1,883 matches
-
de acid adăugat, acidul se combină cu proteina (gelatina) și deci z crește. Crescând z se observă din relația (164) că va crește și n și deci, conform relației (165), crește presiunea osmotică (pi), ceea ce va determina creșterea gradului de umflarei Q. Pe măsura creșterii concentrației acidului, crește și gradul de umflare Q, acesta atingând un maxim, la o anumită valoare a pH-ului. * La concentrații mari de acid adăugat, acidul nu se combină cu gelatina, deci crește x. Creșterea lui
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
z crește. Crescând z se observă din relația (164) că va crește și n și deci, conform relației (165), crește presiunea osmotică (pi), ceea ce va determina creșterea gradului de umflarei Q. Pe măsura creșterii concentrației acidului, crește și gradul de umflare Q, acesta atingând un maxim, la o anumită valoare a pH-ului. * La concentrații mari de acid adăugat, acidul nu se combină cu gelatina, deci crește x. Creșterea lui x, provoacă scăderea lui n și deci scăderea lui pi. Micșorându
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
se combină cu gelatina, deci crește x. Creșterea lui x, provoacă scăderea lui n și deci scăderea lui pi. Micșorându-se presiunea osmotică, în gel va pătrunde o cantitate mai mică de lichid din soluția exterioară și deci gradul de umflare Q scade. Discuția este analoagă pentru umflarea gelatinei în soluții de NaOH. Partea experimentală Reactivi * gelatină, suprafață de aproximativ 1cm2; * soluții de HCl de diferite normalități. Metoda de determinare: gravimetrică. Aparatură: balanță analitică. Mod de lucru * se va urmări umflarea
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
Creșterea lui x, provoacă scăderea lui n și deci scăderea lui pi. Micșorându-se presiunea osmotică, în gel va pătrunde o cantitate mai mică de lichid din soluția exterioară și deci gradul de umflare Q scade. Discuția este analoagă pentru umflarea gelatinei în soluții de NaOH. Partea experimentală Reactivi * gelatină, suprafață de aproximativ 1cm2; * soluții de HCl de diferite normalități. Metoda de determinare: gravimetrică. Aparatură: balanță analitică. Mod de lucru * se va urmări umflarea gelatinei în soluții de HCl de diferite
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
umflare Q scade. Discuția este analoagă pentru umflarea gelatinei în soluții de NaOH. Partea experimentală Reactivi * gelatină, suprafață de aproximativ 1cm2; * soluții de HCl de diferite normalități. Metoda de determinare: gravimetrică. Aparatură: balanță analitică. Mod de lucru * se va urmări umflarea gelatinei în soluții de HCl de diferite normalități; * se prelevează un număr de 8 bucăți de gelatină care se cântăresc la balanța analitică; * în 8 pahare Berzelius de 50 - 100 mL se introduc volume de 40 - 60 mL soluție de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
cu hârtie de filtru și se cântăresc din nou. Se obține astfel masa gelatinei umflate (m1). Calcule Prin diferența dintre masa gelatinei umflate (m1) și masa gelatinei uscate (m) se calculează cantitatea de soluție absorbită. Se calculează apoi gradul de umflare (Q), împărțind diferența (m1 - m) la masa gelatinei uscate (grame soluție absorbită pe grame gelatină uscată) (relația 167). grame solvent grame substanță uscată (167) Se reprezintă grafic dependența gradului de umflare Q în funcție de valoarea lg(1/c). Se obține o
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
cantitatea de soluție absorbită. Se calculează apoi gradul de umflare (Q), împărțind diferența (m1 - m) la masa gelatinei uscate (grame soluție absorbită pe grame gelatină uscată) (relația 167). grame solvent grame substanță uscată (167) Se reprezintă grafic dependența gradului de umflare Q în funcție de valoarea lg(1/c). Se obține o curbă analoagă cu cea din figura 32. Datele experimentale obținute se înscriu în tabelul 26. OBȚINEREA ȘI CARACTERIZAREA FIZICO - CHIMICĂ A UNOR COLOIZI MOLECULARI. SOLUȚIA COLOIDALĂ DE METILCELULOZĂ (MC) ȘI CARBOXIMETILCELULOZA
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
becomes AIDS. De aici concluzia că virusul H.I.V.1 în aproximativ 70 % din cazuri e de fapt o parotidită cronică {o infecție cronică cu virusul mumps=oreion}. Doamna doctor în filmul respectiv spune că în majoritatea persoanelor infectate se întîlnește umflarea unor mici glande din gît, glandele parotide și paratiroide, pe lîngă apariția a peste 20 de infecții oportuniste. În cazul în care se face testul Western-blot la un pacient infectat cu virusul mumps consider ca o confirmare a acestei cărți
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
pozitive la toate testele de determinare a H.I.V., de la genomul virusului (H.I.V. are genomul format din două lanțuri de 9 K iar mumps are genomul de 18 K), de la simptomele principale ce se găsesc la mai toți pacienții cu H.I.V. (umflarea glandelor parotide și a glandelor paratiroide), dar absolut toate cercetările sunt convergente, se întîlnesc în un singur punct. Dacă ai începe o cercetare și te ții de ea atunci ajungi la o concluzie similară indiferent de unde ai începe cercetarea. Concluzia
