7,855 matches
-
aștepte acele zile și nopți de petreceri și chef, acele ore de viscol și îngheț, când clipa cea rea pândește în fiece viraj, când, în sfârșit, se va ivi, poate, ,șansa". Del Ar putea ,memoria" computerului înlocui acele clipe de uitare petrecute în pod? Ce va rămâne de pe urma lui? Un computer care, depășit repede, va fi aruncat la gunoi peste câțiva ani sau, în cel mai bun caz, vândut pe te miri ce. Și cu ce va începe noul proprietar dacă
Din Carnetul unui Pierde- Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/10990_a_12315]
-
obiecte heteroclite, de pantofi scâlciați și pălării pleoștite, de fel de fel de nimicuri ieșite de mult din uz, prăfuite sau patinate de vreme. B cuprindea în el o întreagă epocă, o întreagă viață sau mai multe. Acele clipe de uitare petrecute în pod, răsfoind o carte cu paginile îngălbenite, despăturind o scrisoare cu literele pe jumătate șterse, privind o gravură cu rama ruptă, scuturând de praf albumul cu fotografii în sepia... Cum ar fi putut fi înlocuite acele clipe de
Din Carnetul unui Pierde- Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/10990_a_12315]
-
creșteau cît zidul, guri căscate ne așteptau din loc în loc. muza, cu mîinile goale, ne tot îndeamnă la primul păcat. pagină cu pagină, murmurul greu, șoaptele sepulcrale, ploile arămii pornite din grindă. în timpul acesta, cu degete care scormonesc viitura, avalanșele uitării, purtate dintr-un cuvînt în altul. norii scorojiți care anunță seninătatea, calmul prăbușirii. surîsul ligamentelor ce țin trează toată armătura coșmarului. materia apocaliptică din care mîini imperceptibile salvează ca dintr-o burtă potop după potop. la pas cu realitatea din
poeme de uitare și descompunere scîndura neagră de cer by Ioan F. Pop () [Corola-journal/Imaginative/11492_a_12817]
-
tot astfel, cu o altă ocazie: ,Vă rog, domnule președinte, să nu supuneți la vot. Altminteri, oferiți adversarilor gramaticii putința de a poza în adversari ai mei." Duhul lui Caragiale putea fi mulțumit: deviza ,Cinste și gramatică" nu fusese dată uitării. 1) Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității, București, Univers, 1995, p. 236, 238. 2) Mircea Nedelciu, Curat și/sau murdar de la origini pînă în prezent, în Contrapunct, nr. 11, 1990. 3) C. Stănescu, O carte vie din secolul trecut..., în
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
Monica Pillat Uitare Din ce în ce mai rar răsare Privirea Ta la orizont Trist glasul Tău iubit se șterge Și îmi dispare din auz. Cum să Te țin să nu Te spulberi, Pe totdeauna să-mi rămâi? Te-aș lua cu mine într-o carte Dar
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/11932_a_13257]
-
va veni seara. până atunci coala de hârtie va fi fragedă ca frunza de brusture. trece peste ea buburuza și scorpionul. e o bună strategie să nu înceapă ziua de unde somnul a tăiat un hotar. dumnezeu are depozite mari de uitare. cum ar fi să te cațeri pe-o suliță? dumnezeu preferă tăcerea și coala albă. de-aia încep fiecare zi cu o coală albă pe masă. dacă o vede știe că și astăzi mă gândesc la el și-mi pune
Poezie by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/11927_a_13252]
-
a ne face și mai slabi și mai singuri decât suntem: „Numai nesfârșitul dans al luminii/ n-am reușit să-l văd/ pentru că lumina,/ lumina nu doarme niciodată!/ Și-atunci/ ...m-am întors în somnul pietrei/ și-n mine,/ în uitare și-n aduceri aminte,/ ascunzându-mă în miezul muntelui/ unde ochii ce privesc,/ nu pot pătrunde! “ ( Ceea ce nu știai...). Vrea să facă din noi ființe apte să-și asume suferința și disoerarea și mai ales dureroasa dar exaltanta unicitate, fără
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
shakespeariană: „Dar cine mai poate vedea?!.../când ochii noștri orbesc/de vuiietul vântu-lui,/ când ochii orbilor/ sunt păsări moarte/ arunca-te-n pustiul de munte?/ și ochi de sticlă urmăresc zborul văpăii/care nebănuit se stinge/printre genele coborâte ale uitării/ de semeni” (Nimeni nu vede). În versurile pe care le-am citat putem descifra și un alienant peisaj sufletesc de factură expresionistă, destul de frecvent în florilegiul bilingv Tăcerea ghimpilor / Il silenzio delle spine, ce rezonează cu erezia și rebeliunea din
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Ezoteric Explicabil și vorace Timpul fuge implacabil Căutând în zodiace Infinitul inefabil - Ezoterică visare Din religia păgână Gându-și cată alinare La-ntâlnirea cu o zână Ezoteric se aude Cucul care cântă-n van Când uitarea se ascunde În vestitul Cal Troian Ezoteric, atestate, Se cufundă în tăcere Doruri de singurătate Fără urme de durere Ezoteric idealul Ancestral și din legende Însoțește ritualul Dragostei ce ne transcende Ezoteric bate ceasul Clipa de recunoștință Din neant răspunde
