985 matches
-
rămâne oricum invizibile. Și că, așteptarea mea de afară va rămâne invizibilă, se explică probabil prin, să sperăm, foarte larg desfășurata autoeducație. Sau să spunem în alt fel: Casele de familie se vor pune în mișcare și voi da un ultimatum. Va trebui să se dea bătut la repezeală, ca să poată totuși crește cactuși și să aibă grijă cu multă dragoste de o seră. Eu voi pregăti în toiul verii piscina și nu voi fi făcută pentru D-voastră, cu toate că odată cu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
amplasamentele rachetelor, ceea ce ar fi diminuat capacitatea de ripostă a adversarului, dar n-ar fi distrus-o. Urmărind acest model, decizia sovieticilor de retragere - a treia problemă a lui Allison - se explică în mod direct prin blocada însoțită de un ultimatum. Dar rămîn cîteva întrebări, cum ar fi de ce guvernul sovietic n-a înțeles diferitele semnale care ar fi trebuit de la început să descurajeze instalarea rachetelor; de ce el nu s-a așteptat ca rachetele să fie descoperite înainte de încheierea amplasării și
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
atac asupra Pearl Harbour au fost interpretate implicit ca un atac din interior, adică un sabotaj. Măsurile se îndreptau împotriva acțiunilor anticipate și lăsau baza total expusă raidurilor aeriene japoneze. Un alt faimos exemplu nefericit a fost reacția Rusiei la ultimatumul germano-austriac dat Serbiei, după asasinarea prințului moștenitor de Habsburg. Cum mobilizarea parțială nu era prevăzută în procedurile militare standard, a fost inițiată mobilizarea generală, care a constituit unul din motivele declanșării primului război mondial. Al treilea principiu al procesării spune
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
istorică distinctă, exclusiv politică și clar departajată de aceea a războiului. În noua formulă, prin război se înțelegea strict perioada oficială de ostilitate cu Puterile Centrale, încheiată pentru noi printr-o fericită coincidență: "la 10 noiembrie, România cerea, printr-un ultimatum, guvernului german părăsirea teritoriului românesc și anunța reluarea ostilităților împotriva inamicului. A doua zi, la 11 noiembrie 1918, Primul Război Mondial s-a terminat... (s.n. C.M.)"43. Dar nici în această variantă redusă, războiul nu a fost clar delimitat. După
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
drastic diminuate în expunere, iar "lupta pentru recunoașterea internațională a unirii" a devenit o metaforă a marelui succes al românilor. Graba povestitorului de a ajunge la starea de necombativitate a făcut ca, în unele pagini de manual, pacea de la București, ultimatumul adresat ocupanților și revenirea la situația oficială de război împotriva Puterilor Centrale (cu doar două zile înainte de armistițiul semnat de Germania) să fie plasate chiar și după enunțarea sfârșitului propriu-zis al Primului Război Mondial. "Aliații noștri au câștigat victoria definitivă (s.n. C.M.
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
mai era atunci un impediment serios, de vreme ce germanii se interesau deja de stabilirea detaliilor retragerii, cerând un răgaz de 20 de zile și căutând să evite luptele. Din perspectiva lui Marghiloman, demonstrațiile războinice ale guvernului care i-a succedat 109, "ultimatum, mobilizare, toate aceste au fost inutile și puțin glorioase"; trupele române înaintau oricum "la știrea armistițiului, spre Brăila, Focșani, Bicaz, Dobrogea, Cernăuți"110, grăbindu-se să recupereze teritoriul pierdut în 1916 și să se extindă în zonele limitrofe, intens disputate
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
românilor". Și pentru el, timpul se comprima brusc, oferindu-i iluzia unei convergențe de acțiune. Astfel, trecerea Dunării de către trupele aliate conduse de el, la 11 noiembrie, ca și toate cele petrecute în România (schimbarea de guvern, remobilizarea armatei și ultimatumul adresat mareșalului Mackensen) păreau să se fi întâmplat "în același timp"; deci, din aceeași voință (Ibidem, p. 316). Soluționând în trecere noile probleme ale românilor cu vecinii lor, Berthelot nota, la 24 noiembrie că, "în sfârșit, vom declanșa cât mai
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Carol al II-lea este nevoit în al 12-lea ceas să abandoneze tradiționala politică externă. A fost, însă, prea târziu ca să se mai salveze granițele Românei Întregite. Deja, Reichul a dat „frâu liber” la „câinii războiului”, făcând posibil satisfacerea ultimatumului sovietic din 29 iunie 1940, urmat de dictatul din 30 august 1940. A fost posibil datorită și dezastrului Franței din iunie 1940, prin care s-a desăvârșit lichidarea eșafodajului de la Versailles: sacrificarea statu-quo-ului granițelor europene, înfăptuit de sistemul de alianțe
