776 matches
-
că acest gen de hibrid va deveni o realitate mult mai devreme decît ne-am aștepta. Deci, cu mijloace de expresie și instrumente ale imaginarului specifice, Cioran și Roussy trec prin aceeași experiență autoficțională pentru a refuza ideea unui adevăr univoc și a-și revendica fractura. Adoptăm aici perspectiva unor Philippe Lejeune, Gérard Genette și Vincent Colonna, pentru care "autoficțiunea" desemnează o ficțiune de sine, altfel spus: o proiectare a autorului în situații imaginare. Doar că pentru Cioran nu e vorba
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
se originează în concepțiile dezvoltate de Ferdinand de Saussure în domeniul lingvisticii și semioticii. În jurul anilor 1950, structuralismul începe să se dezvolte în teoria literară (Barthes), psihoanaliză (Lacan) și antropologie (Lévi-Strauss). Așa cum sublinia Arne Grøn48, structuralismul nu desemnează un concept univoc, ci trimite atât la modalitatea structurală de a analiza lucrurile, în special în lingvistică, la transferarea acestei metode în științele sociale și ale spiritului, cât și la structuralismul filosofic. Deși se pare că structuralismul nu este formulat într-o teorie
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în același timp. Iar un autor poate să scrie în întreaga lui viață atât o operă modernă, cât și una postmodernă"186. Chiar dacă modernul este încapsulat în condiția postmodernă și în anumite moduri îl prefigurează, totuși relaționarea lor nu este univocă; ea pare a fi de consecință, dependență, dar în același timp și de autonomie, iar dacă istoria culturală este privită ca un palimpsest, dialogul perpetuu dintre vechi și nou este unul deja presupus. În aceeași măsură este implicită și rescrierea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
marginalizată și deseori desconsiderată de-a lungul istoriei sale (în pofida perioadelor ei de măreție) își regăsește cu ușurință locul în interiorul unui curent care reabilitează fenomenele periferice, marginale, care nu și-au impus puterea într-o centralitate a științificității, a sensului univoc și a certitudinii epistemice. De altfel, retorica a fost criticată din mai multe puncte de vedere, emblematice rămânând atacurile lui Platon, care puneau retorica sub semnul construcției de concepții contrafăcute și a impunerii unor argumente slabe, dar persuasive, în locul adevărului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
trebui să accentuăm trăsăturile generale care îi conferă legitimitate: subminarea conceptelor, păstrarea contradicției, ironia, subtextul ideologic aproape mereu prezent, derivarea sensului dintr-o rețea de situații contingente, locale și poziționale, lipsa garanției unui sens central, absolut sau a unui traseu univoc de lectură etc. Autoreflexivitatea este o altă trăsătură distinctă a scriiturii, ea subevaluând referențialitatea limbajului și potențând spațiul intertextualității. De asemenea, se manifestă la acest nivel strategia antilimbajului care acționează asupra limbajului standard prin procedeul relexicalizării (utilizarea unui termen standard
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a sensului, autorului și referinței. 3.2.2. Scriitură, text, discurs Termenul de écriture, așa cum a fost teoretizat de Roland Barthes, Jacques Derrida, Julia Kristeva, Philippe Sollers, Jean-Louis Baudry, Michel Foucault sau Jean Baudrillard nu este în nici un caz unul univoc. Dimpotrivă, el primește nenumărate sensuri și utilizări, astfel încât îi lipsește o unitate semantică bine determinată. Este binecunoscut cazul Barthes, cu sinuoasa construcție a conceptului, cu definiții contradictorii în etape distincte ale evoluției scriitorului. De aceea, conturarea și analiza termenului se
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
senzația de mișcare, reașezare, rearanjare, fragmentare. Ideile-forță ale unui text sau certitudinile personale nu au dispărut, dar sunt înțelese acum ca fiind derivate dintr-o rețea de situații contingente, locale, poziționale. Garanția unui sens central, absolut sau al unui traseu univoc de lectură este exclusă, astfel încât spațiul infinit al citării, parodiei, colajului și ironiei este deschis. Scrisul-ca-experiență-a-limitelor (Julia Kristeva) ia în considerare elementele hibride, eterogene, plurale, participând în acest mod atât la constituirea teoriei, cât și a practicii. Substanța alegorică prin intermediul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Charles de Gaulle. Viziunea republicană la care se face referire în acest text este gîndirea politică originară în școala dreptului natural, ai cărei reprezentanți principali sînt J. J. Rousseau și E. Kant. Paradigma republicană nu oferă o cheie de interpretare univocă a realității politice. Ea are ca scop să găsească în dispozițiile constituționale legile în sensul lui Montesquieu o urmă a voinței legislatorilor supremi (Craig 1999). Constituția exprimă atît filosofia politică specifică autorilor săi, cît și maniera în care acești autori
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
