1,694 matches
-
profesorii români în frunte cu Daicoviciu au demontat teza istorică ungară. Istoricul maghiar Imre Nagy a dat înapoi. Cu toate acestea a doua zi în timp ce mergeau cu tramvaiul spre stadion la un meci de fotbal au văzut într-un ziar unguresc lăsat pe un scaun un articol cu teza ungurească de la congres privind prima afirmație a lui Lenin despre imperiul habsburgic că nu trebuia dezmembrat. Miron Constantinescu s-a întors cu Daicoviciu și Oțetea la Academia maghiară și au făcut scandal
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
istorică ungară. Istoricul maghiar Imre Nagy a dat înapoi. Cu toate acestea a doua zi în timp ce mergeau cu tramvaiul spre stadion la un meci de fotbal au văzut într-un ziar unguresc lăsat pe un scaun un articol cu teza ungurească de la congres privind prima afirmație a lui Lenin despre imperiul habsburgic că nu trebuia dezmembrat. Miron Constantinescu s-a întors cu Daicoviciu și Oțetea la Academia maghiară și au făcut scandal. Ungurii și-au făcut autocritică că au mințit în
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
au făcut scandal. Ungurii și-au făcut autocritică că au mințit în presă despre concluziile congresului. Doi profesori ruși au criticat opțiunea maghiară. Întorși acasă profesorii români au publicat sub egida Academiei Române o carte în care au desființat științific teza ungurească privind ideile lui Lenin despre imperiu habsburgic. Prin 1971 elevul de la un liceu din Orăștie, viitor student la UBB, Ioan Drăgan, își aducea aminte de un Daicoviciu bătrân în baston la „Serbările dacice de la Costești”. Drăgan rememorează: „Într-un an
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
am fost închis și acum vreau să mă refugiez în străinătate. Civilul s-a uitat mirat la mine, mi-a mai pus câteva întrebări și apoi m-a întrebat câți bani am la mine. Aveam un dolar și ceva bani ungurești. Mi-a spus să mă duc la restaurantul gării și să cheltuiesc banii ungurești. Mi-am zis că probabil așa-i în închisorile din Ungaria. M-am dus la restaurant am comandat o pălincă și un kolbasz (cârnat)! Starea în
CONVORBIRE CU MIRCEA CARP de ADALBERT GYURIS în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345120_a_346449]
-
uitat mirat la mine, mi-a mai pus câteva întrebări și apoi m-a întrebat câți bani am la mine. Aveam un dolar și ceva bani ungurești. Mi-a spus să mă duc la restaurantul gării și să cheltuiesc banii ungurești. Mi-am zis că probabil așa-i în închisorile din Ungaria. M-am dus la restaurant am comandat o pălincă și un kolbasz (cârnat)! Starea în care eram n-am putut să mănânc cârnatul și am băut două pahare de
CONVORBIRE CU MIRCEA CARP de ADALBERT GYURIS în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345120_a_346449]
-
transmis la ai lui consăteni. Și de atunci... Scuzați stupida imaginație, dar poate cineva să-mi spună ce cuvinte au folosit geto-dacii pentru activitatea lor milenară și datinile lor cunoscute de mii de ani, până să-i „calce” slavii? Katrinka ungurească Am îndoieli cu privire la originea din limba maghiară a unor cuvinte românești, precum: mesterseg-meșteșug, bolt-boltă, catlan-cotlon, aldomas-aldămaș, kep-chip, cupa-cupă, katrinka-catrință. Ce cuvinte au folosit dacii până să vină peste ei maghiarii? Te pomenești că până atunci ei nu auziseră de meșteșuguri
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
și demnă ținută, fără să-și piardă cumpătul în fața oprimării crescânde și a condițiilor grele în care povoara zilnică apăsa tot mai puternic. Ziua de 10 septembrie 1940 devine zi martirică pentru Părintele Protopop Aurel Munteanu, fiind asasinat de către hoardele ungurești, în chip barbar, în centrul urbei, căreia i-a închinat întreaga sa viață și iubire părintească, duhovnicească. O zi senină, înnorată, nu se mai știe, o zi în care Părintele Aurel a intrat în panteonul martirilor neamului pentru credința ortodoxă