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
retină, tracturi nervoase etc.). 121 • Acidul formic este considerat toxina principală responsabilă majoritar de acidoza metabolică, toxicitatea oculară (inhibă citocromoxidaza de la nivelul structurilor fundului de ochi), toxicitate nervoasă (distrugerea axoplasmei se datorează afectării funcțiilor mitocondriale și scăderii producției de ATP). Umflarea axonilor de la nivelul discului optic și edemul local contribuie la producerea tulburărilor de vedere. • Spre deosebire de formaldehidă, acidul formic este metabolizat mult mai lent, acumulându-se la nivelul organismului. Degradarea ulterioară a acidului formic este folat-dependentă, ceea ce face ca la pacienții
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
calități în domeniul aplicațiilor. {i studiul gradului de reticulare a polimerilor reticulați pe bază de DAM aduce informații privind comportarea mecanică a perlelor sintetizate. Masa moleculară medie a catenei polimere dintre două reticulări, Mc, a fost calculată din date de umflare în ciclohexanol așa cum este trecut in tabelul 6 cu ajutorul relatiei (8): (8) Mc este masa moleculară medie a polimerului îîntre două reticulări; V1volumul molar al solventului ; ρp densitatea polimerului; Φfracția volumică a polimerului în stare umflată calculată cu relația (9
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
moleculă mică sau compuși macromoleculari. Mediile inerte cu masă moleculară mică pot fi clasificate în două categorii: (a) substanțe chimice care au valori ale parametrului de solubilitate apropiate de cele ale monomerilor și copolimerilor și constituie clasa mediilor inerte de umflare; (b) substanțe chimice la care valorile parametrului de solubilitate sunt apropiate de cele ale monomerilor și diferă de cele ale copolimerilor, acestea fac=nd parte din categoria mediilor inerte de precipitare (33). Deoarece mărimea porilor formați în rețeaua polimerică conferă
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
determină destinația/domeniul de folosire a produselor respective, s-a acceptat pentru definirea porozității utilizarea nomenclaturii consacrate sorbenților și catalizatorilor (34). Conform acestei nomenclaturi, există trei tipuri de structuri morfologice poroase: structuri morfologice cu porozitate de tip gel sau de umflare care se evidențiază numai în starea umflată a copolimerilor, iar raza medie a porilor este mai mică dec=t 50 Å; structuri morfologice microporoase formate de așa numiții pori tranziționali c=nd raza medie a porilor este cuprinsă între 50
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
antagonice. Folosind acești copolimeri drept suporturi polimerice se pot obține schimbători de ioni cu capacități de schimb ionic superioare, rezistență mecanică bună și cu structuri morfologice care permit accesul unor ioni voluminoși. Adăugarea unui amestec format din medii inerte de umflare și de precipitare permite obținerea de structuri cu suprafețe specifice mult mai mari și o reglare mai bună a razei porilor (35-42). Polimerii reticulați macroporoși sunt materiale eficiente în multe procese de separare și din acest motiv ei sunt larg
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
NaOCl/catalizator de transfer de fază permite introducerea grupărilor clormetil ce sunt supuse ulterior reacției de aminare cu diverse tipuri de amine (52-55). Literatura referitoare la această categorie de copolimeri este limitată prezent=nd doar cateva rezultate privind capacitatea de umflare în diferiți solvenți a acestor suporturi macromoleculare reticulate. Lucrarea de față își propune studiul sintezei copolimerilor VT : DVB în corelație cu caracteristicile structurale precum și transformarea lor chimică în vederea introducerii de grupări funcționale ionice. Copolimerii VT : DVB au fost obtinuți prin
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
toluenului la o structură poroasă cu faze discontinui. Valorile QT sunt date de o însumare a trei contribuții și anume, reținerea datorată expansiunii porilor ca urmare a flexibilității lanțurilor macromoleculare de viniltoluen, reținerea fizică ca urmare a umplerii porilor și umflarea nucleelor de copolimerizare (Figura 3). Dependența suprafeței specifice (S) și a diametrului mediu al porilor (D ) de cantitatea de agent de reticulare este prezentată în Figura 4. Valorile lui S depind liniar cu cantitatea de DVB în timp ce D atinge o
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
densitatea de reticulare (q). Mărimea lui Mc are o influență majoră asupra proprietăților fizice și mecanice ale suporturilor macromoleculare reticulate, iar determinarea acesteia este de mare importanță practică. Pentru aflarea lui Mc sunt folosite foarte frecvent studii privind echilibrele de umflare (59-62). Metoda se bazează pe primele studii ale lui Flory și Rehner ce au stabilit fundamentele teoretice ale echilibrului de umflare (63-65). Conform teoriei lui Flory și Rehner pentru determinarea masei moleculare dintre două reticulări se folosește următoarea ecuație: unde
