716,253 matches
-
în dosar. Am încercat să fac un studiu asupra unor teme mai complexe, cum ar fi: «Istoria Securității» (unde și cînd s-a născut acest Rău care a marcat definitiv Secolul XX), sistemul polițienesc instaurat timp de 50 de ani, unitățile militare și mijloacele tehnice, lista ofițerilor de securitate, activitatea Uniunii Scriitorilor, Cinematografiei, Editurile, Cenzura... răspunsurile la criticile aduse de Petre Roman, Pavel Câmpeanu și William Totok etc. M-am oprit la documentele din dosar (800 de pagini) pentru a înțelege
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
intervine poate evita un rău social. Eu eram «un pericol potențial» deoarece eram suspectat pentru «activități dușmănoase societății», «tulburător al ordinii publice», «discuții și activități ostile statului și politicii partidului». În cei 18 ani de urmărire au fost folosite nenumărate unități militare din țară și străinătate (am identificat 39 de generali, căpitani și locotenenți, dar majoritatea semnau indescifrabil: anexa 4 din Un tigru de hîrtie, au fost folosiți 28 de informatori etc. Securitatea, prin mijloacele de informare pe care le deținea
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
lăsându-mă absorbit de lumea imaginară a literaturii. Am citit în tren, în avion, în mașină (când nu eram eu la volan). Am citit în săli de așteptare, în camere de hotel, pe bănci din parc, în dormitoarele cazone din unitățile militare unde am făcut stagiul militar și apoi diverse concentrări. Am citit pe patul de spital. Am citit mâncând, am citit stând lungit în cada de baie, am citit și în momente despre care nu se vorbește în public. Am
Despre citit by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12997_a_14322]
-
subînțelege că eu (adică el, I.Voinea, n.n.) gîndesc altfel. Dar asta e o altă problemă.” Nu știu ce se subînțelege, dar se înțelege limpede că dacă de la București se denunță fariseismul și impostura, se atentează la însăși existența României, adică la unitatea și la integritatea ei teritorială. Și se mai înțelege la fel de clar de ce sămînța lui Vadim încolțește în acest pămînt atît de amenințat. În ceea ce-l privește pe cel de-al doilea epistoler, ,, un tînăr avocat stagiar din Cluj”, așa cum se
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
Malvensis, Apulensis și Porolissensis). În final, este prezentată lista guvernatorilor cunoscuți ai Daciei (Fasti Daciae, p. 170-177). Ca o componentă a organizării administrative, se desprinde sistemul defensiv și de comunicații al provinciei, constituit din castre în care au staționat diferite unități militare și drumurile ce asigurau legăturile între acestea. Un subcapitol consistent este dedicat armatei romane din Dacia, aici fiind prezentate pe larg (p. 188-220) toate unitățile militare, fie ele legiuni sau trupe auxiliare, care au staționat în această regiune sau
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
defensiv și de comunicații al provinciei, constituit din castre în care au staționat diferite unități militare și drumurile ce asigurau legăturile între acestea. Un subcapitol consistent este dedicat armatei romane din Dacia, aici fiind prezentate pe larg (p. 188-220) toate unitățile militare, fie ele legiuni sau trupe auxiliare, care au staționat în această regiune sau au participat la campaniile militare ale împăratului Traian. Așezările romane din provincie sunt tratate din perspectiva celor cu caracter urban (cele 12 orașe din Dacia și
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de unde și unele inadvertențe ale autorului, denumiri greșite de localități, atribuirea de așezări preistorice pentru epoca romană ș.a. Partea a III-a, și ultima, a acestei lucrări enumeră și face o scurtă analiză a trupelor romane din Dacia (legiuni și unități auxiliare) pornind de la inscripții și Columna lui Traian. Autorul face unele precizări privind rolul militarilor în acțiunea de romanizare a provinciei prin limbă și religie, subliniind și aspecte de particularizare/provincializare a lumii romane, în special după principatul lui Hadrianus
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
altfel, în cadrul textului. De asemenea, chiar dacă analiza inscripțiilor este succintă și pertinentă, deseori este lipsită de considerații deosebite sau inovatoare. Cercetarea nu este uniformă, împărțirea pe capitole fiind defectuoasă: investigațiile epigrafice și iconografice trebuiau centrate mai întâi pe legiuni, apoi unitățile auxiliare, nu invers (cazul capitolelor al III-lea și al IV-lea); în cadrul capitolului al V-lea, ultimele două segmente puteau fi tratate separat, poate într-o diviziune în care religia militarilor să nu fie analizată doar te matic, ci
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Lor le ține companie editura, a cărei meschinărie, în ciuda hârtiei lucioase și a supracopertei strălucitoare, nu poate fi ascunsă: a scos o ediție de buzunar, a înmulțit nepermis numărul paragrafelor existente în original, pentru a mări numărul de pagini, rupând unitatea ideilor autorului, a redus hărțile la dimensiuni care le fac ininteligibile, deci total inutile (vezi p. 87: il. 5: „Harta Galliei”; p. 196, il. 7: „Harta Orientului Apropiat”); mai mult, n-a verificat acuratețea lingvistică a textului și n-a
