462 matches
-
la Maica Domnului, o vedem pe Sfânta Fecioară îmbrăcată în haine de purpură, așezată pe tron, având la dreapta și la stânga un număr de oameni care i se inchină. „Se vede la toate scenele o reușită elaborare a grupării personajelor, umanizarea gesturilor și atitudinilor Mântuitorului și ale Sfintei Fecioare, o reușită mulare a hainelor pe corp, folosirea adecvată în tonuri dulci, a culorilor. Persoanele care le cer ajutorul și-L adoră pe Mântuitorul și pe Sfânta Fecioară Maria au figurile și
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
în lume să ducă oamenilor și popoarelor soluția salvării tuturor: dragostea și jertfa. Și mai întârziind pe înfățișarea acestui frate de suferință, desprind seninătatea și hotărârea din blândețea, înțelepciunea, iubirea lui de Dumnezeu-Neam-Țară-Semeni și pentru valorile axiale ale suișului spre umanizarea omului și a lumii. Barba lui albă, luminozitatea apostolică a chipului, vestmintele modeste îl fac un Simon-Petru gata de a primi răstignirea, fie și cu capul în jos, pentru Hristos și Neamul nostru românesc. Crez, convingeri, idealuri, și vai! atâtea
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
talpa țării ar fi fost parafat în mare secret un pact de neagresiune. Părând satisfăcuți de cele înfăptuite până atunci alegeri trucate, naționalizare, stabilizări și câte și mai câte comuniștii dădeau vag unele semne de schimbare la față și de umanizare, nu mai arătau atât de dornici să copieze până în pânzele albe proiectul leninist-stalinist pus în operă în Uniunea Sovietică. De altminteri, dându-și pesemne seama că sărise destul peste cal și că dispariția "Genialului" de la Kremlin îl punea într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
bogat. Uneori, în fața atâtor bogății nebănuite, Jonas simțea parcă o ușoară mândrie: "E adevărat, totuși, își spunea el. Chipul acela din ultimul plan te silește să nu vezi nimic altceva. Nu prea înțeleg ce vor să spună când vorbesc de umanizarea indirectă. Trebuie totuși să recunosc că în tabloul ăsta am obținut un efect neobișnuit". Curând însă se grăbea să pună pe seama stelei sale această incomodă măiestrie. "Steaua e cea care deschide drumuri noi. Eu rămân lângă Louise și lângă copii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
Arta contemporană tinde să devină o schizofrenie a simbolurilor. Avangarda este întotdeauna elitistă și dificilă. Prin intermediul capodoperelor oamenii dialoghează la depărtări de veacuri. În România, plata muncii intelectuale constă într-un soi de ajutor social. Cultura este uriașa încercare de umanizare a naturii. Nu va muri arta, ci profeții care îi prevestesc sfârșitul. Cititorii de literatură s - au împuținat, dar nu vor dispărea nici cu amenințarea Inchiziției. În generoasa rețetă a postmodernismului încape atât plagiatul cât și impostura. Veleitarii - acești talibani
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Infern ? Și limbile moarte duc în spate culturi vii. Fără perseverenta, celelalte calități mor de inaniție. Sunt prea mulți supărați pe mine. De ce aș mai face - o și eu ? În privința demonilor din noi, nu există decât două soluții : exorcizarea ori umanizarea lor. Omul vomită binele băgat cu forța pe gât. Luciditatea cenzurează nebunia care este atât de necesară marilor proiecte. Sarea și piperul jurnalului e cancanul. Concurența îi dă capitalismului identitate. În fața ei, mila și indulgența devin incomode și inutile. Marea
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
înseamnă că i-au apărut peri albi la tâmple. Realitatea este de fapt votul majorității. Cu ce autoritate poți să-l judeci pe cel care se întoarce din infern? În privința demonilor din noi, nu există decât două soluții: exorcizarea ori umanizarea lor. Cultura generală este centura de ozon a spiritului. Sunt prea mulți supărați pe mine. De ce aș mai face-o și eu? Și limbile moarte duc în spatele culturi vii. Adevărul general este un slogan.. Au dispărut canibalii. Nu mai suntem
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
fără a se rosti acestea fiecare preîntîmpinîndu-și riscul cu motivări juridice În favoarea legii, eventual În elogiile ei, ca un fum de acoperire - am văzut asemenea hotărîri - pentru ca apoi s-o demonteze, luminînd-o cu justificarea pretinsei ocrotiri individuale, ajungîndu-se astfel la umanizarea raporturilor juridice și sociale, pe care legea nu le avusese În vedere În finalitate adică În ceea ce se cheamă scopul ei. - Bine că s-a nimerit să ies la pensie cînd a trebuit, Încheie el. De un pensionar nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
de moarte și ura îndreptată împotriva celor care ne amenință viața. Mai mult, atît în universul lui Baudrillard cît și în cel al lui Gibson, tehnologia poate reface dar și schimba în mod dramatic oamenii. O dată cu "tehnologizarea" oamenilor și cu umanizarea tehnologiei o nouă implozie a oamenilor și a tehnologiei pune bazele unei noi epoci într-o lume a cyberpunkului, cu un individ istoric nou (ori cu dispariția acestuia, înghițit de o lume a obiectelor). Un astfel de univers ar merita
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