PE URMELE MARTIRULUI AUREL de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377029_a_378358]
-
astăzi, foarte aproape de a deveni, un popor de sine stătător (?!), pe târâmul marilor noștri străbuni, și asta numai din cauza ignoranței, a nepăsării, totodată a divizării și a lașității poporului nostru. Crimele acestui trib ugro- finic, astăzi cu nume de popor unguresc, împotriva poporului român ni le aducem aminte cu oroare. Nu mai departe de evul mediu, când populația de origine română, dominantă în spațiul intra și extra carpatic, nici măcar nu era recunoscută ca popor, ci sclav al imperiului austro-ungar. Mai târziu
ROMÂNIA ÎN CUMPĂNA VREMII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376318_a_377647]
-
-s român!” Din istorie aflăm: ,,La 1 Decembrie 1918 Adunarea Națională de la Alba Iulia, constituită din 1228 delegați, a adoptat o “Rezoluțiune” care consfințea unirea tuturor românilor din Transilvania, întreg Banatul, cuprins între râurile Mureș, Tisa și Dunăre, și Țara Ungurească, Crișana, Sătmar și Maramureș. În ziua semnării documentului peste 100.000 de persoane erau prezente la Alba Iulia din toate colțurile Ardealului și Banatului. Ziua de 1 Decembrie 1918 marchează sfâșitul luptei românilor pentru întregirea statului, care ... Citește mai mult
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376302_a_377631]
-
-s român!”Din istorie aflăm:,,La 1 Decembrie 1918 Adunarea Națională de la Alba Iulia, constituită din 1228 delegați, a adoptat o “Rezoluțiune” care consfințea unirea tuturor românilor din Transilvania, întreg Banatul, cuprins între râurile Mureș, Tisa și Dunăre, și Țara Ungurească, Crișana, Sătmar și Maramureș. În ziua semnării documentului peste 100.000 de persoane erau prezente la Alba Iulia din toate colțurile Ardealului și Banatului. Ziua de 1 Decembrie 1918 marchează sfâșitul luptei românilor pentru întregirea statului, care ... XXIII. PRIN FERESTRELE
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376302_a_377631]
-
instalat la Cluj, într-o casă situată în actuala Piață a Muzeului, cunoscută, ulterior, sub numele de “Casa Basta”. La 7 februarie 1601, la ora 10.00 dimineața, generalul Basta a părăsit orașul, fiind condus de către consilierii Transilvăneni, până la Poarta Ungurească (situată pe actualul Bulevard 21 Decembrie 1989, în apropierea Palatului Prefecturii). În august 1601, Mihai Viteazul și Basta au intrat, împreună, în Cluj prin poarta Podului (situată pe actuala stradă, Regele Ferdinand, în apropierea sediului Poștei). În semn de cinstire
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
Transilvania, printr-o cuvântare de înaltă ținută științifică și vibrație patriotică . În anul 1906, istoricul avea să îmbogățească patrimoniul istoriei și culturii naționale prin publicarea altor două lucrări de educație patriotică consacrate aceleiași provincii: Neamul românesc în Ardeal și Țara Ungurească (în două volume) și Scrisori și inscripții ardelene și maramureșene („tot în două volume). În același an aveau să se organizeze de către „Liga Culturală” și câteva acțiuni politico-naționale în cadrul cărora se face din nou simțită personalitatea militantului patriot. Astfel, el
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
transcarpatini. „Neamul Românesc” devine, după cum se exprima N. Iorga, pâinea de toate zilele a unor intelectuali patrioți din Transilvania ca Octavian Goga, D. Tăzlăoanu, Meteș, I. Lupaș și alții . De nenumărate ori, organele de presă ale „Ligii Culturale” treceau granița ungurească sub titlurile deghizate „Primăvara”, „Toamna”, „Iarna”, pentru a evita returnarea lor în țară de către organele de cenzură . Monumentala lucrare a lui Nicolae Iorga, Istoria Românilor a fost expediată în Transilvania și Bucovina în 10.000 de exemplare, iar Din faptele
