1,411 matches
-
grija, sunt în hârjoană cu mine și aștept să se termine ultimul cântec al lebedei din golful în care mi-am aruncat și pantoful, ultimul... PÂNZE Pânze-nverzite de ferigi, de grâu înfrățit abia încolțit, pânze înalte de munți străbătuți, umeziți în șuvițe - bobițe legate de rouă curg în izvoare vesele vârtejite, pânze albastre brândușe apar pe sub poale de stejari seculari, pânze ca spicele galbene vălurite și pânze cireșe cercei deodat' se deșiră, se desfac, putrezind sub noi pânze, cele vorbite
HÂRJOANA CU MINE (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366372_a_367701]
-
Câte mai sunt de făcut în casa asta!“A intrat, pe bâjbâite, în bucătărie și a găsit câteva lumânări și un chibrit rămase de la înmormântarea bătrânei mame.” Când au trecut șase ani de atunci!? Repede mai trece timpul! Chibriturile fiind umezite cu greu a aprins lumânarea. Cu aceasta în mână a intrat în camera unde dormea de obicei când mai venea la părinți. S-a dezbrăcat sumar și s-a întins în pat.” Nu mi-am luat medicamentele de inimă.Lasă
ÎNCERCAREA MOARTE N-ARE..., POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366400_a_367729]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > VARA (ZI DE VARĂ) Autor: Mariana Ciurezu Publicat în: Ediția nr. 530 din 13 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Raze de soare ard de nerăbdare să vadă toate florile-nflorite, iar picături de rouă umezesc în taină ochii petalelor deschiși spre zare. Din loc în loc răsare cât-un gând de mare și vise zboară la nisipul fierbinte și la apa albastră care mângâie imaginația noastră. În aer plutește miros de fân cosit, iar din înalt
VARA (ZI DE VARĂ) de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366201_a_367530]
-
obține din var stins (pastă) de cel puțin un an care este bună de lucru în momentul când pusă pe limbă nu înțeapă, adică este moartă. Se amestecă cu câlți tocați, de un centimentru lungime și se întinde pe peretele umezit în prealabil. Se sclivisește cu un șpaclu, se pictează cât mai repede, se combină culoarea, se elimină apa, când se usucă rămâne carbonatul de calciu (piatră colorată). Pentru realizarea culorilor se începe de la fonduri mari care sunt cele mai închise
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
care urâțește chipul prin slăbirea trupului, a feței în care obrajii devin tot mai concavi și mult mai apropiați de figurile cadaverice și continuă cu ultimul vers: Frigul începe sticla s-o ude; care sticlă? Pot fi ochii, care se umezesc continuu din cauza frigului sau chiar ferestrele încălzite pe interior însă ochii nu sunt ei considerați, în folclor, ferestrele minții noastre! Înăuntrul lui suferința indubitabilă a bolii îi ducea în incandescent corpul slăbit iar ochii îi trădau prin umezeala care îl
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
și Didina îngenunche în fața lui Pandelică, ridică pe rând fiecare crac al pantalonilor, îi privi pulpele, pe care le pipăi cu mânuțele ei atât de fine și calde ca un șuvoi de apă tămăduitoare, iar lacrimile încetară să-i mai umezească ochișorii ei de mură coaptă, îi reveni zâmbetul pe buze că nu văzuse nicio mușcătură, zise cu un glscior de cinteză trufașe: așa mă bucur!... V-ați speriat degeaba, boierule!... „Prostul... era să omoare bietul câine” Ce bine... că nu
PARTEA A VI-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351763_a_353092]
-
