423 matches
-
de reamintire a acelor crâmpeie onirice care se volatilizează cu iuțeala și grația cu care se topesc În albastrul mării clopotele verzi-albastre și oranj ale meduzelor. Și, așa cum el, prezentul, se „topește” mereu Între „amintire și presimțire”, dar e și turtit de presiunea pe care o fac asupra creierului nostru diverse interese, planuri, frici sau speranțe, calcule de tot felul sau false memorii, printr-un efort Încăpățânat, de nuanță absolut puerilă, uneori el, prezentul, poate fi adus, chiar și numai pentru
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
clare, cristaline, de august, cum mi se Întâmplă și mie - și foarte multora, pe toate meridianele! - când ridic privirea admirativă, uimită și Înspăimântată, spre firmamentul sclipitor și teribil, ce Încearcă, prin grandoarea și forța sa liniștită și enormă, să mă turtească În carapacea mea de măruntă insectă așa-zis gânditoare! Toată această indescriptibilă și incomensurabilă masă de piatră și gaze, de continue explozii nucleare și de capacitate de autodistrugere, care, prin simplă și continuă comparație, mă aruncă la ultima periferie a
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ceea ce este. În sfârșit!... Dar... poate dintr-un reflex vitalist, ultra-vitalist, un reflex profund și inextinguibil, după atâtea decenii și prefaceri prin care am trecut, ridicând privirea spre monstruosul și „armonicul” firmament, spre Sublimul Însuși, care, cum o spuneam, ne turtește tocmai printr-o inexprimabilă, dar acut resimțită disproporție, după „un moment” de clătinare, de umană și, adeseori, repetată clătinare, prin acest reflex ciudat, poetic, cum l-am numit, Îmi fac Într-un anume fel curaj - de fapt, mă Îndrept plin
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
la ieșirea mea îndelungată și labirintică din anii „infiniți” ai adolescenței și din poziția mea marginală, chiar și față de propria mea generație biologică, în al treilea deceniu de existență; acestea, ca și „obrocul”, șapa de plumb stalinistă ce sufoca și turtea relieful mândru altădată al națiunii și al românului, nu m-au împiedicat să reflectez obsesiv, chinuitor, în singurătatea-mi socială, la această „problemă”. Până la marginile paranoiei, deoarece tânărul stângace și aparent lipsit de „talent” ce eram nu era măcar în
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
căpitan Frunzeti, a lăsat ca credincios al său pe un fiu, care era elev cu gradul de sergent de la Școala Militară. Și cum însera și după ce se da stângerea, el își bătea joc de noi culcați sculați pe șesul Ischirului, turteam toate murdăriile cu pieptul nostru. Eu m-am dus și i-am spus Locotenentului Pleșoianu. Și el a venit și ne-a găsit noaptea pe șesul Ischirului culcați-sculați. I-a dat o batjocură ca lui și i-a spus nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
nu am șovăit și, pe furiș de băr batul meu, l-am îngropat sub zarzavatul din pivnița garajului. Aceste articole nu au fost luate. Alămurile, însă, îngrămădite în prăvăliile din colțul str. Academiei și Clemenței, erau apoi transportate la Pirotehnie, turtite cu un tăvălug puternic și ex pediate. Mii de cazane, tingiri, samovare, galerii de sobe, lămpi etc. au fost astfel distruse. Îți propuneau - cu bani, bineînțeles - vase corespunzătoare de smalț subțire și prost. pădurea Pe de altă parte, veni ordinul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
revenit. Dar zidul cu poarta ce dădea în grădină dispăruse și nimeni nu-și amintea să fi fost vreodată acolo ceea ce căuta el. Instinctiv, ori de câte ori am revenit la Brăila, am evitat strada cu movila aceea ce semăna cu o piramidă turtită de pământ, inundată de buruieni și tufișuri. Fiind atât de neliniștitor să deschizi poarta care dădea într-un spațiu miraculos, zidul fără poartă nu putea fi decât ceva terifiant. Nu toate sentimentele își găsesc o definiție în cuvinte. Am simțit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
a „liebkosen“ (a dezmierda). Așa că până la urmă tot am pus pe hârtie un colaj de cuvinte cu textul: pisicile din parcare se preling pe câte cinci-șase lăbuțe foșnind fiecare pe trepte ca tecile de acacii acasă-n sat mâncam caise turtite cu zecile pisicile-n jur miorlăite și-arcuiau coada făcând nasul lung bașca rotindu-și și ochii cât ceașca iar când mergeau să se culce blana li se-nfoia în somn la fiece răsuflare caisa face rău înfrigurat-febrilă rămuroasă dulce
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
inimă rea (Senecio aquaticus), Ariciu (Senecio nemorensis, Senecio subalpinus, Echinops paniculatus), Scăiete, Scaieț (Cirsium lanceolatum, Cirsium euriphorum, Lappa officinalis), Pălămida (Cirsium arvense), Porci nebuni (Cirsium rivulare), Scai, Fulcel domnesc (Carduus acanthoides), Mătase jalnică, Vesăud (Serratula tinctoria), Scăieț măgăresc (Onopordon acanthium), Turtea, Mărăcine de istrochie (Carlina brevibracteata, Carlina vulgaris), Smoc (Centaurea austriaca), Floarea de grâu (Centaurea stenolepis, Centaurea cyanus), Mătase (Centaurea plumosa), Cicoare(Centaurea paniculata, Cichorium inthibus), Păpădie (Leontodon eroceus, Scorzonera rosea, Hypochoeris maculata, Taraxacum officinale), Susaiu (Prenanthes purpurea, Sonchus laevis), Barba
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
