36,240 matches
-
zece ediții. După cum mărturisește autorul, „noua carte vine să scoată din ghearele uitării pe toți aceia care au pus umărul la buna organizare și desfășurare a acestui Festival... sau pur și simplu, pentru a contribui la menținerea și promovarea muzicii ușoare în rândul tinerilor de etnie română din Voivodina”. Această sinteză monografică a Festivalului ”Tinerețea cântă” are valoarea unui document, fiind o dovadă a celor realizate. La lansare, a fost expus și noul cd cu piesele interpreților de la ultimele două ediții
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94021_a_95313]
-
monografice a Festivalului ”Tinerețea cântă”, intitulată ” Ritmuri dezlănțuite”, semnată tot de Ioța Bulic, a vorbit Daniela Radu din Uzdin. Din cele scrise despre începuturile acestui Festival, Daniela Radu a citat următoarele: „Multe s-au scris despre primul Festival de Muzică Ușoară ”Tinerețea cântă” - Uzdin 1970. Poate că nici un festival de la noi nu a fost atât de bine îmbrățișat de presa noastră. Majoritatea celor scrise erau mai mult sau mai puțin cuvinte de laudă.” Prezentarea a încheiat-o cu un citat al
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94021_a_95313]
-
astfel încât sistemul să fie pregătit pentru a face față oricăror solicitări. Este important că în depozite să fie cantități suficiente și să ne asigurăm că nici populația, nici industria nu vor avea probleme în alimentare. Iernile precedente au fost relativ ușoare și, cu toate acestea, au existat momente dificile cauzate de diminuarea presiunii în rețele. Trebuie să acționăm preventiv și să știm că avem intern capacitatea de a face față unei ierni care ar putea fi geroasă și prelungită. Vreau să
Romgaz pregătește stocurile de gaz pentru sezonul rece [Corola-blog/BlogPost/94042_a_95334]
-
Membru al mai multor tarafuri: cvintetul de muzică populară românească „Banatic 5” , cvartetul de muzică populară, caffe concert și muzică ușoară și clasică prelucrată „Bre”, al trupei de world music „The Kuraybers”, trio de gipsy jazz „Mr.Django”, precum și al Tutti world music ensemble, colaborator al formației „Rubinstein klezmer project”, care cântă muzică tradițională jidovească, Daniel Lazăr din Ovcea, este un
Fiinţa mea trăieşte pentru creaţie [Corola-blog/BlogPost/94041_a_95333]
-
se pronunțe despre Mareșalul împușcat de conaționalii săi comuniști la 1 iunie 1946 din ordinul călăului I.V. Stalin. Rămânem cu amintirea sa de neprețuit și mult, mult mai săraci fără mentorul nostru. Să-l odihnească Dumnezeu și fie-i țărâna ușoară! A-ți iubi țara, valorile și tradițiile naționale nu înseamnă altceva decât promovarea unui naționalism de bună calitate Prof. univ.dr. Cristian Troncotă S-a stins din viață, la onorabila vârstă de 74 de ani, profesorul ieșean Gheorghe Buzatu, acolo unde
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
militare. Nu mică mi-a fost însă surpriza să descopăr că, pe tot parcursul perioadei interbelice, atacurile asupra infrastructurii feroviare au fost înregistrate destul de frecvent, rezultatul lor fiind, cel mai adesea, perturbarea programului normal de circulație al trenurilor, ori avarierea ușoară a materialului rulant. Din multitudinea de rapoarte întocmite ca urmare a unor asemenea atentate am selectat doar două atentate petrecute acum mai bine de 8 decenii, în vara anului 1931. Astfel, la ora 12:00 a zilei de 26 Iulie
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94053_a_95345]
-
ce a avut loc în momentul trecerii unei garnituri, a fost provocată de o „mașină infernală” de construcție artizanală ce fusese plasată în dreptul uneia dintre joantele liniei. Din fericire și de această dată explozia s-a soldat numai cu avarierea ușoară a locomotivei ce remorca garnitura, ajunsă ulterior la destinație fără alte incidente, însă cu o întârziere de aproape 3 ore. În ciuda amplelor anchete demarate de „Direcțiunea Poliției și Siguranței Generale”, organizatorii celor două atacuri nu au putut fi descoperiți, o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94053_a_95345]
-
iscălitura ziaristul francez, de la care aștept cu drag o explicație, dacă are curaj și răspunsuri convingătoare. De peste două decenii, francezii s-au întrecut prea mult cu gluma pe seama românilor. Ajunge! „Ortodocșii sărbătoresc Crăciunul într-un mare spirit de deschidere. Un ușor aer rusesc plutește în Saint-Julien-des-Points. Această comună, aflată în apropierea Grand Combe, este reședința schitului «Sfânta Credință» (o mică mânăstire). Ieri, călugărul ortodox Ioan i-a primit pe credincioși pentru sărbătorirea Crăciunului. Această diferență de zile se explică prin decalajul
Biserica Ortodoxă este chipul Unirii, unii francezi habar n-au de această măreţie [Corola-blog/BlogPost/94050_a_95342]