poporului. Creangă povestește basmele poporului în limba lui. Dar de aici înainte apare originalitatea lui Creangă.” Trei sunt aspectele mai importante în care Tudor Vianu vede originalitatea lui Creangă: deplasarea interesului de la simpla povestire la înfățișarea nudă a episoadelor acțiunii, umanizarea fantasticului și caracterul intrinsec nuvelistic pe care îl au majoritatea poveștilor. Concluzia criticului este că scriitorul Creangă „execută trecerea de la nivelul popular al literaturii la nivelul ei cult pe o cale pur spontană, prin dezvoltarea organică a unei înzestrări exercitate
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
despre o „domesticizare a miraculosului mitic folcloric”. Limite clare între real și fabulos nu existau nici în basmul folcloric. Acolo însă, trecerea era de la real la fantastic și nu invers. În cazul lui Creangă avem de-a face cu o umanizare a fantasticului, autorul ajungând, în spiritul umorului care îi este caracteristic, până la parodierea acestuia. Ilustrative pentru acest tip de „coborâre” parodică a fantasticului în planul realității imediate sunt în special trei dintre basmele lui Creangă - Dănilă Prepeleac, Povestea lui Stan Pățitul
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
generală despre lume și viață a părinților (cea despre educație în mod special) este un factor cu o pondere importantă în procesul de socializare și în traiectoria de viață a copiilor. Paradigma clasică și dominantă în științele socioumane este că umanizarea și socializarea copilului, cristalizarea și maturizarea etajelor superioare ale personalității tânărului înseamnă, în primul rând, interiorizarea valorilor și a atitudinilor promovate de contextul sociocultural în care trăiește. Cu toate că ea trebuie serios reanalizată în lumina unor noi date și orientări (Iluț
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
3. Educația reinterpretarea esenței ei ca acțiune 1.3.1. Paradigma clasică a educației ca activitate socio-umană Conform finalității sale majore dezvoltarea personalității, este acceptat că educația este în primul rând acțiune, cu mai multe semnificații, în demersul complex de umanizare. Abordarea este reală, dacă surprindem complexitatea proceselor implicate, a dimensiunilor, a factorilor, a contextelor, a efectelor, a restricțiilor, a strategiilor. Dacă educația este fundamental o acțiune specifică de influențare formativă, pedagogia este știința acțiunii educative, ca mod de cunoaștere, reflecție
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
arte" a practicii, ca "teorie a experienței reflexive" asupra educației sau ca filosofia pragmatică a educației (Dewey). Raportându-se astfel la formarea conștiinței individului, ca scop și efect al acțiunii educaționale, unii cercetători (Demers, 2008) sintetizează dintre posibilitățile ei în umanizarea individului prin: • efectuare de acte conștiente, • rezolvare de evenimente neobișnuite, cultură, artă sau experiențe profund spirituale, • raportare la mediul uman, • transmitere de valori, • dezvoltare a dimensiunii ereditare, • introducere în etica vieții, • schimbare a paradigmei instruirii cu cea a priorității educației
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
verificat în rezolvarea de situații problematice, critice, complexe, iar nu cel simplist al învățării cunoștințelor procedurale, al abilităților, capacităților specifice unui domeniu aplicativ și demonstrabile în situații comune prin transfer în mediu. Potențialul superior al educatului atunci, ca semnificație a umanizării sale în sensul noilor așteptări, trebuie să fie mesajul paradigmei în discuție pentru acțiunea, practica reală a complexității educației versus sensul paradigmei (încă) actuale a transmiterii și însușirii de cunoștințe. Acceptând o asemenea viziune asupra formării prioritare a competențelor, cercetătorii
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
modernizate a rezultat chiar din complexitatea educației (metaparadigma ei esențială), din nevoia creșterii eficienței organizării, proiectării, coordonării, îndrumării, luării de decizii optimizate. Dacă revenim la paradigma complexității, vom regăsi că elemente ale acesteia conduc la reconceperea managementului educațional, în sensul umanizării sale prin recursul la leadership. Putem chiar să-l denumim management al complexității educației, al conducerii eficiente și eficace a sistemelor educative ca sisteme complexe, dinamice, adaptative (din care a derivat teoria organizațiilor), al cunoașterii, prevenirii și limitării dezorganizării (potrivit
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
calitativ conducerea operativă, prin valorificarea resursei umane, a relațiilor sociale de grup, nu fără a neglija însă ținuta științifică, profesionalismul managerial. Acesta pune accent pe rolurile liderilor în conceperea și realizarea de procese, situații, în activarea resurselor, în raționalitatea și umanizarea deciziilor, în motivare, în antrenarea sistemului informațional și de comunicare, în aducerea în prim plan a succesului și a performanței, prin coordonare și stimulare, prin valorificarea climatului, printr-o viziune umană și de perspectivă asupra funcțiilor conducerii, a managementului clasic