J. Rawls, Political Liberalism, New York, Columbia University Press, 1993. 51 A se vedea discuția dintre cei doi autori, în Journal of Philosophy, 1995, Vol. 92, n° 3. 52 Formarea unui limbaj constituțional nu reprezintă, de altfel, fixarea definitivă și perfect univocă a fundamentelor comunității politice. Două sute de ani după adoptarea ei, Constituția americană rămîne și astăzi în centrul unor discuții foarte animate: natura federalismului său, relațiile între puteri, semnificația și sensul drepturilor subiective cărora le asigură protecția... , toate aceste aspecte sînt
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
mor în fața porților ferecate. Valurile de concedieri și pensionările anticipate îngroașă rândurile disperaților. Liderii multor instituții sunt ținuți în funcții după contribuțiile în bani și servicii ("clienți") aduse partidelor și persoanelor din "arcul politic". În loc de inițiative constructive, domină speculațiile dependenței univoce a prezentului și viitorului numai de perversiunile trecutului. Incompetențele și iresponsabilitățile funcționarilor corupți rămân nesancționate, ca și lentoarea absorbției fondurilor europene (din banii proprii!), acordate după norme bine gândite de experții UE. Datorită incapacităților liderilor și proastei gospodăriri a localităților
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
condus de legi, ar fi înjosit dacă ar fi socotit creatorul fiecărui parazit. În pasul următor, el va refuza să accepte că evoluția speciilor are loc într-o direcție bine determinată, spre realizarea unui țel prestabilit. Refuzul recunoașterii unei direcții univoce în succesiunea în timp a speciilor de plante și animale, respingerea înțelegerii finaliste a evoluției a reprezentat pentru Darwin una dintre consecințele de neocolit ce rezultau din elementele centrale ale schemei sale explicative, în primul rând din conceptul variabilității nedefinite
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
să-l urmeze orice cercetare care pretinde să fie recunoscută drept „științifică“. Punctul de vedere larg acceptat în epoca lui Darwin era că o explicație este satisfăcătoare din punct de vedere științific dacă și numai dacă ea face posibilă derivarea univocă a faptelor de observație și experimentale din legi formulate prin inducție în conjuncție cu date controlabile despre caracteristicile de stare ale sistemelor care constituie obiectul cercetării. În mod evident, explicațiile darwiniene nu satisfăceau asemenea exigențe. Ceea ce făcea ca ele să
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
separă instituțiile Uniunii de cetățenii săi. În jurul acestuia s-au elaborat în lumea academică numeroase proiecte de cercetare având ca obiectiv stabilirea unui diagnostic și găsirea unei soluții pentru democratizarea Uniunii 3. Există un deficit democratic? Nu există un răspuns univoc la această întrebare. Definiția sau discursul cu privire la acest fenomen variază în funcție de cadrul cognitiv și normativ în care înscriem democrația și de tradițiile politice, culturale și ideologice în care acest cadru este forjat. De ce se vorbește despre un "deficit democratic"? Pentru
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
fi exterior, formă sub care folosește la comunicare între oameni și interior, acesta fiind un instrument al gândirii (operațiile gândirii se desfășoară pe baza limbajului). Una din sarcinile învățării fizicii o reprezintă însușirea limbajului științific, care trebuie să fie precis, univoc și nuanțat, atât în vederea comunicării, cât și pentru înțelegerea corectă a conținutului studiat și dezvoltarea gândirii logice. 2.2. Motivația învățării. Orice acțiune umană se desfășoară urmărind un scop; scopul reprezintă imaginea ideală, anticipativă a rezultatelor acțiunii. Scopul este formulat
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
și organizate, toate elementele constitutive ale unei adevărate povestiri mitice, ce corespund unei duble finalități, explicativă și mobilizatoare în același timp. Faptul că necesitatea unității constituie axa povestirii, nucleul în jurul căruia aceasta se articulează, explică acel caracter în mod obligatoriu univoc, ca să nu spunem maniheist, al discursului. În ce privește naratorul, nu se poate spune că el face dovada unei neutralități, că justifică, atunci cîiid sînt, pozițiile adverse, că menționează justificările ce pot fi invocate de o parte sau de alta. Spre deosebire de învățămîntul
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
avangarde intelectuale extravagante, ci face parte de acum din chiar aerul pe care îl respirăm. Prezența sa ubicuă și multiformă îl supune atenției noastre cu o evidență comparabilă numai cu dificultatea de a-l cuprinde într-o definiție clară și univocă. Cât privește diagnosticarea nihilismului, anamneza patologiilor și a disconfortului cultural pe care îl reprezintă, părerile sunt împărțite. Chiar și cercetările istorice asupra genezei termenului au scos la iveală urmele unui mod de manifestare complex și ramificat al fenomenului. Conform unei
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