-
luminează coridoarele cu pași mici în vîrful picioarelor treci prin cameră goală și serioasă ca un copil în timp ce te privesc printre gene în jurul trupului tău frumos pîlpîie o culoare de lapte cînd te întinzi în brațele mele pari o luntre ușoară finisată de apă în fața imaginii Pierdem din greutate ca sfinții în fața imaginii lor curbate de aura suferinții Lumina amniotică Cînd ne iubim amîndoi avem un singur sex prin care trecem pe rînd ca îngerii lumină prin lumină lunecăm fiecare prin
Inedite by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/12064_a_13389]
-
dumnezeu poate face lucruri noi - ne-ngroapă-n picioare de-a valma sub gorganul aceleiași spaime O altă versiune ce alegi tu cînd retorica se-mbăiază în lapte de măgăriță înmulțind mulajele frumuseții? o răfuială? un alibi? sunt cuvinte - spui - ușoare ca sămînța de plop încă mai rătăcesc prin culoarul îngust dintre fraza rostită acum o sută de ani și sintaxa-i grețoasă de azi cu siguranță de-aceea le-au numit puștance ale bizanțului cum rătăceau ele pe culoarele europei
Poezie by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/12024_a_13349]
-
și de hegelianism - în copilărie alergam în crîngul din marginea orașului întindeam cleiul pe bețigașe înfigeam bețigașele-n ramuri de plop deasupra lor coborau seara sticleții o zbatere scurtă un gîngurit obosit întîile semne ale unei sinucigașe retorici - sunt cuvinte ușoare ca sămînța de plop în țările disperate cu ieșire la mare și cel care scrie acolo sortit e pe veci să aleagă între răfuială și alibi Delfica o fărîmițare bolnăvicioasă a spaimei ca-n romanele cu sertare firește că asta
Poezie by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/12024_a_13349]
-
firea de aventurier nonșalant și flușturatic. Relația furtunoasă cu prințesa Maxențiu - alias Ada Razu, femeie frumoasă și bogată, dar de joasă extracție - are pentru simpaticul "trubadur", deprins cu neangajante flirturi de mahala, parfumul unei aventuri inedite, cu perspective de trai ușor și bani mulți. Calculată și ambițioasă, Ada manevrează în perspective de trai ușor și bani mulți. Calculată și ambițioasă, Ada manevrează în schimb, cu un tact magistral pentru a-și fructifica laolaltă averea, titlul - obținut prin căsătoria cu degeneratul și
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
Razu, femeie frumoasă și bogată, dar de joasă extracție - are pentru simpaticul "trubadur", deprins cu neangajante flirturi de mahala, parfumul unei aventuri inedite, cu perspective de trai ușor și bani mulți. Calculată și ambițioasă, Ada manevrează în perspective de trai ușor și bani mulți. Calculată și ambițioasă, Ada manevrează în schimb, cu un tact magistral pentru a-și fructifica laolaltă averea, titlul - obținut prin căsătoria cu degeneratul și ftizicul "prinț" Maxențiu - și proaspăta achiziție masculină, Lică, într-o poziție socială înaltă
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
de folos nimănui agățată sus de tot, cu gura ținînd cît cerul scena asta mi-e vag cunoscută, urmează să mă adăpostesc în tăceri lungi și să ascult cum deasupra se răstoarnă și șiroiesc neîntrerupt vorbe și istorii cu huruit ușor, se rostogolesc minuscule fărîme de zid, strălucind stins, ca mucurile de țigară și apoi rafale de vînt cum izbesc rigolele și pereții alungă cutii de tinichea, ambalaje de hîrtie, lucruri ce așteptaseră poate ani gloria zilei în care aveau să
O stradă mai lungă decît viața by Dan Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/12422_a_13747]
-
foarte mult la mine, notează marele prozator, știa pe atunci mai multe decât știam eu și voia să mă apere de o primejdie de care eu nu eram conștient." Câteva lucruri ar trebui lămurite. În primul rând, e vorba de ușoara deplasare a accentelor. Marin Preda va transforma amintirile în legătură cu logica interioară a evenimentelor. O bună proză nu se va scrie cu un debut din 15 aprilie (cum a debutat într-adevăr), trebuia să fie din 15 martie, cum scrie în
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
vreme versurile sale - melodios ușor săltărețe - mi-au încântat auzul, fără să-mi nască în cuget nici cea mai neînsemnată problemă. în conștiința mea avea să-l detroneze destul de curând Tudor Arghezi, dar Minulescu a continuat, asemenea unei plăcute muzici ușoare, să mă amuze și să mă legene în cadențele ei de o îmbietoare, tandră, ritmicitate. în slăbiciunea mea pentru el a jucat un rol și marea, faptul că am copilărit la Constanța. Orașul aducea cu sine ceva exotic, cu mult
O întâlnire ratată, Ion Minulescu by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Imaginative/12407_a_13732]
-
