770 matches
-
și Bistrița. Pe cuprinsul său se aflau aproximativ 20 de sate. Din Câmpul lui Dragoș, domnii au dăruit sate unor boieri. Astfel, la 19 aprilie 1419, domnul dăruia trei sate din Câmpul lui Dragoș. La 24 iulie 1436, lui Petre Ungureanul i se întăreau patru sate, unele aflându-se acolo „unde a fost curtea Neatedului”. La 20 august 1455, Petru Aron îi întărea lui Trifu Borzescul satele, anume: Bețești, unde este casa lui, în Câmpul lui Dragoș, unde este moara, pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
această întăritură să fi fost curtea Neatedului, când Bratul Neatedul făcea parte din Sfatul Domnesc. De altfel, peste timp, la 7 ianuarie 1493, nepoților lui Bratul Viteazul le erau întărite patru sate. Dar, la 1436, îi era întărit lui Petru Ungureanul în Câmpul lui Dragoș, pe lângă patru sate și satul „unde a fost curtea Neatedului”, ceea ce însemna că este vorba de o curte existentă cândva și nu de o curte existentă la 1436. Că o curte boierească nu presupune un loc
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
rituri de trecere, vine din procesul purificării (catharsis) necesare pentru a fi acceptat în noul statut. Dacă cele două determinări cromatice înscriu eroina în mod evident în schema rituală, restul atributelor doar sugerează condiția ei: „Lenuța că-i fată mare” (Ungureni - Galați), o descriu „Șede Anica cea frumoasă” ( FeteștiGalați), „Lenuța fată frumoasă” (IancaBrăila) ; frumusețea ei implică motivul alesei, cel mai sugestiv marcat atunci când primește apelativul „o fată de-mpărat” (Priponeștii de Jos - Galați), „Ana fată de-mpărat” (BroșteniBrașov). Într-o colindă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
băgat la mijloc, la rândul lui. Sunt mulți care vor să se dea fuduli. Veniseră odată niște țigani, voiau sicriu de stejar. Cât costă, că dăm oricât? Vezi-doamne, ei au bani. Erau țigani din ăia cu chimir, cu pălării mari. Ungureni. Noi facem pentru nevoiași, nu sofisticate. Pentru mofturoși. Sunt și sicrie de șaișpe milioane. Frumos pe-afară, scoate ochii omului. Le pune un fel de mânere. Și ce sens au ele, tot acolo-l bagă! Tot pământ toarnă peste el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Tătăruși. Aceștia au format Satul Nou, care se întinde de la pârâul Probota până spre Heci, pe malul Siretului. Dintre familiile vechi, cu rădăcini adânci în pământul Probotei sunt: Irimia, Colibă, Ungureanu, de unde și denumirea de neamul Irimeștilor, al Colibenilor, al Ungurenilor. Din cele mai vechi timpuri, ocupațiile probotenilor sunt agricultura, creșterea animalelor și lucrul în domeniul forestier. Pământul Probotei se dispune pe trei trepte de vegetație: luncă, silvostepă și vegetație de pădure, cu elemente de stejar, gorun și fag. De pe vârful
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
prinse În șold, frecau de zor cu picioarele - rotindu-se pe călcâie ca În cine știe ce dans ritual - tingirile și tigăile de aramă ale mahalagiilor. și am fost ultimul mușteriu al ultimilor, de pe străzile Bucu reștiului, bragagii, salipgii și plăcintari levantini, ungureni cu cornuri, chifle și franzele și oltenași cu „țârii noi de la butoi“, cei atât de afrodiziaci; și am dat gologanul meu ultimilor flaș netari cu arii vechi și răgușite, cu șoricei albi și papagali mân cați de purici, dar pricepuți