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
aceeași poezie, ci variații cvasiautonome pe aceeași temă, deci cu greu ar putea fi reduse la statutul de redactări preliminare ale uneia și aceleiași poezii; alteori, sub titluri diverse, autorul încearcă una și aceeași temă care uneori se alcătuiește ca unitate, alteori nu.“ În frînturile de versuri împrăștiate prin manuscrisele eminesciene filologul „intrus“ Petru Creția întrezărește conturul unor poezii care, la Eminescu, n-au căpătat niciodată formă finală. Așa apar șaisprezece noi poeme, „autonomizări“ și „reconstituiri“. Sînt ele opera lui Eminescu
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
având termenii aruncați de-o parte și de alta a baricadei confruntărilor ideologice. Mai totdeauna s-a dovedit însă că nu se poate nici trăi, nici gândi, fără ambele aspecte și că, din perspectiva dialecticii, “lupta contrariilor” este surclasată de “unitatea contrariilor”. Astfel alternativa holistică apare, din ce în ce mai mult, ca fiind mai aproape de adevăr, confirmare târzie a celebrului dincolo de bine și de rău.. Când am auzit prima dată formula “mary stop” mi-am închipuit că este o construcție hazlie menită să sugereze
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
detașării și lucidității adultului. Ochiul copilului, cu viziunea lui adamică asupra limbii, în care cuvântul este lipit de lucru, trăiește permanent exasperarea ciocnirii cu lumea adulților, cu lumea substitutelor și a echivalentelor. Neliniștea și zbaterea personajului vin din faptul că unitatea de sens se scindează și devine multiplicitate: Dumbrava minunată nu are de ce să fie povestită cu alte cuvinte, cu “cuvintele voastre:, așa cum se cere la școală. Poeziile, cu atât mai puțin. Dificultatea cea mai mare apare, însă, atunci când fetița trebuie
Înainte de a fi prea târziu by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13038_a_14363]
-
limba franceză, traducerea aparținând Paulei Romanescu. Și grafic, actualul tom, cu ingenioase ilustrații, datorate Elenei Forța, are o splendidă copertă, realizată de Daniel Nicolescu, după Sfânta familie, de Michelangelo. Nu Întâmplător am indicat ca enunț terminal... familia, care presupune armonie, unitate, Înțelegerea Între vârste diferite, iubirea aproapelui. Căci poetul de față este un martir al singurătății, prin forța profesiunii care te cere mereu flacără, om viu, contributor la toate etapele de realizare ale filmului. Iar ca scenarist, se cuvine să despici
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
cu mâna, plecând În ultima lui misiune, la capătul căreia Îl aștepta nu Întâlnirea cu familia, ci cea cu eternitatea. După plecarea slt. Theodor Lisaniuc, lt. Buchiu a decolat Împreună cu generalul aviator Garleanu pe o rută lungă de inspecție a unităților de aviație din Brașov, Buzău, Bacău, Roman, Iași, Suceava și Botoșani. Peste tot au Întâlnit atât În viața civilă cât și În cadrul unităților militare inspectate oameni dezamăgiți și timorați datorită comportării trupelor rusești care jefuiau, violau și sechestrau persoane cu
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
Theodor Lisaniuc, lt. Buchiu a decolat Împreună cu generalul aviator Garleanu pe o rută lungă de inspecție a unităților de aviație din Brașov, Buzău, Bacău, Roman, Iași, Suceava și Botoșani. Peste tot au Întâlnit atât În viața civilă cât și În cadrul unităților militare inspectate oameni dezamăgiți și timorați datorită comportării trupelor rusești care jefuiau, violau și sechestrau persoane cu o sălbăticie rar Întâlnită. După Înapoierea din misiune, Lt Buchiu nici nu a apucat să-și scoată costumul de zbor, când furierul Escadrilei
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
vodcă. După participarea activă la luptele pentru eliberarea Ardealului de nord, la data de 1 noiembrie 1944 Escadrila 113 a primit ordinul de a se prezenta la Bază, la Flotila nr. 3 Aviație-Informație de la Buzău. A urmat apoi scoaterea unor Unități de aviație de pe linia frontului și dezarmarea avioanelor românești de vânătoare, bombardament și recunoaștere. Acest ordin dat la indicațiile Comandamentului sovietic dezonora Armata Română și În special Aviația militară. Din acest motiv lt. Florian Buchiu a refuzat să facă parte
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
și mamă”. Se Întoarce În țară și se Îngrijește de oi, dar dorește să facă negoț cu cărți românești. I se refuză această cerere. Când Împlinea 42 de ani, la 24 ianuarie 1891, la București Își Începea activitatea „Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor”, sub președinția istoricului V.A. Urechia. Din inițiativa ei, s-a publicat, În limba franceză, memoriul studenților universitari români, privitor la situația românilor din Transilvania și Ungaria, adresat opiniei publice din Apusul Europei, prin care se