să urmăm calea păsărilor cuvîntul dublu orizontul amestecat cu tăcerile de aici neguțătorii care îți ating mîinile în penumbra camerelor luxoase lumina zilei o trimiteți voi din prada războiului se mai poate trăi cît din enciclopedii cît cuvintele sunt mai ușoare decît corpul cît bărcile de salvare intră în apele internaționale cît afli actul de moștenire într-o poezie scrisă cu foarte mulți ani în urmă nu voi aduce saltul în gol al sclavului oriental în această amiază să nu avem
Poezie by Ioan Vieru () [Corola-journal/Imaginative/12534_a_13859]
-
are "suflet" de fată" de copil" Cum să-i explic faptul miraculos că există? Că se trîntește, cu trupul ei mic, pe scaune, pe fotolii, de parcă ar vrea să le distrugă? Că e extraordinară cînd sare" țup-țup!, cu amîndouă picioarele ușor flectate" pur și simplu" sare în plină stradă, ca iepurii, fără să-i pese de nimeni, ridiculizînd vîrsta mea, seriozitatea cetățenilor urbei noastre culturale de pute" bucuroasă că mă entuziasmez" că-mi vine să rîd" mă hlizesc" că o laud
Să poți scrie! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12754_a_14079]
-
rădăcini!// și nu-i nimic străin - a"mele-s toate,/ dator nu sunt: plătit-am cu prisos! -/ că tot plătind uitucilor la rate,/ cuțitul mi-ajunsese pân-la os.../ Dar am rămas așa cum scrie-n carte -/ priviți-mă și-o să vedeți ușor/ că nu-s asemeni nimănui în parte,/ deși,-ntr-un fel, vă semăn tuturor." Geo Dumitrescu și-a făcut cu seriozitate datoria față de literatura română, ca un om de onoare. Chiar și astăzi, când nu mai scrie aproape nimic - sau, mai
Geo Dumitrescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12444_a_13769]
-
ca jărăgaiul Și, semn că s-a făcut nespus de rea, îmi spune-amenințînd cu evantaiul Că o să merg în rai dar fără ea. 4 Tu-mi spui că-mi zice lumea fluturaș, Zburătăcind mereu din floare-n floare, Asemenea femeilor ușoare, Iar glasul tău e rău și cârcotaș, Scornind câte în lună și în soare Și te prefaci în stih, bărbat trufaș, Că ești momit de boiul mei gingaș Și ochii mei adânci de vrăjitoare, Când te afunzi cu hoții prin
Cartea sonetelor by Octavian Soviany () [Corola-journal/Imaginative/12735_a_14060]
-
cât rezonabil... Același copist, care se amestecă impertinent în toate, susține într-o notiță scrisă în flamanda veche, anevoie tălmăcită că... cităm: Asta e pentru nebunii care într-o zi s-ar apuca de belotă crezând că e o treabă ușoară...
Adevăratul cod al belotei (după domnul Lancelot) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12875_a_14200]
-
prozator nu prea bine văzut sau chiar nevăzut în România dar considerat, din Europa și până în America, unul dintre cei mai importanți scriitori ai secolului 20 (îi urez cel puțin aceeași considerație în continuarea secolelor!), nu este o treabă prea ușoară. La început, pentru mine, Norman Manea nu a fost decât o cunoștință care, la rugămintea poetului Florin Mugur, a pus o vorbă bună acolo unde trebuia ca să obțin o slujbă în București. Cu timpul însă, gestul său a dobândit tot
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
în cap (cum ardeleanca Nuța pe electricianul Vasilescu din Dolhasca!), mințile și trupul! Azi, mort-răscopt, vă trimit cartea! Toată treaba asta s-a transformat într-o teroare a bunului simț! Ieri seară am văzut un film cu formația de muzică ușoară ABBA. Și, deodată, mi-am amintit de localitatea D. Pe atunci ABBA avea primul succes cu “Waterloo”, melodie premiată de “Eurovision”. Văzusem concursul în direct televizat. Numai că despre altceva e vorba. Tot cam atunci apăruseră două doctorițe proaspăt absolvente
Celesta Tenzi by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13058_a_14383]
-
versurilor pornea ca din senin. Iar dacă nu însemnam atunci, uitam definitiv tot. „Clipa cea repede!” Titlul lui Sorin Titel, atît de teoretic, a fost ani de zile o metodă de lucru pentru mine. Vroiam să prind secunda, oricît de ușoară, de superficială, de (aparent) banală. Culoarea unui fluture ca și mireasma unei flori, are țîșnirea ei unică într-o clipă. Cealaltă clipă aduce altă mireasmă, altă rază, alt surîs. Există o diferență, insesizabilă doar pentru oameni, a luminii de acum
Cred că obiectele simt mai bine! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13340_a_14665]
-
amiază, lipsit de memorie, privind, privind această substanță necunoscută ce curge din cer. Pun mîna pe furnirul biroului și-l simt fierbinte, afectuos. Departe sînt dealurile pe care n-am rătăcit încă. O hoinăreală de dimineață pînă seara, în haine ușoare, singur, pe cărări subțiri, abia deslușite-n iarba scurtă. Să fluieri uneori după un fluture și el să vină vesel, prietenos, să ți se bage-n buzunar. Și-apoi, întors, c-o osteneală dulce-n trup, să dormi, să dormi
“În dulap erau hainele lui mama și el s-a îndrăgostit de ele!” by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13299_a_14624]