3,218 matches
-
în materie penală și în celelalte materii. ... 17. În susținerea neconstituționalității normelor criticate se invocă prevederile constituționale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparțialitatea și egalitatea pentru toți a justiției și ale art. 126 alin. (2) și (4) referitoare la stabilirea numai prin lege a competenței instanțelor judecătorești și a procedurii de judecată, respectiv stabilirea prin lege organică a compunerii Înaltei Curți de
DECIZIA nr. 562 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264704]
-
prin lege organică a compunerii Înaltei Curți de Casație și Justiție și a regulilor de organizare și funcționare a acesteia. Tot astfel, nu poate fi reținută nici încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 și ale art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparțialitatea și egalitatea pentru toți a justiției, criticate din aceeași perspectivă, a unei pretinse discriminări determinate de discreția/aprecierea unui organ administrativ în stabilirea completurilor specializate. ... 28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art.
DECIZIA nr. 562 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264704]
-
Guvernului nr. 68/2020. ... 7. Dubla reglementare încalcă în mod vădit mai multe prevederi din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, cum ar fi art. 13 (privind integrarea proiectului în ansamblul legislației), art. 14 (privind unicitatea reglementării în materie), art. 15 (reglementări speciale și derogatorii), art. 16 (privind evitarea paralelismelor) și art. 17 (asanarea legislației), fapt ce conduce la neconstituționalitatea legii în ansamblu, întrucât legea este lipsită de claritate și predictibilitate, iar destinatarii nu pot adopta
DECIZIA nr. 340 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258553]
-
punctele sale fundamentale. În acest sens, arată că din conținutul art. 4 din Legea nr. 55/2020 nu reiese intenția legiuitorului ca starea de alertă să poată să fie prelungită succesiv câte 30 de zile, ci reiese cu titlu de evidență unicitatea prelungirii. În cazul în care Curtea nu va declara neconstituțional art. 4 alin. (1) din Legea nr. 55/2020, se impune o interpretare în sensul că art. 4 este constituțional doar în măsura în care prelungirea stării de alertă se poate
DECIZIA nr. 340 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258553]
-
dispoziții din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010: art. 13 privind integrarea proiectului în ansamblul legislației, art. 14 referitor la unicitatea reglementării în materie, art. 15 privind reglementări speciale și derogatorii, art. 16 privind evitarea paralelismelor și art. 17 referitor la asanarea legislației. ... 23. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că o primă critică pe care autorul acestei excepții o aduce
DECIZIA nr. 340 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258553]
-
Autorul excepției mai arată că, în materia contravențiilor, prin obligarea instanței să țină cont de modul de individualizare a amenzii stabilit de agentul constatator se aduce atingere principiului accesului liber la justiție, dreptului la un proces echitabil, dreptului la apărare, unicității, imparțialității și egalității justiției, golindu-se astfel de conținut principiul exercitării căilor de atac împotriva procesului-verbal de contravenție sub forma deciziei de sancționare. Astfel, stabilirea de către agentul constatator a unui cuantum de la care nu s-ar putea achita
DECIZIA nr. 339 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258743]
-
acces liber la justiție și la dreptul la apărare, reprezentând în același timp o încălcare a cerințelor unui proces echitabil. În plus, prin conduita procesuală sfidătoare a agentului constatator se aduce atingere și art. 124 alin. (2) din Constituție privind unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției. Totodată, prin prisma argumentelor anterior reținute, susține că sunt încălcate și prevederile art. 53 alin. (2) teza finală din Constituție. ... 10. Judecătoria Sectorului 3 București - Secția civilă apreciază că textul de lege criticat este constituțional. Prin
DECIZIA nr. 339 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258743]
-
art. 378 alin. (3) din Codul de procedură penală încalcă principiile constituționale privind egalitatea în fața legii, dreptul la un proces echitabil, prezumția de nevinovăție, dreptul la apărare, interzicerea muncii forțate, restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției. În acest sens arată că printre condițiile prevăzute de dispozițiile art. 83 și ale art. 91 din Codul penal pentru ca instanța să poată dispune amânarea aplicării pedepsei și, respectiv, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere se
DECIZIA nr. 266 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258619]
-
prezumția de nevinovăție, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 42 referitor la interzicerea muncii forțate, ale art. 53 alin. (2) privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 124 alin. (2) referitor la unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 83 alin. (1) lit. c) și ale art. 91 alin. (1) lit. c) din Codul penal, precum și ale art. 378 alin. (3) din Codul de