EZOTERIC de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380649_a_381978]
-
poezie aduce un suflu nou în poetica avatarurilor, adaugă o componentă foarte importantă - acțiunea, reconfigurând și consolidând poziția nucleică a problematicii avatarurilor între temele predilecte ale unei creații animate de „vocația vectorială a Nirvanei”. După introspecția ce străpungea „depunerile de uitare”, după „arhi-amintirea” revelatorie, devine bulversantă aici actualizarea avatarului în proximitate, la o „distanță fără distanță”. De data aceasta, avatarul nu numai că se întrupează, dar intră în universul eului liric în chiar momentul zero al enunțării poetice. Evoluția de la abstract
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
închide spre noi./ Numai ochii ți-i mai văd/ prea sus, prea sus, prea plini de „atunci”,/ prea adevărați pentru ceea ce acum/ este doar o urmă a ființei mele:/ semiotică bizară a ceea ce n-am fost./ Sunt mai captivă în uitarea ta/ decât în semnele propriului meu trup.” (Tăcere). Eufemistic vorbind, s-ar putea spune că Oana Boc este de o vigurozitate categorică, foarte posibil acea regină care te cheamă la curtea ei, pentru a vedea cărui rol îi faci față
DANIEL MARIAN DESPRE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380661_a_381990]
-
amețite De chemarea necuprinsului Nu încerca să pleci Pasăre albă Încă nu am învățat să zbor Sau poate am știut odată În zbaterea sufletului La cumpăna dintre Kuandalini Și setea dorințelor Înainte ca nenăscutul să îngroape născutul Lumină strivită-n uitare Rană pe identitatea altui eu nimic nu este deplin ceva rămâne într-un dincolo Am să simt oare cum Fibră cu fibră carnea Încolțește verde din oasele pământului Sub pasii celor știuți și neștiuți ... Citește mai mult Mă iartă ziMă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
verde din oasele pământuluiSub pasii celor știuți și neștiuți... II. .PARTENERI CU NEPĂSAREA, de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2349 din 06 iunie 2017. Suntem atâta de singuri, parteneri cu nepăsarea. dureros de orbi, dureros de surzi, decupăm altare uitării, cernem noroiul la limita dintre suflet și lut, cu tristețea brațelor rotunjite în îmbrățișări goale de noi. satisfăcuți agonizăm într-un zâmbet, preludiu unei iubiri frânte într-un recviem. parteneri cu nepăsarea devorăm nemulțumiri. dar cine să spargă oglinda adâncului
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
agonizăm într-un zâmbet, preludiu unei iubiri frânte într-un recviem. parteneri cu nepăsarea devorăm nemulțumiri. dar cine să spargă oglinda adâncului? Citește mai mult Suntem atâta de singuri,parteneri cu nepăsarea.dureros de orbi,dureros de surzi,decupăm altare uitării,cernem noroiulla limita dintre suflet și lut,cu tristețea brațelor rotunjiteîn îmbrățișări goale de noi.satisfăcuți agonizămîntr-un zâmbet,preludiu unei iubirifrânte într-un recviem.parteneri cu nepăsareadevorăm nemulțumiri.dar cine să spargăoglinda adâncului?... III. DINCOLO DE VIOLET, de Agafia Drăgan , publicat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
publicat în Ediția nr. 2307 din 25 aprilie 2017. M-am așezat pe marginea sufletului să înfloresc lumini din hău e atât de frig! doar corbii veghează umbrele tăcerii undeva la răspântiile durerii crabi cu cleștii de aramă decupează altare uitării îi văd îi aud cu tristețea brațelor rotunjite peste aduceri aminte între întunericul luminii și cuvânt oglinzi coapte sub limbile Gheenei rotesc cărările îndoielii și speranței e atâta ceață încerc să mă adun din mine victimă și călău beată de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
Te-aștept iubite pe tivul depărtării. Când dorul s-așează pe-al inimii contur Și formă îți frământ din visul cel mai pur, Un murmur de tristețe mă-nvăluie dur Ș-alerg iubite prin clipele fecunde, Să semăn nuferi pe-ale uitării unde, Amăgiri acolo de noi voi ascunde. Când apele se spală-n sânge de lună Și dorința se-așterne în trup cunună, Iubirea compune pe-a focului strună. Când norii se lasă pe umeri de frunze Și ploile mușcă din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
-n apele visării, Te-aștept iubite pe tivul depărtării.Când dorul s-așează pe-al inimii conturși formă îți frământ din visul cel mai pur,Un murmur de tristețe mă-nvăluie durș-alerg iubite prin clipele fecunde,Să semăn nuferi pe-ale uitării unde,Amăgiri acolo de noi voi ascunde.Când apele se spală-n sânge de lunăși dorința se-așterne în trup cunună,Iubirea compune pe-a focului strună. Când norii se lasă pe umeri de frunzeși ploile mușcă din verde ursuze