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Din cauza greutăților de mobilizare, la regrupărea și desfășurarea în teren a trupelor italiene, Ziua „Z” (26 octombrie 1940) a fost amânată pentru 28 octombrie 1940. Reprezentantul Italiei la Atena a fost autorizat, în acest context, să înmâneze guvernului grec un ultimatum pe 26 octombrie, ale cărui condiții trebuiau acceptate și îndeplinite până la 28 octombrie 1940, ora 3,00. Într-un gest mai mult decât cinic, cu doar cinci minute înainte de ora ultimatum-ului, la 2,55 ambasadorul italian, Emmanuel Grazzi, și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
autorizat, în acest context, să înmâneze guvernului grec un ultimatum pe 26 octombrie, ale cărui condiții trebuiau acceptate și îndeplinite până la 28 octombrie 1940, ora 3,00. Într-un gest mai mult decât cinic, cu doar cinci minute înainte de ora ultimatum-ului, la 2,55 ambasadorul italian, Emmanuel Grazzi, și atașatul militar, generalul Luigi Mandini, au prezintat Primului Ministru grec, generalul Ianis Metaxas, condițiile unui ultimatum imposibil de îndeplinit. Grecia trebuia imediat să-i pună la dispoziție Italiei toate bazele navale
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
3,00. Într-un gest mai mult decât cinic, cu doar cinci minute înainte de ora ultimatum-ului, la 2,55 ambasadorul italian, Emmanuel Grazzi, și atașatul militar, generalul Luigi Mandini, au prezintat Primului Ministru grec, generalul Ianis Metaxas, condițiile unui ultimatum imposibil de îndeplinit. Grecia trebuia imediat să-i pună la dispoziție Italiei toate bazele navale, concomitent cu cedarea unor insule din Marea Egee. Generalul Metaxas nu cedează amenințărilor și respinge în mod categoric cererile lui Mussolini. Drept răspuns trupele italiane, concentrate
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
române acționau în forță, pentru a impune autoritatea și ordinea, așa cum s-a întâmplat în timpul evenimentelor de la sfârșitul lunii februarie 1945 (demonstrațiile FND împotriva guvernului Rădescu), sovieticii își schimbau atitudinea. Comandamentul diviziei de trupe NKVD, colonelul Alexeev, cerea printr-un ultimatum șefului jandarmilor, generalul Anton, să înceteze focul și represaliile împotriva demonstranților, solicitare rezolvată cu promptitudine. Astfel de ultimatumuri au fost date și autorităților locale din orașele și județele unde au avut loc demonstrații inițiate de FND; precum Caracal, Brașov etc.
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
lunii februarie 1945 (demonstrațiile FND împotriva guvernului Rădescu), sovieticii își schimbau atitudinea. Comandamentul diviziei de trupe NKVD, colonelul Alexeev, cerea printr-un ultimatum șefului jandarmilor, generalul Anton, să înceteze focul și represaliile împotriva demonstranților, solicitare rezolvată cu promptitudine. Astfel de ultimatumuri au fost date și autorităților locale din orașele și județele unde au avut loc demonstrații inițiate de FND; precum Caracal, Brașov etc. Rapoartele informative din 5, 7, 15 și 24 martie 1945 adresate lui Beria de tripleta G. B. Ovachimean
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
În loc să Îl Întrebați Ce ai vrea?, Întrebați-l De ce vrei așa?. În loc de a-l Întreba la ce anume are obiecții, Întrebați-vă de ce are acele obiecții. În loc să-l Întrebați De ce te opui?, Întrebați-l Ce anume te-ar mulțumi?. Folosiți ultimatumul ca pe o ultimă șansă. IX. Bucurați-vă de succesul elevilor. Nu trebuie ratate ocaziile de a recunoaște Îmbunătățirile din activitățile elevilor. X. Acceptați-vă eșecurile cu părere de rău, nu Învinovățindu-vă. Să aveți așteptări realiste În legătură cu ceea ce puteți
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
timp, nu pentru a ne apropia politicește de Germania"71. Impactul evenimentelor din martie 1939 asupra României a fost bine surprins de ambasadorii americani acreditați în Europa, îndeosebi Bullitt, Kennedy și Gunther. Toți au constatat că nu se prezentase un ultimatum Bucureștilor, ceea ce nu excludea pericolul ce plana asupra independenței și suveranității României. Călătoriile ministrului de externe Grigore Gafencu, din aprilie-mai 1939, nu au scăpat atenției Departamentului de Stat. În periplul său european, Gafencu s-a întîlnit și cu mai mulți
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Ambasadei Americane și solicitase reducerea personalului cu două treimi. Întrucît Departamentul de Stat ezita, Praga a informat Ambasada că are 24 de ore la dispoziție pentru a implementa reducerea de personal 594. Ca să nu fie pus în fața unui astfel de ultimatum, pe 22 mai, Washingtonul a informat Bucureștiul că deși își rezervă dreptul de a-și alege personalul propriei Legații, intenționează să reducă efectivul la zece persoane plus un șef de misiune 595. După două zile, Schoenfeld a plecat din România
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
putea spăla mâinile ca Pilat din Pont, căci au dovedit că turcul e de vină, că el trebuie esterminat."47 Rusia a jucat așa de bine în fața Europei, observă Eminescu, încât lordul Salisbury era cât pe ce să semneze un ultimatum "egal cu al Rusiei către Poartă". Poetul mai subliniază o nuanță devenită opinie publică: anume că negocierile n-au avut decât rolul unei tactici a amânării pentru a pregăti total furia rușilor în contra turcilor, consacrând legitimitatea războiului. Slavofobia Europei, în