DECIZIA nr. 266 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258619]
-
contravenționale principale, instanța de judecată amintește că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a arătat că acestea au adresabilitate generală și au atât un rol preventiv-educativ, cât și unul represiv și punitiv, fiind guvernate de principiul legalității, principiul proporționalității și principiul unicității aplicării sancțiunilor contravenționale (non bis in idem). Instanța apreciază că și în cazul contravenției incriminate de art. 65 lit. m) din Legea nr. 55/2020, aplicarea sancțiunii contravenționale trebuie să aibă loc cu respectarea criteriilor prevăzute de art. 21 din Ordonanța
DECIZIA nr. 342 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258762]
-
de natură să schimbe jurisprudența Curții, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 22. Pentru aceleași considerente, în prezenta cauză nu poate fi reținută nici încălcarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparțialialitatea și egalitatea justiției. ... 23. Referitor la dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală, Curtea reține că sfera normativă a acestui text constituțional vizează situații care se abat de la cursul firesc al vieții politice, economice și sociale, aplicarea sa implicând
DECIZIA nr. 618 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267280]
-
CNCAN, creșterea accesului la servicii conexe actului medical impune noi reglementări prind posibilitatea organizării acestor servicii și în cabinete cu personalitate juridică. Ținând cont că în cazul organizațiilor neguvernamentale care furnizează servicii conexe actului medical nu sunt reglementate condiții privind unicitatea serviciilor furnizate, astfel cum rezultă din prevederile Ordonanței Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea și funcționarea cabinetelor medicale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ținând seama și de faptul că nepromovarea prezentului act normativ ar avea consecințe negative în privința desfășurării
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 25 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267313]
-
Legea nr. 47/1992, să se pronunțe asupra constituționalității prevederilor legale criticate. ... (2) Analiza obiecției de neconstituționalitate 19. Cu privire la principiul bicameralismului, Curtea Constituțională a reținut că, ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ al poporului român și de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a țării, Constituția nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră, fără ca proiectul de lege să fi fost dezbătut și de cealaltă Cameră (Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 7 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267209]
-
inițiată prin declanșarea cercetării prealabile, presupune sesizarea și consultarea Consiliului de disciplină, după caz, și se finalizează prin soluționarea definitivă a cauzei. Procedura disciplinară se desfășoară pe baza principiilor respectării prezumției de nevinovăție, garantării dreptului la apărare, celerității, contradictorialității, proporționalității, unicității și legalității sancțiunii, iar răspunderea disciplinară a polițistului este angajată atunci când acesta încalcă îndatoririle de serviciu, cu vinovăție (paragraful 15 din decizie). ... 17. În acest context normativ, Curtea Constituțională a efectuat testul de proporționalitate pentru a analiza dacă sintagma
DECIZIA nr. 88 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267354]
-
de legiuitor în funcție de circumstanțele cauzei și fapta care a condus la aplicarea unei asemenea măsuri. ... 24. Prin urmare, textele legale criticate nu instituie inegalități sau discriminări între cetățeni ori categorii de persoane și nici nu aduc atingere principiului unicității, egalității și imparțialității justiției, ci prevăd doar posibilitatea aplicării unor amenzi judiciare, în cazul exercitării cu rea-credință a unor drepturi procesuale, ceea ce corespunde exigențelor art. 57 din Constituție. De asemenea, nu cuprind prevederi de natură să aducă atingere principiului
DECIZIA nr. 29 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267420]
-
accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 alin. (1) referitor la dreptul la apărare, ale art. 53 cu privire la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției, ale art. 129 referitor la folosirea căilor de atac, precum și ale art. 11 alin. (2) privind tratatele ratificate de Parlament și ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, raportate la prevederile art.
DECIZIA nr. 635 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266669]
-
accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 alin. (1) referitor la dreptul la apărare, ale art. 53 cu privire la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției, ale art. 129 referitor la folosirea căilor de atac, precum și ale art. 11 alin. (2) privind tratatele ratificate de Parlament și ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, raportate la prevederile art.