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
diplomații o definesc ca panromânism, se manifestă în manualele școlare: în 1913, hărțile de perete și cărțile de geografie folosite în școli, aprobate de ministrul Instrucțiunii Publice, împart patria românilor în România liberă (6 milioane de locuitori), Transilvania (15 județe ungurești 2,5 milioane de locuitori). Banat (3 județe ungurești 1,5 milioane de locuitori), Crișana (6 județe ungurești l,8 milioane locuitori), Maramureș (4 județe ungurești 1.050.000 locuitori), Basarabia (1,5 milioane de locuitori) și Bucovina (730.000
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
școlare: în 1913, hărțile de perete și cărțile de geografie folosite în școli, aprobate de ministrul Instrucțiunii Publice, împart patria românilor în România liberă (6 milioane de locuitori), Transilvania (15 județe ungurești 2,5 milioane de locuitori). Banat (3 județe ungurești 1,5 milioane de locuitori), Crișana (6 județe ungurești l,8 milioane locuitori), Maramureș (4 județe ungurești 1.050.000 locuitori), Basarabia (1,5 milioane de locuitori) și Bucovina (730.000 locuitori). După cifrele recensământului din 1910, transmise de autorul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
geografie folosite în școli, aprobate de ministrul Instrucțiunii Publice, împart patria românilor în România liberă (6 milioane de locuitori), Transilvania (15 județe ungurești 2,5 milioane de locuitori). Banat (3 județe ungurești 1,5 milioane de locuitori), Crișana (6 județe ungurești l,8 milioane locuitori), Maramureș (4 județe ungurești 1.050.000 locuitori), Basarabia (1,5 milioane de locuitori) și Bucovina (730.000 locuitori). După cifrele recensământului din 1910, transmise de autorul unui raport intern al ministerului Afacerilor Externe la Paris
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Publice, împart patria românilor în România liberă (6 milioane de locuitori), Transilvania (15 județe ungurești 2,5 milioane de locuitori). Banat (3 județe ungurești 1,5 milioane de locuitori), Crișana (6 județe ungurești l,8 milioane locuitori), Maramureș (4 județe ungurești 1.050.000 locuitori), Basarabia (1,5 milioane de locuitori) și Bucovina (730.000 locuitori). După cifrele recensământului din 1910, transmise de autorul unui raport intern al ministerului Afacerilor Externe la Paris, pe 12 decembrie 1913, numărul românilor din Ungaria
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
este pradă violenței. "Cu o unanimitate remarcabilă scrie un observator american -, românii din Transilvania se opuneau guvernului Groza și Uniunii Sovietice. Pentru acest simplu motiv, ungurii erau partizani fideli ai guvernului Groza și ai Rusiei". Orașele, populate de puternice minorități ungurești, se opun satelor populate în principal de români. Regele, miniștrii (Gheorghiu-Dej la Comunicații și Lucrări Publice, Teohari Georgescu la Interne, Pătrășcanu la Justiție) și generalii sovietici se deplasează la Cluj pentru a sărbători revenirea Transilvaniei la România. Sănătescu își amintește
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
văzut lumina zilei datorită victoriei URSS contra fascismului și eliberării României de către glorioasa armată sovietică... În acest spirit internaționalist de tip sovietic, care pretinde a recunoaște autonomiile naționale, se creează în 1952 regiunea autonomă maghiară. De prin 1947, membrii minorității ungurești se plîng de ofense: reforma învățămîntului superior, din 1948, i-a eliminat pe titularii de catedre maghiari iar un mare număr de ziare ungurești sînt supuse cenzurii. Ungurii se mai plîng de faptul că lupta contra chiaburilor îi lovește pe