442"/>) și de discrepanța dintre, pe de o parte, aparența de curaj și, pe de altă parte, lașitatea de care dă dovadă evreul : Ei [= tâlharii] când se repezeau, Perciunii ni se sbârceau, Iar noi când ne repezeam, Nasurile ni le turteam. Voinicoși eram și noi, Dar ei dau ca’n păpușoi, Ei dau cu praf [de pușcă] și cu plumb, Noi cu colbul de pe drum, Ei da’n noi cu nesce druci, Noi fugeam făr’ de papuci <endnote id="(2, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care vindea rame și fotografii colorate. Grupuri stângiste de vrăbii țineau ședințe zgomotoase În lilieci și tei. Zorile limpezi despuiaseră complet o parte a străzii pustii. Pe cealaltă parte, casele erau Încă vinete de frig și diverse umbre lungi se turteau treptat În acea manieră degajată În care tânăra zi ia locul nopții Într-un oraș bine Îngrijit, bine stropit, unde mirosul tare de asfalt al caldarâmului scoate În evidență mireasma sevei copacilor ce Îl umbresc; dar pentru mine partea optică
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Pedagogi remarcabili, unii dintre dânșii publiciști, cei din generațiile mai vechi ca Serafim Ionescu, Vasile Costăchescu, Gheorghe Mazăre și George Stino - profesorul lui Sadoveanu - constituiau pentru fălticineni nume de pioasă amintire. Alții erau prezențe stimabile: Sorin Gorovei, cu șapca lui turtită pe chelie și pantalonii golf care îi imprimau o imagine de sferă, poreclit de elevi „Bilă”, care bulbuca ochi plin de sarcasm la „flăcăi”, adică la elevi. Severul profesor Haralambie Băeșu care preda geografia, „el fugitivo” pictor Gheorghe Șaru ce
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
în episodul urmăririi de către cei „doi hojmalăi”, ceea ce îl salvează pe urmăritul Nică este intensitatea fricii. Numai o spaimă „ca aceea” ar putea explica performanța de a reuși îngroparea „în țărnă la rădăcina unui păpușoi”, oricât de bine prășit. Frica turtește, micșorează, îl face și mai „prizărit” pe cel bine înzestrat cu disponibilitatea de a o trăi. Readus în Humulești, de la stâna din Dumbrava Agapiei, unde holera de care voiseră să-l ferească îl dibuise totuși, eroul-narator este „înfășat” - „peste tot
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
cremă Finetti. Fursecuri (2) 250 g unt, 100 g zahăr, 350 g făină, coaja de la o lămâie Se freacă untul spumă cu zahărul, apoi se pune făina și mirodeniile. Se frământă bine, apoi se fac bastonașe scurte, care se turtesc cu furculița. După ce s-au copt, se umplu cu cremă câte 2 și deasupra se pune o glazură din ciocolată topită. Crema se face din 200 g unt frecat spumă cu 200 g zahăr pudră, 2 linguri de rom, un
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
g margarină, 200 g zahăr pudră, coaja de la o portocală rasă, puțină sare Se freacă zahărul cu margarina, se adaugă sare, coaja de portocală și făina. Se frământă bine, se fac biluțe cu mâna, se pun în tavă și se turtesc cu furculița, după care se dau la cuptor. După ce s-a răcit, se lipesc câte două cu crema din rahat dat prin mașină cu lămâie și margarină. După ce se umplu, se dau cu marginea prin nucă măcinată. FURSECURI BUCUREȘTI 500
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
g untură, 150 g margarină, 150 g nucă măcinată, 200 g zahăr pudră, 1 ou, esență de rom, 2 linguri de cacao Se pune făină cât cuprinde pentru un aluat potrivit de moale din care se fac biluțe și se turtesc cu furculița. Se coc la foc iute, apoi se umplu cu cremă. Crema - 1 pachet de unt frecat cu zahăr pudră, 1 gălbenuș, 3 linguri de lapte praf, 3 linguri de alcool de 96 de grade și esență de vanilie
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
sau Planeta a treia a sistenului solar este singura planetă priveligiată în Univers, o planetă locuită de o unică civilizație binecunos cută. Pământul nu este o sferă perfectă ci o figură care nu se identifică cu nici o figură geometrică cunoscută, turtită la ploi și numită geoid. Polul sud al Pământului este cu circa 30m mai aproape de ecuator decât la polul nord, diferență care este de mică importanță. Dacă ne-am imagina Pământul ca un glob cu diametrul de 30cm, atunci diametrul
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
disciplină foarte serioasă. Scrisul de disciplinează, da. A. V. Prisecaniul, care este atât de turtit sub zăpadă iarna, atât de înfierbântat vara, că nu mai știi unde să te ascunzi, a fost un univers mirific? M. C. Protestez! Nu este turtit de zăpada iarna și acoperit de praf vara. Prisecaniul înseamnă și malul Prutului, cu sălciile, cu valea râului care este foarte frumoasă. Pentru mine înseamnă în primul, și în primul rând grădina mamei, care a fost mirifică. Nu mirifică la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
1974 în localitatea Mediaș, județul Sibiu, România, cu domiciliul actual în Germania, 86551 Aichach, Ziegeleistr. 2 A, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Mediaș, str. Blajului, nr. 6, bl. 12, sc. B, ap. 13, județul Sibiu. (2048/2005) 114. TURTI ANAMARIA, fiica lui Cernea Vasile și Ana, născută la data de 13 august 1982 în localitatea Satu Mare, județul Satu Mare, România, cu domiciliul actual în Germania, 63067 Offenbach am Main, Nordring 8, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Satu Mare, str.