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mai colorați și plini de farmec, ai ultimei decade din secolul trecut. Când liniștea provincială a bulevardului, pe Înserat de iarnă, era parcă tăiată, ca de un cuțit de argint, de glasul tinerel și răsunător ca Într-o poiană al „ungureanului“ care purta pe cap coșul lui cu Calde cornuri patru d-un ban fran zelar... Cântare acompaniată de zurgălăii săniilor vesele, cu caii Împodobiți de-o plasă somptuoasă, cu salbe de clopoței la gât și cu panașe al be-roșii; cum
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
apar În diversele variante ale baladei populare <endnote id="(288, p. 232)"/>, dar nu și pe „jâdan”, dintr-o versiune culeasă În 1926 În ținutul Vrancei : „Iată, vine-n cale/ Trei turme de oi,/ Cu trei mândri feciori :/ Unu-i ungurean,/ Unu-i moldovean/ Și unu-i jâdan” <endnote id="(289, p. 151)"/>. Comentând astăzi această regretabilă lipsă, lingvistul Stelian Dumistrăcel amintește cititorului mai tânăr de „pudoarea politică” (e folosit un eufemism ironic) „ce caracteriza momentul redactării monografiei citate” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de la Brusturoasa”, Românul, 6 septembrie 1885), deplângând manipularea țăranilor. A fost prin cipalul motiv pentru care guvernul Ion C. Brătianu l-a expulzat pe Gaster, câteva săptămâni mai târziu, ca „străin indezirabil” <endnote id="(882, pp. 98- 100)"/>. „Unu-i ungurean, unu-i moldovean șî unu-i jâdan” Documente din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea atestă faptul că unii evrei (cum era, de pildă, Isac Sora, la 1765) țineau „cășării” la munte, pentru fabricarea cașcavalului. Ei Își procurau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(222, p. 82)"/>. În fine, cea mai spectaculoasă reminiscență a fenomenului socio-economic În discuție este o variantă a baladei Miorița, culeasă În ținutul Vrancei : „Iată vini-n cali,/ Tri turmi di oi,/ Cu tri mândri fișiori :/ Unu-i ungurean,/ Unu-i moldovean/ ȘÎ unu-i jâdan” <endnote id="(289, p. 151)"/>. Chiar și În folclorul evreiesc se pot decela unele urme. Bun cunoscător al folclorului muzical, Abraham Goldfaden Își nota În memorii faptul că În a doua jumătate a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
2 ateliere de strungărie: Richard Șirif și Titus Onofrei; 3 ateliere de lăcătușărie: Aizic Cusen, Bercu Ederman, Aizic Cusen; 4 ateliere de tinichigerie: Iosif Ihman, B.Cohn, Șmil Bril, Herman Fincheștein; 4 ateliere de ferărie: Herșcu Grinberg, V.Mihai, Herman ungureni, Ionescu Tilică; 2 ateliere de mobilă: Herman Hascalovici, Lupu Rozenblat; 3 ateliere de tâmplărie. D.Popovici, Zoltan moscu, Șapira pechor; 3 ateliere de rotărie: I.Pleșcan, leizer Dorohonceanu, Sloim Rotaru; 6 ateliere de croitorie: Eduard Leizer, Ovidiu Ciubotaru, I.Crainic
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și mai ales argățeam la domnul notar Crisanti. Toate acestea nu m-au oprit, la sfatul moșului Apostol, să mă înscriu la liceu, în particular. Experiența Cosmești mi-a încheiat-o notarul, om ciudat de nedrept, și iată-mă la Ungureni, de acum telefonist cu experiență. Pe atunci actele de stare civilă erau o adevărată corvoadă. La un certificat de naștere se scriau două pagini mari de registru iar registrul era în trei exemplare, solicitantul primind o copie pentru care iar
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