de îmbrăcăminte pe ea, Mihai o îmbrățișă prinzândui în palme sânii mici în timp ce o sărută pe gât. - Mihai! Suspină ea. Dar el se făcu că nu o aude. Continuă să-i maseze sânii cu o mână, iar cu cealaltă îi umezii vaginul, masîndu-i ritmic clitorisul. Ea gemu arcuindu-se. Nu rezistară nici unul și nici celălalt prea mult. Tânărul o apăsă ușor cu palma de după cap aplecînd-o în față, și așa, în poziția mamei iedului, o penetră. Ea gemu. Un geamăt ce
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
îmi cer scuze. - Este asociatul meu și se numește Gary, interveni John. Nora se îmbujoră la obraji. Se vedea că dorea să spună și ea ceva însă nu știa cum să-nceapă. - Cui să mulțumesc mai întâi? Ochii i se umeziră. - Mulțumesc tuturor. - Nora, o făcu atentă domnul Howard, va trebui să mănânci bine, gerul te-a cam slăbit, va trebui să te-ntremezi. Te simți mai bine acum? - Da, mă simt bine, aproape bine. După ce serviră micul dejun, Linda îi
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
aștept mai bine valul să-mi sărute glezna dreaptă Și în zbor de pescăruși, aripile mi le-ndreaptă... Mi-au crescut în păr și stele și un nor și-o .lună plină Și mi-s ochii mai albaștri și mai umezi de lumină Nici un nor nu îndrăznește să-mi întunece visarea Când am la picioare cerul și în plete-mi curge marea... Numai tu nu vii, iubite, să mă vezi cum scriu sonete Peste spuma albă-a lumii ce-am născut
ŞI MI-E ZBORUL, ZBOR ALBASTRU de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351968_a_353297]
-
în pădure fiindcă se apropiau dulăii. Ion a adus Miorița pe brațe, mai mult moartă decât vie. Pierdea mereu sânge. Au trecut multe zile de suferință pentru Mioriță, timp în care Ion a stat lângă ea. Îi curăța rana, îi umezea buzele cu apă, o hrănea dându-i lapte cu biberonul ca să prindă puteri, vorbea cu ea și o încuraja, o îndemna să lupte ca să trăiască. Uneori, Miorița părea ca e gata să plece de pe astă lume, dar Ion o ruga
POVESTIRI PENTRU COPIII STRĂMUTAŢI DIN ŢARA LOR (I) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351938_a_353267]
-
de mână ca o păpușă . A-ntors capul, puțin speriat - (momentul fix pentru un scurt sărutat) -. Patroana, o doamnă foarte galantă, se-ntinse peste umăr și-l mai sărută o dată . Insul ieși . Ea, mulțumită, se-ntoarse la masă . Ochii-i jucau umezi de bucurie, cum, totdeauna, se-ntâmplă la orice mireasă . Eu, după încă <50>, prinsei nerv și îndrăzni să o întreb : - Nu cumva soțul ? Pare băiat deștept !! - Aaa, nu, domnule . Îl am și pe el, ca și pe alții, client . ION
CLIENTUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 702 din 02 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351634_a_352963]
-
-și spun cu mândrie: SUNTEM ROMÂNI! PREAMBULUL manifestării a fost dedicat tuturor mamelor din lume. Poezia MAMA... PORTRET UITAT DE TIMP (dedicată d-nei AURICA STROIA - mama scriitorului Gheorghe A. Stroia) a încărcat de emoție sufletele celor din sală și a umezit ochii mamelor prezente. "Mama e o pădure, în care niciun copac nu e uscat. E o pădure veșnic verde, care împrumută rădăcinilor dorul de lumină" - a mai spus autorul: Sâmbure de adevăr, mugur de credință, lacrimă doinind a jale de-
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346551_a_347880]
-
