1,675 matches
-
Răducu mai mult de câteva clipe fără s-o ia la fugă. însă tot răul spre bine: pe cât era de pocit la chip, pe atât era de sprinten la minte. La zece ani își dădu brusc seama cât e de urât. Suferi cumplit vreo șase luni, cum numai un copil poate s-o facă, dar apoi descoperi în grădina înconjurată de garduri înalte unde era lăsat să se joace, că dacă pui răsadul de usturoi în desime dublă și-l plivești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
în piele; un lavabou de marmoră, o mică oglindă venețiană ovală și-un dulap masiv de nuc. Pe peretele din stânga ferestrei era un crucifix, iar pe cel din dreapta portretul în ulei al posomorâtului ca să nu zicem de-a dreptul al urâtului papă Leon al IX-lea, cel care a provocat schisma creștină de la 1054 și căruia, de cum intră, preacuviosul Metodiu îi aruncă o chiorâșă privire. Fără prea multă vorbă, cei doi își lăsară desagii lângă masă, se spălară îndelung pe mâini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
l-am văzut ultima dată pe Leon. Nu știu, de la o vreme mă Îngrijorează tot mai mult mila copleșitoare pe care mi-o trezesc toate făpturile cu care vin În contact. Îmi paralizează simțul critic. Altădată eram convinsă că exacerbarea urîtului și a răului din om este singura metodă de a-i trezi spiritul, de a-l face să acționeze, să iasă din inerție, să se distrugă pentru a se recrea. Era ca un crez, cînd mă așezam la masa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
rușine că se lăsase pradă furiei, o ieșire de nepermis în fața unui necunoscut care altădată, după cum pretindea el, făcuse parte din lumea ficțiunii lui. - Știu că e prea frumoasă pentru mine, dar în starea ei chiar frumusețea e oarbă la urât. Gura domnului Fischer se uscase de tot. Între timp portarul venise lângă ei ca „să-l apere pe domnul regizor“ de asaltul „diletanților“. - Ce vrea? întrebase el scurt. - O vrea pe Nina de nevastă, gemuse domnul Fischer, cu vocea schimbată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
auziră vocile câtorva tineri. Genial... I-am observat cu atenție. Aceleași haine cutremurător de urâte, cumpărate de la marele magazin din Jackson, aceleași priviri întunecate, ațintite spre Euripide de această dată. Refuzam să cred că acești oameni pot fi atât de urâți. Practic, fiecăruia dintre ei îi corespundea fizionomia unui anume gen de animale, ba chiar unui anume gen de obiecte, și abia acum mi se părea că înțeleg într-o oarecare măsură motivul pentru care îmi displăcuseră atât de mult din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
fi fost lipsită de acele elemente estetice care ne facă să suportăm viața mai ușor. Ele, împreună cu bărbații lor (nu toți și nu toate!), au răspunsă și de latura artistică, de pigmentarea vieții cu elemente de frumos, atenuând cenușiul și urâtul. Din această nevoie, unele femei și fete au pusă pe îmbrăcămintea lor niște „adaosuri”, copiate din câmp și din Soare sau au transpusă niște simboluri considerate sacre - cruciulițele - prin care se raportau spiritual la divinitate. Bărbații, chiar dacă erau ciobani, în timpul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Gabrielescu, o să vină poliția, F.B.I.-ul, suntem mai apărați ca președintele. Nici pe președinte nu-l apără F.B.I.-ul! - Mișule, mi-e frică! * - Ai văzut, nea Ovidiu, că ți-am trimis portretul? - Am văzut, Mișule, mulțumesc. Tare-mi ține de urât Sorinel, mai vorbesc și eu cu el... Da niște whisky nu mi-ai adus? - Ba ți-am adus, nea Ovidiu, cum să nu! Simțindu-se vinovat de starea bietului om, Mișu îi adusese două sticle de whisky original. - Mulțumesc, Mișule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
o lampă imensă cu abajur pe ea, Horea rotund de să crape, în pantalonii lui cu pachești, uitându-se la repartiție, la mine, iar la repartiție și, scărpinându-se în cap, a zis: ― Apoi, dragule, noi n-avem nevoie de urâți și de mititei, de comici, nouă ne trebă unul fain, june prim, că Persic s-o cam feștelit. Ce ne facem noi cu tine? Și n-a mai spus nimic, s-a lăsat o liniște între noi ca o plapumă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