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
lumină și întuneric; cu pas furiș, noaptea intră în sângele amurgului. e atât de fragil hotaru între larvă și piatră, între îndoială și nebunie. viermi hulpavi tulbură epiderma eternității, ca niște amanți grăbiți construiesc un simulacru de realitate, tristeți, iubiri, uitări, aduceri aminte... atâtea nimicuri se adună în planul sferic al acestei lumi; ai fi nebun să crezi că poți să treci, morții ți-au lăsat povara și tu urci spirala. ascultă cum gem sub iarbă, sub astfalt, sunt ei rodiri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
venele,lumină și întuneric;cu pas furiș,noaptea intră în sângele amurgului.e atât de fragil hotaru întrelarvă și piatră,între îndoială și nebunie.viermi hulpavi tulbură epiderma eternității,ca niște amanți grăbiți construiesc un simulacru de realitate,tristeți, iubiri,uitări, aduceri aminte...atâtea nimicuri se adunăîn planul sferic al acestei lumi;ai fi nebun să crezi că poți să treci,morții ți-au lăsat povarași tu urci spirala.ascultăcum gem sub iarbă,sub astfalt,sunt eirodiri și nerodiri.groparul nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
varsă în ploaie, Urlă așteptarea, lacrimă văpaie, Ca un corb pribeag și nesătul trecutul Te mâna din urmă umbrind începutul. Furnicarul lumii colcăie-n ispită, Fățarnic botează clipa travestită, Pierdută de haită desface zăvoare, Cu bani de argint să cumpere uitare. Baloane de săpun se-nmultesc și dispar, Caverne de idei înscrise-ntr-un ferpar. Organica celulă se umflă-n zadar, Sfârșitul este scris de cer în calendar . Când clopote toacă în zi de parastas, Aud cum plânge frica în ochiul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
se varsă în ploaie,Urlă așteptarea, lacrimă văpaie,Ca un corb pribeag și nesătul trecutulTe mâna din urmă umbrind începutul.Furnicarul lumii colcăie-n ispită,Fățarnic botează clipa travestită,Pierdută de haită desface zăvoare,Cu bani de argint să cumpere uitare.Baloane de săpun se-nmultesc și dispar,Caverne de idei înscrise-ntr-un ferpar.Organica celulă se umflă-n zadar,Sfârșitul este scris de cer în calendar . Când clopote toacă în zi de parastas,Aud cum plânge frica în ochiul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
manifestă energiile tranzitive. Pastelul desigur împletit imagistic-ideatic o prinde bine pe Silvana Andrada Tcacenco, atunci când declamă: „Cad ploile nedrepte pe necuprinse așteptări,/ Pletele ude se lipesc de tâmpla ce se zbate,/ Se frânge zarea prăbușindu-se-n albastre mări,/ Valul uitării grele este-n totul și în toate,// În toate ce fără tăgadă le-am promis,/ A fi fiind un început de vis, ca o fărâmă/ Din ceea ce tu însuți uneori mi-ai zis/ Că e definitiv și-ar trebui să
DANIEL MARIAN DESPRE SILVANA ANDRADA TCACENCO de BAKI YMERI în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380679_a_382008]
-
toate ce fără tăgadă le-am promis,/ A fi fiind un început de vis, ca o fărâmă/ Din ceea ce tu însuți uneori mi-ai zis/ Că e definitiv și-ar trebui să ne rămână// Definitiv, ca timpul, ca moartea sau uitarea,/ Privesc însingurarea și drept nevinovat mă mir,/ Cât de-adânc definitivă devine disperarea/ Definitivei guri de aer, când nu te mai respir.” ( Definitiv). Este deopotrivă poezie nativă, intuitivă, explicativă, declarativă, decorativă, inițiativă, complementară existenței. Sunt acele ingrediente care adăugate viețuirii
DANIEL MARIAN DESPRE SILVANA ANDRADA TCACENCO de BAKI YMERI în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380679_a_382008]
-
Ediția nr. 1942 din 25 aprilie 2016. Deși luni de zile-au trecut Și nu am știut niciodată De ce trebuie să grăbesc pasul, Glasul să-l întemnițez într-o celulă de gând, Lăcrimând în amintirea ecoului ce se pierde în uitare, Aceeași zare se scutură zilnic de regrete Egrete se cuibăresc sub un cer tot mai mic Și-ntr-un plic, cuvinte ce nu-și doresc tăcerea. Deși luni de zile-au trecut De când, în secret, am rupt logodna mea cu
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
amintit ce înseamnă să oferi ... Citește mai mult Deși luni de zile-au trecutși nu am știut niciodatăDe ce trebuie să grăbesc pasul,Glasul să-l întemnițez într-o celulă de gând,Lăcrimând în amintirea ecoului ce se pierde în uitare,Aceeași zare se scutură zilnic de regreteEgrete se cuibăresc sub un cer tot mai micși-ntr-un plic, cuvinte ce nu-și doresc tăcerea.Deși luni de zile-au trecutDe când, în secret, am rupt logodna mea cu marea,Cărarea iar mă
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]