HOTĂRÂRE nr. 1.527 din 1 noiembrie 2006 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/182221_a_183550]
-
1956) Cărei, str. Dacia nr.12 țel: 0261862751 0742054597 18723 SZELMENCZI VERONICA (n.1955) Livadă, str. Satu Mare, nr. 11 ap, 2 țel: 0261840173 0748135377 18724 TODOR LILIANA SIMONA (n.1968) Satu Mare, str. L.Rebreanu nr.45 țel: 0261710031 0749092747 30431 TURTI ILEANA (n.1964) Satu Mare, str.Diana nr.21 țel: 0744866300 18737 UHAR MARIA (n.1958) Cărei, aleea Bujorului bl.9/6 țel: 0261714406 0742021060 7438 VANANI MARIA (n.1962) Satu Mare, str. L. Blaga, nr. 328C țel: 0744565621 22404 VERES BORISKA
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
ale coloritului. În cazul mazării boabe: păstăile trebuie să fie - bine umplute, să conțină cel puțin cinci boabe. boabele trebuie să fie: - bine formate - fragede - suculente și suficient de tari, de ex. dacă sunt strivite între două degete să se turtească fără a se dezintegra - dezvoltate cel puțin pe jumătate din mărimea normală dar nedezvoltate complet - să aibă culoarea specifică varietății - nefăinoase - nedeteriorate. În ceea ce privește mazărea păstăi, dacă are boabe, acestea trebuie să fie mici și subdezvoltate. (ii) Clasa a II-a
jrc4357as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89522_a_90309]
-
oprea chiar sub ochi, la începutul privirii. Dospea acolo un univers destrămat de fluturi multicolori, un turnir încrustat pe un vas de argint. Și deodată mi-am amintit: Vremea tinereții și a florilor crescând din zâmbetul pur. Și departe, marea turtită de nori și de sânii tăi ispititori din care curgea lumină și miere și soare și lună. Și părul tău sub cunună flutura ca un stindard galben de pace. Se înșurubau în mine flăcările primenite de îngerul coborând cu fâșii
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-website/Imaginative/4984_a_6309]
-
la geam. e o zi frumoasă de iarnă și ninge și noi mîncăm măr ras cu biscuiți și nu spunem nimic. fiecare cu lingurița lui, fiecare cu cîte-o dimineață de iarnă în față. uneori ne oprim din mîncat și ne turtim nasurile de geam și stăm așa fără să spunem nimic și respirația mea îmi încălzește încet fața și încet-încet respirația marei încălzește tot parcul. poem de dragoste uite o fetiță, numele ei e mara dar tlinda toată noaptea șșșșșșșșș-ș, șșșșșș-ș
Poezie by Dan Coman () [Corola-website/Imaginative/7929_a_9254]
-
respiră oxigen dizolvat în apă. Se cunosc aproximativ 29000 de specii de pești. Știința ce se ocupă cu studiul peștilor se numește ichtiologie. Peștii sunt cei mai puțin dezvoltați dintre craniate. Corpul este fusiform, are forma hidrodinamică, dar poate fi turtit dorso-ventral. Este alcătuit din 3 părți: cap, trunchi și coadă. Pielea este acoperită cu un mucus secretat de celulele glandulare tegumentare. Corpul este acoperit cu solzi protectori sau plăci osoase de origine dermică. Colorația este determinată de cromatofori, celule care
Pește () [Corola-website/Science/300060_a_301389]
-
spune că își păstrau carnea sub șaua de cal. Călăreau din loc în loc în căutare de pășuni, jaf și pradă, iar când poposeau, isi întindeau corturile. Hunii erau considerați a fi niște creaturi hidoase în sursele antice. Copiilor li se turteau nasurile cu ajutorul unor scândurele fixate cu fâșii de pânză și își crestau față ca să nu se mai râdă. După traversarea râului Volga în anii 370 și anexarea teritoriului alaniilor, au atacat regatul gotic dintre Munții Carpați și Dunăre. A fost
Attila () [Corola-website/Science/299098_a_300427]