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
sunt stabilite prin instrucțiunile tehnologice care au stat la Baza aprobării sortimentului, capacitatea de productie trebuie determinată. Calculul capacității de productie constă în determinarea cantității de produse ce poate fi fabricată cu echipamentele și spațiile tehnologice și de depozitare din unitate , în condițiile asigurării posibilităților optime de lucru. Capacitatea de productie se determina pentru : ● unitatea de productie ● segment al liniei de fabricație Capacitatea de productie (C) a unui segment al liniei de fabricație se determina cu relația: C=K I Td
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
productie trebuie determinată. Calculul capacității de productie constă în determinarea cantității de produse ce poate fi fabricată cu echipamentele și spațiile tehnologice și de depozitare din unitate , în condițiile asigurării posibilităților optime de lucru. Capacitatea de productie se determina pentru : ● unitatea de productie ● segment al liniei de fabricație Capacitatea de productie (C) a unui segment al liniei de fabricație se determina cu relația: C=K I Td K= mărimea caracteristicii tehnicoproductive a segmentului de bază al liniei de fabricație; I=indicele
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
C) a unui segment al liniei de fabricație se determina cu relația: C=K I Td K= mărimea caracteristicii tehnicoproductive a segmentului de bază al liniei de fabricație; I=indicele de utilizare intensivă ( reprezintă producția ce se poate obține în unitatea de timp în unitatea de măsură a caracteristicii tehnico-productive; Td = fondul de timp maxim disponibil (în zile/ ore); arată timpul în care se poate asigura folosirea verigilorde producție într-o anumită perioadă . la determinarea lui se ține seama de întreruperile
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
al liniei de fabricație se determina cu relația: C=K I Td K= mărimea caracteristicii tehnicoproductive a segmentului de bază al liniei de fabricație; I=indicele de utilizare intensivă ( reprezintă producția ce se poate obține în unitatea de timp în unitatea de măsură a caracteristicii tehnico-productive; Td = fondul de timp maxim disponibil (în zile/ ore); arată timpul în care se poate asigura folosirea verigilorde producție într-o anumită perioadă . la determinarea lui se ține seama de întreruperile impuse de regimul de
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
condiției sale cosmotice, poemul e construcție absolută:"nici un element nu poate fi deplasat sau alterat fără a atrage după sine ruina întregului edificiu de sunete". Acest edificiu e construit însă de un subiect. Cosmicitatea poemului e asigurată de coerența și unitatea acestuia, de un unic punct de fugă situat în subiect, firește. Subiectul liric își asumă o perspectivă ireductibilă, rezultat al unei selecții. El e definit ca vedere, diferită de privire. Funcția privirii e una înregistratoare, contabilicească. Vederea e lectură profundă
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
firește. Subiectul liric își asumă o perspectivă ireductibilă, rezultat al unei selecții. El e definit ca vedere, diferită de privire. Funcția privirii e una înregistratoare, contabilicească. Vederea e lectură profundă, activată de un potențial semantic absolut. În vedere se concentrează unitatea "stării de spirit a poetului", instanță edificatoare a obiectului estetic, conceput ca obiect împlinitor de cultură. Privirea oferă standardul. Vederea naște subiectul poetic. În constituirea poemului ca obiect estetic, se activează relația dintre subiect și cultură. Poemul, ca obiect estetic
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
de garsonieră, prin care se treceau hârtii. Asta, la prima vedere. De ce am luat ca a doua bornă anul 1990? Fiindcă atunci Corneliu Golam își dăduse demisia din armată. Până în 1990 fusese ofițer, cu grad de maior, comandant într-o unitate de grăniceri. O nouă mască! Da, nu greșesc, chiar și aceasta e tot o mască, și aceasta. Întrucât, chiar din școală, fusese racolat de servicii și apoi nu mai scăpase. Era ofițer de grăniceri, dar și om acoperit al serviciilor
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
amintind de cadențări specifice ehurilor bizantine. Ex. nr. 19: Al treilea motiv muzical enescian corespondență în muzica bizantină<footnote Ștefanache Popescu - Axion, gl. III, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 146, s. 1-2. footnote> Cadențele melodice ale celor opt glasuri, în unitatea și diversitatea lor, se metamorfozează astfel încât, prin comparație, motivul enescian poate avea filiație bizantină: Ex. nr. 20: Al treilea motiv muzical enescian corespondență în muzica bizantină<footnote Macarie Ieromonahul - Vai mie, înnegritule suflete!, gl. VIII, în: Cântările Sfintei Liturghii, p.
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]