fost arestat și dus la Aiud, la pușcărie. Asta i-a și scurtat viața, nu mai înainte de a-mi întoarce binele spre sănătatea de care aveam atâta nevoie prin anii '60.. Îmi amintesc cu drag de Centrul de Aviație de la Ungureni. Parcă-l văd pe tânărul locotenent aviator Rusescu Radu cum a venit să închirieze islazul comunei pentru aerodrom. Aveau avioane, aveau și coruri ostășești pe două voci. și iată că locotenentul se îndreaptă spre mine: Hai puștiule, nu vrei să
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
și orașul Mărășești, ce fac parte din județul Vrancea. Apoi tot spre nord, intrăm în județele Bacău, în vest, iar în est Vaslui. Comunele ce apațin de județul Bacău sunt: Podu Turcului, Stănilești, Glăvănești, Motoșeni, Răchitoasa, Colonești, Izvorul Berheciului, Filipeni, Ungureni, Tamași, Letea Veche, Buhoci, Traian, municipiul Bacău, Sănești, Negri, Secuieni, Plopana, Lipova, Roșiori, Dămienești și Filipești, localități ce se găsesc pe malul stâng al Siretului, mai puțin municipiul Bacău, care este și reședința județului, unde Siretul își primește afluentul Bistrița
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și orașul Mărășești, ce fac parte din județul Vrancea. Apoi tot spre nord, intrăm în județele Bacău, în vest, iar în est Vaslui. Comunele ce apațin de județul Bacău sunt: Podu Turcului, Stănilești, Glăvănești, Motoșeni, Răchitoasa, Colonești, Izvorul Berheciului, Filipeni, Ungureni, Tamași, Letea Veche, Buhoci, Traian, municipiul Bacău, Sănești, Negri, Secuieni, Plopana, Lipova, Roșiori, Dămienești și Filipești, localități ce se găsesc pe malul stâng al Siretului, mai puțin municipiul Bacău, care este și reședința județului, unde Siretul își primește afluentul Bistrița
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
conservare și Etiopatologia operei de artă la Facultatea de Teologie-Ortodoxă, iar la Biologie a predat și predă Ecologie umană și Deteriorarea și reconstrucția ecosistemelor. Împreună cu soțul său a coordonat tezele de doctorat ale doctoranzilor: Georgiana Moldovan (Gămălie), Mina Moșneagu, Bogdan Ungurean și Loredana Axinte. Astfel putem să afirmăm că a luat naștere la Iași o școală de entomologie consacrată conservării bunurilor de patrimoniu împotriva agenților biodeterioratori. Cu sprijinul soției am putut înființa o secție de master - Conservarea bunurilor de patrimoniu, care
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
teatrul de război al luptelor dintre turci și ruși. De aici, importante deplasări de populație, lipsa mâinii de lucru, necesitatea unor colonizări, la care se adăuga și transhumanța. în primul rând la noi s-au stabilit locuitorii din Ardeal, numiți ungureni sau mocani. La Gârceni, Știoborăni satele se împart în răzeși și ungureni, satul Bărtăluș Puiești în două părți distincte, Răzeși și Mocani. Ciobani din Ardeal, practicând transhumanța, s-au statornicit din diverse motive și la Vetrișoaia, Fălciu, Perieni, Ivești, Pogonești
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
deplasări de populație, lipsa mâinii de lucru, necesitatea unor colonizări, la care se adăuga și transhumanța. în primul rând la noi s-au stabilit locuitorii din Ardeal, numiți ungureni sau mocani. La Gârceni, Știoborăni satele se împart în răzeși și ungureni, satul Bărtăluș Puiești în două părți distincte, Răzeși și Mocani. Ciobani din Ardeal, practicând transhumanța, s-au statornicit din diverse motive și la Vetrișoaia, Fălciu, Perieni, Ivești, Pogonești. Locuitorii români din Bucovina s-au stabilit la Muntenii de Sus, Muntenii
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