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
se remarcă o trecere în revistă a tematicii ultimelor volume, din partea criticii. Astfel, același Dicționar general al literaturii române menționează: "Noile poeme, cele din Octombrie, noiembrie, decembrie (1972), Somnul din somn (1977) sau Ochiul de greier (1981), "evidențiază o oarecare umanizare a vocii, domolirea orgoliului intransigent. Fugind de "soarele nerușinat" ce dezvăluie "neroada furie a creșterii", poeta imaginează un teritoriu umbros și calm, în care "firul nopții dă colț și crește pur", iar "mirii unei lumi crepusculare" se pierd în natura
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Adevăratul limbaj universal îl constituie tehnica; ea a avut succes în toate culturile contemporane, uniformizând moduri de a fi și de comunicare. Universalitatea sa are la bază funcția pe care o exercită: lumirea naturii. Următorul pas ideologic îl va constitui umanizarea Universului. Când spun poporul meu mă refer și la mine; particip, în mod activ chiar, la toate defectele sale. Reproșurile pe care i le adresez sunt reproșuri pe care mi le aduc. Nu am trăit, asemenea d-lui Liiceanu, șocul
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
grâului","pana corbului", "spuma laptelui","mura câmpului"). Metaforele au o forță puternică de sugestie și fac din baladă ocreație de excepție: "picior de plai", "gură de rai","lacrimi de sânge", "mândră crăiasă, a lumii mireasă", iar personificarea este prezentă în umanizarea mioarei, a oilor,în cântecul fluierelor sau în inegalabila alegorie a morții. Folosirea din abundență a diminutivelor, multe dintre ele la cazul vocativ. "oiță bârsană", "mioriță", "bolnăvioară", "drăguță". "drăguțule bace", "ciobănel", "măicuță", "fețișoara", "mustăcioră" subliniază încărcătura emoțională a textului, accentuează
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Nu ne îndoim că lectura acestei cărți ne poate folosi tuturor în străduința noastră de autoechilibrare, efort indisolubil legat de procesul integrării noastre în suistemul axiologic al conștiinței, al „deschiderii” spre altul și al participării fiecăruia la elanul comun al umanizării omului. 1 sept. 1978 Academician VASILE PAVELCU ARGUMENT Hotărrea de a recurge la reeditarea lucrării de față∗ a fost determinată, pe de o parte, de cererea venită din partea studenților și a profesorilor de la Facultatea de Psihologie, iar pe de altă
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
sacrificăm și înmormântăm unele dorințe, spre a salva altele”. Adaptarea, ca oroce fenomen complex, poate să prezinte o mulțime de grade: de la adaptarea superioară, proprie personalității echilibrate, până la inadaptarea gravă, caracteristică bolnavului mental. În etapele dezvoltării sale, individul străbate drumul umanizării, al ridicării de la conduite primare, inferioare, la conduite superioare, sociale, ceea ce presupune extinderea și perfecționarea continuă a relațiilor cu mediul. Dar acest proces este complex și de durată, el fiind condiționat de factori multipli (biologici, psihologici și sociali), care pot
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
renunța la egoism și indiferentism. Numai în aceste condiții, când individul urmează un drum al decentrării, al socializării (pe parcursul căruia regulile, exigențele și normele sociale și morale devin, prin procesul „interiorizării”, motivații personale, cerințe ale „Eului”) se creează premisele unei umanizări continue a personalității, a unei integrări sociale care să aducă satisfacție atât persoanei (nevoii ei de libertate a opiniilor și a convingerilor proprii), cât și cerințelor morale și juridice ale comunității. Capitolul VI Fenomenul frustrației din perspectivă psihopatologică Reacția omului
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
personalității, fapt care o face să fie impulsivă, deosebit de legătură în revendicările sale, și cu un simț al realității mult diminuat. Constructivitatea în planul comportamentului social presupune, dimpotrivă, retroacțiunea, reexaminarea propriei conduite, ca o condiție de anticipare, de perfecționare, de umanizare continuă a psihicului sistem motivațional. „Iliada” lui Homer, ne oferă un exemplu convingător privind modul în care „egocentrismul psihologic” exacerbează propriile trăiri afective, privind felul în care, de exemplu, vanitatea controlată poate perturba judecata realistă și obiectivă. Este vorba de
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
nenorociți și, înțelegerea durerii străine, durerea proprie se alină și se transformă. Mânia se potolește. I se prezintă gândul dreptății și al restituțiilor necesare în lume. Omul triumfă”. Iată acele memorabile cuvinte ale regelui Lear, revelatoare pentru profunda schimbare și umanizare a omului din el: „Voi, desperați și oropsiți ai sorții, Pe vremea asta unde vă-aciuați Sub lovitura ei necruțătoare, Cu capul gol și costelivi de foame, Și-mbrăcămintea numai găuri toată, Să țineți piept urgiilor furtunii? De voi puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]