obosit, zâmbet cald precum o pâine mirosind a binecuvântare. * Zăpadă albă pe poale cerând Soarelui îndurare, norii înalți catapeteasmă cu setea arsă de iubire. * Cer sunând a tânguire, pământ reavăn dus de mână pe-aleile de soare pline din ochi umezi de copil. * Mâini tandre pline de bunătate unse cu mirul sufletului aprins în candelă nestinsă. * Tăciuni de noapte troienită de iarnă, pădure cu trup de sirenă în păr cu luceferi senini, albul căzut în genunchi la ceas de rugăciune. *********************** MAMA
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346551_a_347880]
-
și eu: Să fii iertată de păcat, pe care nu știu ca tu să-l fi avut, Să nu mai suferi, mamă! Prea mult în viață-ai pătimit. M A M Ă Ț A R Ă ! Dacă ochii mei se umezesc, Mamă dragă, te iubesc! Fața lumina ți-o scaldă, Inima ta-i mereu caldă, Bate mereu pentru mine - Eu nu-s departe de tine. Ochii ți-s mărgăritare, Mi-i trimiți din depărtare Cu dragostea și iubire, Sănătate, fericire! ... Mamă
OMAGIU MAMEI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346579_a_347908]
-
și eu: Să fii iertată de păcat, pe care nu știu ca tu să-l fi avut, Să nu mai suferi, mamă! Prea mult în viață-ai pătimit... M A M Ă Ț A R Ă ! Dacă ochii mei se umezesc, Mamă dragă, te iubesc! Fața lumina ți-o scaldă, Inima ta-i mereu caldă, Bate mereu pentru mine - Eu nu-s departe de tine. Ochii ți-s mărgăritare, Mi-i trimiți din depărtare Cu dragostea și iubire, Sănătate, fericire! ... Mamă
OMAGIU MAMEI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346580_a_347909]
-
și eu: Să fii iertată de păcat, pe care nu știu ca tu să-l fi avut, Să nu mai suferi, mamă! Prea mult în viață-ai pătimit. M A M Ă Ț A R Ă ! Dacă ochii mei se umezesc, Mamă dragă, te iubesc! Fața lumina ți-o scaldă, Inima ta-i mereu caldă, Bate mereu pentru mine - Eu nu-s departe de tine. Ochii ți-s mărgăritare, Mi-i trimiți din depărtare Cu dragostea și iubire, Sănătate, fericire! ... Mamă
MAMEI, CEA MAI IUBITĂ FIINŢĂ DE PE PĂMÂNT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346581_a_347910]
-
motiv apartamentul nostru era la vedere cu toate scările întortocheate până în umătoarea zi și pereții îmbâcsiți cu trupurile goale mărâiau podeaua cu glas străin aici ne iubim de fiecare dată până la înfometare alungită ca o pisi în călduri adulmeci noaptea umezită-n perne încă mai miroase a sex în dimineața nemișcată de-a curmezișul ușilor știi însă ce mă amuză cel mai tare? faptul că nu ai reușit niciodată să afli drumul spre casă uimitor nu din cauza caldarâmului plin de rădăcini
NICIODATĂ...ÎN FIECARE ZI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351050_a_352379]
-
cu o ușoară nunanță de mirare, ca a unui copil nevinovat. Din ochiul stâng văd cum i se prelinge o lacrimă, pe obraz. Mă uit la ea cu duioșie. - Mamă! O îmbrățisez și o sărut pe obraz. Buzele mi se umezesc întâlnind lacrima și, în același timp, îi simt gustul; parcă altfel de cât îl știam eu, de obicei. - Sunt fericită că te văd, îmi șoptește ea, emoționată. Haide, intră, sunt singură. - Unde sunt ceilalți? - La cumpărături, se pregătesc, mâine vor
REÎNTÂLNIREA de VASILICA ILIE în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345684_a_347013]
-
va trebui să-l contactez de urgență. Iar acum, vă rog să mă credeți, simt ca și atunci un val de căldură care-mi inundă fața, iar dacă aș avea o oglindă a sufletului să mă privesc, ochii mi se umeziseră, iar mintea îmi lucra febril. Auzeam în urechi o voce cunoscută care-mi șoptea atât de profund versurile lui Eminescu: „Din valurile vremii, iubita mea răsai/ Cu brațele de murmur, cu părul lung, bălai" și, scoțând un un oftat dureros
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