să-și spuie singuri păsul.” MIORIȚA Culeasă de Alecu Russo Pe-un picior de plai, Pe-o gură de rai, Iată vin în cale, Se cobor la vale, Trei turme de miei, Cu trei ciobănei. Unu-i moldovan, Unu-i ungurean Și unu-i vrâncean. Iar cel ungurean Și cu ce-l vrâncean, Mări, se vorbiră, Ei se sfătuiră Pe l-apus de soare Ca să mi-l omoare Pe cel moldovan, Că-i mai ortoman Ș-are oi mai multe, Mândre
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
de Alecu Russo Pe-un picior de plai, Pe-o gură de rai, Iată vin în cale, Se cobor la vale, Trei turme de miei, Cu trei ciobănei. Unu-i moldovan, Unu-i ungurean Și unu-i vrâncean. Iar cel ungurean Și cu ce-l vrâncean, Mări, se vorbiră, Ei se sfătuiră Pe l-apus de soare Ca să mi-l omoare Pe cel moldovan, Că-i mai ortoman Ș-are oi mai multe, Mândre și cornute, Și cai învățați, Și câni
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ți oile-ncoace, La negru zăvoi, Că-i iarbă de noi Și umbră de voi. tăpâne, stăpâne, Îți cheamă ș-un câine, Cel mai bărbătesc Și cel mai frățesc, Că l-apus de soare Vreau să mi te-omoare Baciul ungurean Și cu cel vrâncean! Oiță bârsană, De ești năzdrăvană, și de-a fi să mor în câmp de mohor, Să spui lui vrâncean Și lui ungurean Ca să mă îngroape Aice, pe-aproape, În strunga de oi, Să fiu tot cu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cel mai frățesc, Că l-apus de soare Vreau să mi te-omoare Baciul ungurean Și cu cel vrâncean! Oiță bârsană, De ești năzdrăvană, și de-a fi să mor în câmp de mohor, Să spui lui vrâncean Și lui ungurean Ca să mă îngroape Aice, pe-aproape, În strunga de oi, Să fiu tot cu voi; În dosul stânii Să-mi aud cânii. Aste să le spui, Iar la cap să-mi pui Fluieraș de fag, Mult zice cu drag; Fluieraș
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Autorul anonim introduce apoi în scenă proagoniștii, cei trei ciobani provenind din regiuni diferite, care coboară cu turmele la iernat „Iată vin în cale ∕ Se cobor la vale Trei turme de miei ∕ Cu trei ciobănei ∕Unu-i moldovean ∕Unu-i ungurean∕Și unu-i vrâncean”. Versul „se cobor la vale” situează acțiunea în timp nu și în spațiu, deoarce sugerează că întâmplările se petrec toamna, atunci când este momentul coborârii turmelor de la șes la vale, pentru iernat. Acestei expozițiuni îi urmează intriga
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
acțiunea în timp nu și în spațiu, deoarce sugerează că întâmplările se petrec toamna, atunci când este momentul coborârii turmelor de la șes la vale, pentru iernat. Acestei expozițiuni îi urmează intriga, tot o parte epică, din care aflăm de complotul ciobanului ungurean și al celui vrâncean care, mânați de invidie și lăcomie, pun la cale uciderea baciului moldovean. Conflictul este determinat de rivalitatea materială dintre ciobani „Că-i mai ortoman∕ Ș-are oi mai multe ∕ Mândre și cornute ∕ Și cai învățați ∕ Și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
care ciobanul moldovean își exprimă ultimele dorințe înaintea morții ipotetice. Dispozițiile testamentare ale baciului pun în lumină atitudinea Iui în fața morții și reliefează trăsăturile sale caracteristice. El o roagă mai întâi pe mioară: Să-i spui lui vrâncean/ Și lui ungurean/ Ca să mă îngroape,/ Aice pe-aproape./ în strunga de oi./ Să fiu tot cu voi;/ In dosul stânii/ Să-mi aud cânii". Ciobănașul vrea ca după moarte să rămână alături de oi și câinii săi, în mediul în care și-a
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]