii Într-o aprigă furtună Pe cai negri ca tăciunii, Gândul lor ca să ni-l spună! Nu mai pot să stea în ceruri Și nici oasele-n morminte, Vin călare, tunând geruri, Fulgerând cu-a lor copite. Țara noastră e prădată ... Citește mai mult Iată, s-au întors străbuniiîntr-o aprigă furtună,Au descins pe coama lumii,Oful lor ca să ni-l spună!Țara noastră-i cotropităDe prea mulți ce vor s-
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
venit ca s-o despiceși să-i toarne foc în veneIată, s-au întors străbuniiîntr-o aprigă furtunăPe cai negri ca tăciunii,Gândul lor ca să ni-l spună!Nu mai pot să stea în ceruriși nici oasele-n morminte,Vin călare, tunând geruri,Fulgerând cu-a lor copite.Țara noastră e prădată... XII. SUNT..., de Gabriel Todică , publicat în Ediția nr. 1957 din 10 mai 2016. Sunt... Sunt o alee Cu orhidee, Cu fluturi zglobii Și iasomii. Sunt o scânteie Din ochi
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
se transformă în făptură umană învăluită într-o pelerină roșie. Era un bărbat vânjos între două vârste, destul de chipeș, cu fața sobră și doi ochi în care pâlpâiau două văpăi. Cu toții încremeniră. - Nu știam că am musafiri în noaptea asta! - tună glasul său. Dacă ați sosit cu gânduri bune, am să vă pregătesc un ospăț pe cinste! Contele, căci el era, se plimba cu paloșul la șold, mândru și plin de demnitate. - Dar se pare că altele sunt gândurile domniilor voastre!... Dacă
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
în zborul prin Universul nemuririi sale. Dar l-am văzut străbătând ca fulgerul prin Veșnicie, așa cum este, „nemuritor și rece”, însă, foarte trist și mânios. L-am întrebat cu sfială: Care vi-I supărarea, Mărite Poet? Și l-am auzit tunând: „prea v-ați bătut joc de limbă,de străbuni și obicei!” -Nu ne sudui, Mărite Eminescu! Îți jurăm că nu suntem mișei! Poate...niște pigmei. Este adevărat că limba ta cristalină, ce curge în poeme ca susurul izvoarelor de munte
BĂDIA EMINESCU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369613_a_370942]
-
aleanul” în suflet și-n geamantane. Cuum? De ce nu ți-au citit poezia „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”? Au citit-o, bieții de ei. Alții n-au citit-o, dintre cei cocoțați pe crengile din vârf. A mai tunat Luceafărul Eminescu din Veșnicia lui: „ce-ați făcut cu râul și ramul țării?” Ăăă...m-am bâlbâit, este adevărat că am ciopârțit tot ramul, de-au rămas numai cioatele de el, dar noi îl ținem tot de prieten, așa ciuntit
BĂDIA EMINESCU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369613_a_370942]
-
pe amândoi! Și, furioasă, alergă în iatacul ei, plângând în hohote, disperată. Nor Alb și voinicii lui dispărură, lăsându-l pe Soare-Împărat numai cu căpitanul Zefir care se prăbușise într-un jilț, cu capul în mâini. Furios, împăratul începu să tune și să fulgere: - Ce-mi făcuși, căpitane, cu mărețele tale planuri? - Majestate, eu mi-am făcut datoria! Am scăpat de spioni și v-am adus prințesa nevătămată! - Ce fel de spioni, dacă ai spus că au luptat? - Poate, ca și
MĂRŢIŞOR-22 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369599_a_370928]
-
mai creadă, dar mânia sa crescuse la maxim. Se vedea după bicele de foc ce străpungeau norii sângerii, după fulgerele și trăsnetele aruncate în sală. Toți demnitarii căzură la podea, se ascunseră sub masă, pe sub jilțuri, alții fugiră din sală. Tună la prințesă: - Unde ai ascuns tâlharii, nesocotito? - Dragul meu tată, Mărțișor acum a venit, cu Norocel. Au reușit și ei să scape. Nu te bucuri? - Să mă bucur că acești spioni vor să mă distrugă? - Cum puteți să spuneți asta
MĂRŢIŞOR-22 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369599_a_370928]
-
aproape și pe Norocel. Se-ntoarse către tatăl său și-i zise cu dispreț: - Nu știi cum să mă pedepsești? E simplu. Ca pe Mărțișor. În brațele lui și lângă el, eu fericită am să mor! - Atunci e foarte bine! tună împăratul. Cu toții la cuptor! dacă asta le-a fost dorința. Să moară, dacă vor! Mărțișor se îngrozi și-i spuse prințesei: - Nu se poate, draga mea! Cei care m-au salvat din Temnița Troienelor și vulturii, și brazii, toți amărâții
MĂRŢIŞOR-22 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369599_a_370928]