criticilor adresate lui Severino de către maestrul său, Gustavo Bontadini, de Cornelio Fabro și Enrico Berti acesta din urmă dintr-o perspectivă aristotelică, impunând așadar motivele acelei concepții plurivoce asupra ființei care constituie antiteza cea mai puternică și periculoasă pentru concepția univocă de la care Severino se revendică. Acesta a dedicat o mare atenție și obiecțiilor lui Lucio Colletti, mai ales în raport cu problema contradicției 248. În locul unei examinări a acestor diferite critici, să-mi fie îngăduită aici numai o scurtă observație pentru a
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
finalității regulilor de circulație, ele netrebuind respectate în sine și pentru sine, ci pentru a oferi condițiile unei circulații fluente și sigure. Unele acțiuni sociale sunt interpretate de actorii lor după litera regulamentului (a normei), caz în care sentința este univocă: "nu ai voie să traversezi pe culoarea roșie a semaforului, fără niciun fel de excepție", iar altele sunt privite în spiritul regulamentului, situație în care se acceptă excepții, atât timp cât sensul dezirabil al acțiunii este respectat. Din punct de vedere social
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
libertatea - conferită prin planul cadru de Învățământ - de a decide asupra unui segment al Curriculumului Național, este aceea care dă posibilitatea definirii unor trasee particulare de Învățare ale elevilor. Întrucât programele școlare centrate pe obiective nu mai asociază În mod univoc unor conținuturi o alocare temporală și o anumită succesiune, prescrise fără drept de apel, rolul profesorului În conceperea și organizarea activității În clasă devine mult mai important. Responsabilitatea sa față de abilitățile create elevilor sporește de asemenea. În aceste condiții este
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
mai ridicat aceste aspecte sînt apreciate ca satisfăcătoare, accentul fiind deplasat înspre dezvoltarea globală a personalității copilului, pe cînd în familiile cu status scăzut ele reprezintă, încă, obiective de atins. Nivelul de studii al mamei pare a avea un impact univoc doar asupra opțiunilor privind expresivitatea. S-ar putea ca la fiecare nivel de studii al mamei să intervină atît considerente legate de reușita școlară a copiilor, cît și de concepția generală a părinților privitor la educație mai tradiționalistă, punînd accentul
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
tehnică de influențare urmărind schimbarea atitudinii copilului prin persuasiune, este folosită cu atît mai mult cu cît performanța școlară este mai ridicată. Moralizarea, adică apelul la valori cum ar fi cinstea, încrederea sau chiar dragostea filială nu pare să fie univoc legată de performanțele tinerilor. Din răspunsurile părinților a fost uneori dificil să discernem între dorința lor de a certa copilul (control), de a-l convinge că ceea ce a făcut nu e bine (motivare) sau de a încerca să stabilească punți
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
6% Cu cît nivelul de instruire al mamelor este mai ridicat, cu atît apelează în mai mică măsură la control. Mamele cu studii superioare aleg cel mai frecvent motivarea și, evident, cel mai rar controlul. Relaționarea nu depinde în mod univoc de pregătirea școlară. Familiile deschise către exterior Companională și Asociație optează în mai mare măsură pentru motivare și mai puțin pentru control decît cele închise Bastion și Paralel, după cum se poate vedea în tabelul 3.6 (Anexa 3). În ceea ce privește rangul
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
care are loc procesul imaginar. Pentru a sublinia funcția simbolică a imaginarului, autorul delimitează noțiunea de imaginar de mentalitate, mitologie și ficțiune, susținând că "a imagina înseamnă să treci dincolo de marginile lumii și ale istoriei printr-un joc pluriform și univoc de simboluri, înseamnă să redescoperi plasticitatea și profunzimea lumilor visate, care ne vindecă de istorie, fără să abolească în mod magic finitudinea ontologică, întotdeauna gata să iasă la suprafață (...) Distorsiunea dintre real și ideal este tocmai această gaură neagră în
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
rezolve fără sprijinul direct și sistematic al educatorului. Practic, În sistemul școlar contemporan, corelarea dintre motivația externă și cea internă se sprijină pe mecanismul comunicării bilaterale dintre profesor și elevi, modalitate predominantă de reglare a procesului educațional. Sistemul de comunicare univocă cedează astăzi locul colaborării dintre educator și elev Într-un efort comun și coordonat ce tinde să apropie pe elev de Înțelegerea adevărurilor științei și a normelor conviețuirii umane. În Învățământul modern, stilul și conținutul raporturilor dintre profesori și elevi
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
terminată prin RI. Avem două posibilități: MINERI și OLARI. Izotopia este identică, în ciuda diferenței dintre cele două meserii. Doar celelalte denumiri din grilă vor permite selectarea cuvîntului potrivit. În revanșă, definiția "Are două fețe" ("A deux côtés") nu este deloc univocă; ea nu fixează nici o izotopie, lăsînd deschisă posibilitatea alegerii denumirilor. Putem spune despre o astfel de definiție că e poli-izotopică. Trebuie restrînsă în acest caz poli-izotopia, selectînd o izotopie ce va permite accesul la denumirea din șase litere: STRADA (fr.
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]