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
În Basarabia, atacul mediatic, cu manifeste care îndemnau la cucerirea tuturor instituțiilor și administrațiilor, s-a asociat cu declanșarea ofensivei Armatei Roșii ucrainene de-a lungul Nistrului. Christian Rakovski și comisarul sovietic pentru relații externe, Gheorghi Vasilievici Cicerin, au dat ultimatum românilor să evacueze Basarabia și Bucovina, precizând că scopul era să acorde "asistență fraților unguri sovietici". Românii au renunțat, pe moment, de a urmări trupele maghiare dincolo de Tisa și au trimis imediat trei divizii spre Basarabia. Lăsați în pace de
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
de trei zile, după care contratatacă, strivind diviziile lui Kun și intrând în Budapesta. Salva, astfel, Ungaria de la a deveni Republică Sovietică. Rakovski a mai încercat o ultimă ofensivă în ajutorul Ungariei roșii, la 20 iulie 1919, dând încă un ultimatum de 48 de ore pentru evacuarea Basarabiei, cu predarea conducătorilor din Sfatul Țării spre a fi judecați de "tribunalul poporului". Se mai cerea, totodată, returnarea "tuturor proprietăților Rusiei și Ucrainei" (Clark, 1927)208. Tot planul însă s-a stins prin
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Proiectul, cât pe ce să reușească în Ungaria, a fost spulberat de România, în colaborare cu Polonia. Bolșevicii nu vor uita niciodată înfrângerea de-atunci. La pretențiile privind Basarabia, au adăugat, dincolo de protocolul secret, și nordul Bucovinei. Deși în clipa ultimatumului, repetat pe 27 iunie, armata românească era gata pe poziții de apărare, deși intențiile sovieticilor erau deja cunoscute, consiliul de coroană a decis evacuarea Basarabiei și Bucovinei, la care s-a adăugat ținutul Herței. Părăsirea acestor teritorii fără reacție de
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
neoprit. În înțelepciunea sa, Guvernul Legal nu a ripostat în nici un fel, nedând prilej tâlharilor teroriști să producă o baie de sânge nevinovat. La ora optsprezece și patru minute, Marile Puteri s-au pus de acord și au emis un ultimatum bandiților. Care au dispărut fără urmă. La ora douăzeci, pe Marele Turn cu Ceas a apărut din nou drapelul național, iar un sfert de oră mai târziu, Președintele Robert Emersson Bubu s-a adresat poporului, asigurându-l că n-a
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
o sută douăzeci și nouă kilometri -, gard care, împodobit cu superbii trandafiri imuni la curentul electric, și-a câștigat pe drept! titlul de A Opta Minune a Lumii. Nemulțumite de acest răspuns, autoritățile din Republica Democratică Vandana au dat un ultimatum republicii surori. Care, la rândul ei, a decretat mobilizarea generală. Situația părea fără ieșire deoarece chiar și dacă cele două părți ar fi acceptat cu titlu de compensație ca Republica Umanistă Vandana să cedeze aceeași suprafață de teren Republicii Democratice
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
neoprit. În înțelepciunea sa, Guvernul Legal nu a ripostat în nici un fel, nedând prilej tâlharilor teroriști să producă o baie de sânge nevinovat. La ora optsprezece și patru minute, Marile Puteri s-au pus de acord și au emis un ultimatum bandiților. Care au dispărut fără urmă. La ora douăzeci, pe Marele Turn cu Ceas a apărut din nou drapelul național, iar un sfert de oră mai târziu, Președintele Robert Emersson Bubu s-a adresat poporului, asigurându-l că n-a
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
o sută douăzeci și nouă kilometri -, gard care, împodobit cu superbii trandafiri imuni la curentul electric, și-a câștigat pe drept! titlul de A Opta Minune a Lumii. Nemulțumite de acest răspuns, autoritățile din Republica Democratică Vandana au dat un ultimatum republicii surori. Care, la rândul ei, a decretat mobilizarea generală. Situația părea fără ieșire deoarece chiar și dacă cele două părți ar fi acceptat cu titlu de compensație ca Republica Umanistă Vandana să cedeze aceeași suprafață de teren Republicii Democratice
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
perspectivei teleologice de inspirație materialistă. Dacă în etapa dominației paradigmei mecanice asupra configurării înțelegerii în Economie așa ceva părea natural, în situația reîncărcării metodologice și epistemologice în spectrul complexității predestinarea materialistă ar însemna catastrofa ultimă. Economia este în consecință unui adevărat ultimatum al științificității să se raporteze la complexitate nu doar din punctul de vedere al ipotezelor fondatoare și al consecințelor consistente cu acestea, ci și cu contextul social și societal în care coexistă, ca și cu nișa specifică ei din cadrul mediului
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]