DECIZIA nr. 635 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266669]
-
legalitatea pedepsei, dreptul la apărare, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, reglementarea prin lege organică a infracțiunilor, pedepselor și a regimului executării acestora, unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției, independența judecătorilor, realizarea justiției prin instanțele judecătorești, atribuția Curții Constituționale de a hotărî asupra excepțiilor de neconstituționalitate. În acest sens, arată că, prin Decizia Curții Constituționale nr. 297 din 26 aprilie 2018, soluția legislativă care prevede
DECIZIA nr. 551 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266012]
-
art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, ale art. 73 alin. (3) lit. h) privind reglementarea prin lege organică a infracțiunilor, pedepselor și a regimului executării acestora, ale art. 124 alin. (2) referitor la unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției și alin. (3) privind independența judecătorilor, ale art. 126 alin. (1) privind realizarea justiției prin instanțele judecătorești, ale art. 146 lit. d) referitor la atribuția Curții Constituționale de a hotărî asupra excepțiilor de neconstituționalitate, precum și
DECIZIA nr. 551 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266012]
-
controlului de constituționalitate efectuat prin Decizia Curții Constituționale nr. 415/2010, au fost înlăturate prin adoptarea Legii nr. 176/2010. ... 4. Cele două legi, nr. 115/1996 și nr. 176/2010, coexistă încălcând sub acest aspect normele de tehnică legislativă referitoare la obligația de unicitate a reglementării în aceeași materie. ... 5. "Averea nejustificată" atrage trei consecințe juridice diferite: 1) confiscarea contravalorii "bunurilor nejustificate", dispusă de o instanță imparțială și independentă; 2) aplicarea unor sancțiuni disciplinare de către organele și autoritățile competente în acest sens care
PROIECT DE LEGE nr. 221 din 10 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266123]
-
astfel de îmbunătățiri, a căror lipsă este de neconceput într-un transport modern, care se desfășoară în condițiile climatice actuale. Dacă aspectele de mai sus, respectiv cele care țin de confort și siguranță, îi privesc pe cetățeni beneficiari ai transportului, unicitatea criteriului de atribuire are consecințe cu mult mai grave asupra organizării în sine a activității de transport, creând premisele unei insolvențe în lanț a acestora. Spre exemplificare, reclamanta redă următoarea situație generată de aplicarea acestui unic criteriu de departajare, respectiv
SENTINȚA CIVILĂ nr. 10/CA din 23 ianuarie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/266241]
-
au valoarea unor acte de sesizare a organelor de urmărire penală, dar că acestea devin mijloace de probă în temeiul art. 198 din Codul de procedură penală în vigoare. ... 10. Se mai susține că dispozițiile legale criticate nu aduc atingere unicității justiției și imparțialității judecătorilor, întrucât instanța este cea care apreciază asupra concludenței și utilității actelor și documentelor procedurale aduse în dosarul cauzei, analizând tot materialul probator în ansamblul său, în mod nemijlocit și contradictoriu. ... 11. Nu în ultimul rând, judecata
DECIZIA nr. 279 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273999]
-
ce nu le permite acestora să își adapteze conduita la exigențele acestor norme. În consecință, se constată că, în lipsa unui cadru legislativ clar și coerent cu privire la conceptul de „majoritate calificată“, care să fie adoptat cu respectarea principiului unicității reglementării în materie și care să se integreze în mod organic în sistemul legislației, normele legale care nu respectă aceste cerințe încalcă prevederile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. Totodată, se mai constată că reglementarea neclară a textului
DECIZIA nr. 166 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273380]
-
în jurisprudența sa cu privire la principiul bicameralismului a dezvoltat o veritabilă doctrină privind acest principiu și modul în care acesta este reflectat în procedura de legiferare. Ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ al poporului român și de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a țării, Constituția nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră fără ca proiectul de lege să fi fost dezbătut și de cealaltă Cameră (Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 286 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273635]
-
îngăduie să facem separări drastice în interiorul ei. Prin urmare, dihotomiile rigide de tipul: științe exacte - arte, învățămînt uman - învățămînt real sunt tot atîtea deformări. Căci dacă acceptăm că întreaga cultură e expresia spiritului, atunci unitatea ei e dată chiar de unicitatea sursei din care a provenit: același creier omenesc dă naștere unei cunoașteri în care granițele disciplinelor persistă doar la suprafață, în virtutea unor convenții privind specializarea și competența. Dar în adînc toate domeniile sunt solidare, imitînd rețeaua unui rizom: despărțite în
Logaritmul umaniștilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4931_a_6256]