Acasa > Versuri > Iubire > MAI ȘTII? Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1594 din 13 mai 2015 Toate Articolele Autorului Mai știi sărutul meu să-l aperi de-a valului sărată soartă? să-mbrățișezi cu ochii-ți umezi iubirea mea cu umbră moartă? Mai știi să-mi râzi nemărginirea cu-al vocii zâmbet rătăcit să-mi bucuri inima bătrână, cea nesătulă de iubit? Mai știi pădurii de mesteceni să îi redai înmugurirea s-o-nveți cu mâini catifelate
MAI ȘTII? de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352106_a_353435]
-
cauciuc, am plecat să ajutăm oamenii care aveau apă în gospodărie. Apele s-au retras destul de repede, fără prea mari pagube în realitate, dar cu mari pagube raportate. Copacii au înverzit parcă mai repede ca în alți ani, iar fânețele umezite de ploile căzute s-au umplut de iarbă și de flori. Țăranii au scos animalele dornice de libertate și de verdeață la pășunat. Oamenii erau veseli, mai siguri pe ei și mai prietenoși. Era frumos la țară. Mergeam încet, la
NU AI VOIE SĂ PORȚI CRUCIULIȚĂ LA GÂT! de DORINA STOICA în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352202_a_353531]
-
Scriitori > EVADARE DIN VIS Autor: Daniela Pătrașcu Publicat în: Ediția nr. 318 din 14 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Din brațe visul m-a scăpat În clipa când am auzit Cum ceața, zorii i-au crăpat Și firul ierbii-a umezit. Mi-am ridicat ochii spre cer, Rugându-mă la o zi nouă, Cearceaful, vechiul grănicer, L-am ambalat, afară plouă. Privesc prin pânza ploii, deasă, Căutând soarele absent, O liniște dulce m-apasă, Din nou ai fost, în vis, prezent
EVADARE DIN VIS de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356381_a_357710]
-
Acasa > Cultural > Artistic > FLUTURI SUB CEARCĂNE II Autor: Daniel Dăian Publicat în: Ediția nr. 254 din 11 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Se retrase speriat de această revelație. Se regăsi în căldura umărului ei. Îi simțea parfumul catifelat al pielii, umezindu-i simțurile cu o liniște nemaiîntâlnită. Îi auzea zâmbetul neschițat pe chipul îngeresc. Deschise ochii. Ea se îndepărta fără a face cunoscut glasul pașilor. Ar fi vrut să o oprească, să o prindă de mână, dar corpul încetase de ani
FLUTURI SUB CEARCĂNE II de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355837_a_357166]
-
am să mor, Le spune prima, Și moartea nu-i Departe, Dar vreau să mor Cu rost, cu demnitate. Mă voi topi-n Parfumul unei flori, Și dăinui-voi astfel Mai departe. Eu voi cădea Pe niște buze moi Să umezesc Sărutul de iubire. Și voi fi Singura-între noi, Ce nu a mers Degeaba la pieire. E dreptul vostru Să v-alegeți Moartea, Le spune-a treia, Plină de trufie. Dar numai eu, Voi dăinuii din toate. Eu voi cădea pe
FABULĂ NETERMINATĂ ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355975_a_357304]
-
Lumină în Cuvânt. Înainte de sfârșitul frazei Brazda țării în care clocote sângele străbunilor Ți-a deschis Calea Spre Lumina întoarceri în Sine. Precum pasărea din interiorul Oului de aer Înălțimea îți devorează tăcerea... Doar cuvintele tale încărcate de gânduri Ne umezește tâmpla Iar din dosul ochilor tăi Îți este teamă că vei trece prin ei Pentru îmbrățișarea finală. Frazele tale au inundat Fiecare celulă a creierului nostru contemporan Pregătind potirul alchimic Pentru noua ta naștere... În noi Cu dăruire ai îngenunchiat
ZIUA A ŞAPTEA DUPĂ ARTUR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355998_a_357327]