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a recunoaște autonomiile naționale, se creează în 1952 regiunea autonomă maghiară. De prin 1947, membrii minorității ungurești se plîng de ofense: reforma învățămîntului superior, din 1948, i-a eliminat pe titularii de catedre maghiari iar un mare număr de ziare ungurești sînt supuse cenzurii. Ungurii se mai plîng de faptul că lupta contra chiaburilor îi lovește pe ei în special, iar campania de "verificări" a membrilor de partid realizată în 1950 i-a atins cu prioritate. Școlile lor confesionale sînt de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Ciuc, Odorhei și Mureș-Turda, aceasta lasă circa 650.000 de unguri în afara granițelor sale. Utilizarea a două limbi pentru numele de străzi și inscripții se limitează numai la județele secuiești. Ungurii bănuiesc că Bucureștiul vrea să oprească activitatea tuturor instituțiilor ungurești ce se găsesc în afara regiunii autonome. Termenul de ghetou cultural este folosit curînd. ÎN ZBUCIUMUL ISTORIEI UNEI DEMOCRAȚII POPULARE Moartea lui Stalin surprinde Partidul Comunist Român strîns unit în jurul lui Gheorghiu-Dej după îndepărtarea grupului Pauker. Conducătorul acestuia a fost la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
istorii românești invadatoare care ar face din unguri locuitori tolerați de primii ocupanți români ai pămîntului patriei lor. Acest rău este accentuat de o politică discriminatorie a Bucureștiului care începe în anii '70 și se manifestă în anii '80. Presa ungurească este atacată în 1974: sub pretextul economiei de hîrtie, mai multe jurnale de limbă ungară sînt suprimate sau își văd formatul redus. Comunitatea ungară este legată de rețeaua sa școlară și universitară. Or, această rețea este desființată după 1956. Puțin
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1974: sub pretextul economiei de hîrtie, mai multe jurnale de limbă ungară sînt suprimate sau își văd formatul redus. Comunitatea ungară este legată de rețeaua sa școlară și universitară. Or, această rețea este desființată după 1956. Puțin cîte puțin, școlile ungurești sînt transformate în secții ungurești ale stabilimentelor române și procesul tinde spre asimilare. Pentru opinia ungară, scandalul începe în 1959, odată cu fuziunea Universității maghiare Bolyai din Cluj cu Universitatea Babeș. Rectorul universității ungare se sinucide. Progresiv, lista de cursuri predate
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
hîrtie, mai multe jurnale de limbă ungară sînt suprimate sau își văd formatul redus. Comunitatea ungară este legată de rețeaua sa școlară și universitară. Or, această rețea este desființată după 1956. Puțin cîte puțin, școlile ungurești sînt transformate în secții ungurești ale stabilimentelor române și procesul tinde spre asimilare. Pentru opinia ungară, scandalul începe în 1959, odată cu fuziunea Universității maghiare Bolyai din Cluj cu Universitatea Babeș. Rectorul universității ungare se sinucide. Progresiv, lista de cursuri predate în limba maghiară este redusă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Scade numărul publicațiilor calviniste: din 37 cîte existau între 1945-1950, nu mai rămîn decît 11 între 1957 și 1987. Catolicii unguri se găsesc sufocați: liturghia în limba română este introdusă cu ajutorul statului în parohiile din Transilvania. Relațiile cu lumea catolică ungurească din afară devin dificile. Autoritățile limitează admiterea studenților la Academia Teologică din Alba lulia. Comunitatea calvinistă circa 800.000 de credincioși este afectată prin instituirea, în 1979, a unui numerus clausus privind recrutarea de pastori... Aceste măsuri sînt cu atît
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]