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
determinarea acesteia este de mare importanță practică. Pentru aflarea lui Mc sunt folosite foarte frecvent studii privind echilibrele de umflare (59-62). Metoda se bazează pe primele studii ale lui Flory și Rehner ce au stabilit fundamentele teoretice ale echilibrului de umflare (63-65). Conform teoriei lui Flory și Rehner pentru determinarea masei moleculare dintre două reticulări se folosește următoarea ecuație: unde V1 este volumul molar de solvent; ρp este densitatea polimerului, φp este fracția volumică de polimer în stare de gel umflat
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
a unității polimerice și masa moleculară medie dintre două reticulări. cM M q 0= În cele ce urmează se vor prezenta rezultatele experimentale privind determinarea masei moleculare medii dintre două reticulări pentru copolimerii de VT:DVB (66). Studiile echilibrelor de umflare ale suporturilor reticulate VT:DVB în toluen și benzen au evidențiat faptul că ambii solvenți determină grade de umflare similare a rețelei, distanța polimersolvent fiind foarte mică. Din acest motiv, calculul masei moleculare a unui lanț macromolecular dintre două reticulări
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
vor prezenta rezultatele experimentale privind determinarea masei moleculare medii dintre două reticulări pentru copolimerii de VT:DVB (66). Studiile echilibrelor de umflare ale suporturilor reticulate VT:DVB în toluen și benzen au evidențiat faptul că ambii solvenți determină grade de umflare similare a rețelei, distanța polimersolvent fiind foarte mică. Din acest motiv, calculul masei moleculare a unui lanț macromolecular dintre două reticulări s-a realizat cu ajutorul valorilor capacității de umflare obținute în acești doi solvenți. Masa moleculară medie teoretică se poate
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
și benzen au evidențiat faptul că ambii solvenți determină grade de umflare similare a rețelei, distanța polimersolvent fiind foarte mică. Din acest motiv, calculul masei moleculare a unui lanț macromolecular dintre două reticulări s-a realizat cu ajutorul valorilor capacității de umflare obținute în acești doi solvenți. Masa moleculară medie teoretică se poate calcula cu ajutorul numărului de unități structurale de viniltoluen (M0) și a raportului de reticulări nominale (X): Temperatura de tranziție sticloasă poate fi folosită pentru măsurarea Mc,Tg folosind următoarea
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
Temperatura de tranziție sticloasă poate fi folosită pentru măsurarea Mc,Tg folosind următoarea ecuație: unde Tg0 este temperatura de tranziție sticloasă a polimerului liniar Tabelul 4 prezintă diferențele dintre valorile teoretice ale Mc,t și cele obținute prin măsurători de umflare. Din Tabelul 4 se poate constata o bună corelație între valorile masei moleculare dintre două reticulări rezultate în urma studiului de umflare și al măsurătorilor de Tg. Mecanismul reacției de copolimerizare radicalică este foarte complex datorită reactivității mari a legăturii duble
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
a polimerului liniar Tabelul 4 prezintă diferențele dintre valorile teoretice ale Mc,t și cele obținute prin măsurători de umflare. Din Tabelul 4 se poate constata o bună corelație între valorile masei moleculare dintre două reticulări rezultate în urma studiului de umflare și al măsurătorilor de Tg. Mecanismul reacției de copolimerizare radicalică este foarte complex datorită reactivității mari a legăturii duble atașate. În cazul de față, mecanismul de reticulare constă în ciclizări intramoleculare; pentru copolimeri cu grade de reticulare mici, reacțiile de
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
și explică de ce la cuplarea reticulantă a monomerilor în produsul final rămâne întotdeauna o cantitate de duble legături pendante nereacționate. Aceasta este explicația faptului că produșii reticulați prezintă o mare neomogeneitate internă. Comparând valorile experimentale Mc obținute din determinări de umflare la echilibru cu valorile teoretice Mct obținute din rapoartele inițiale utilizate în sinteză, se poate aproxima mecanismul reacției de reticulare . Pentru aceasta s-a utilizat ecuația: Mctâ2Mr/X unde: Mr greutatea moleculară a unității care se repetă; X nr. moli
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
161 mare a mărimii Mc,(tabelul 7), mărime ce trebuie corelată cu calitatea termodinamică a porogenului și caracterizează ansamblul rețelei tridimensionale a polimerului. Valorile Mc, (masa moleculară medie dintre două reticulări) pentru polimerii studiați au fost calculate din date de umflare la echilibru cu ajutorul ecuației Flory-Rehner /38/ și sunt trecute în tabelul 7. Ws — greutatea polimerului umflat ; Wp — greutatea polimerului uscat; ρs densitatea solventului utilizat la umflare; φ fracția volumară a polimerului în stare umflată; χ parametrul de interacțiune Flory Huggins
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]