de școală. Ne-a plasat pe toți în bănci, apoi ne-a luat la descusut, cine suntem, ce vrem, mă rog, tot tacâmul zilei ca să ne cunoaștem între noi. La sfârșit îl aud graseind inconfundabil: ― Zoe dragă, avem prea mulți urâți în clasă, ce ne facem? ― Maestre, spune Zoe, or fi urâți, dar sunt talentați. ― Tu chiar crezi? Adică să fie așa de urâți și totuși talentați? Nu eram chiar toți urâți, exagera și el, ba aș zice că erau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
zilei ca să ne cunoaștem între noi. La sfârșit îl aud graseind inconfundabil: ― Zoe dragă, avem prea mulți urâți în clasă, ce ne facem? ― Maestre, spune Zoe, or fi urâți, dar sunt talentați. ― Tu chiar crezi? Adică să fie așa de urâți și totuși talentați? Nu eram chiar toți urâți, exagera și el, ba aș zice că erau și destui frumoși, dar, ce e drept, noi ceilalți eram cam majoritari. Ne-a chemat într-o zi acasă la el, era o bijuterie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
îl aud graseind inconfundabil: ― Zoe dragă, avem prea mulți urâți în clasă, ce ne facem? ― Maestre, spune Zoe, or fi urâți, dar sunt talentați. ― Tu chiar crezi? Adică să fie așa de urâți și totuși talentați? Nu eram chiar toți urâți, exagera și el, ba aș zice că erau și destui frumoși, dar, ce e drept, noi ceilalți eram cam majoritari. Ne-a chemat într-o zi acasă la el, era o bijuterie de apartament, frumos întreținut, nici nu ai fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
relele ei și singurul gest eroic pe care am fost în stare să-l facem a fost să nu plângem. Înainte de a pleca definitiv de la Cassandra, Moni îi spune lui Zoe: ― Ce zici, drăguță, parcă nici nu sunt așa de urâți! O nouă generație Moni -Zoe lua drumul gloriei în piept, pregătindu-se să moară, dar să nu se predea, așa cum ne învățaseră ei, cum ne pregătiseră ei, cum zidiseră ei în fibrele noastre cele mai ascunse. Există un fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
așa cum ne învățaseră ei, cum ne pregătiseră ei, cum zidiseră ei în fibrele noastre cele mai ascunse. Există un fel de frăție a celor care au trecut pe la clasa asta, chiar semănăm oarecum între noi, și cei frumoși, și cei urâți, și ne face plăcere să ne întâlnim unii cu alții. Ne privim în ochi și râdem, pentru că acolo îi vedem pentru o clipă pe Moni și Zoe, un monoclu și o lornietă, un joben și o pălărie cu voaluri, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
De când n-am mai mers la cumpărături! Tocmai am ieșit de la serviciu... Da... fac ore suplimentare... Ne aflam amândoi singuri Într-o zi de duminică În magazinul ăsta imens, fără familie, fără prieteni, fără iubiți care să ne țină de urât, și până la urmă am mers să bem o cafea Împreună. — Vreau să văd un film, spuse Akemi Yokota În timp ce stăteam În cafeneaua aceea atât de Înghesuită Încât aproape că Îl atingeai cu cotul pe cel ce ședea la masa alăturată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
de lichid transparent. — Dacă nu mă Înțeleg nici pe mine Însămi, cum o să-i Înțeleg pe alții? Atinse ușor piciorul paharului cu degetul arătător. — Idioții care-și Închipuie că Înțeleg totul nu fac decât să transforme lumea asta În ceva urât. Degetele ei prelungi. — Oameni incapabili să suporte incertitudinea. Degete fine, dar puternice. — Însă sunt și lucruri pe care le Înțeleg. Degetele ei Își Întrerupseră mișcarea. Fine, dar ferme, atât de prelungi și de fragile, În același timp aspre, dar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
după umila mea părere):desenele animate - acele drăguțe animăluțe, șunt doar în arhivă-au apărut acum niște monștri,niște desene urîte , ca bieții copii șunt într-o confuzie totală și nu mai știu să facă deosebirea între frumos și urît.Urîtul e la el acasă.Dar răul nu se oprește aici.Poveștile acestor desene, șunt pline de violență. Rafturile magazinelor de jucării , șunt pline de jucării-pistoale, video-game-urile pline de violență. Niciodată nu am cumparat fiicelor mele jucării-pistol.Niciodată nu am putut
DESENSIBILIZAREA CA MOD DE EDUCAŢIE (INCONŞTIENT?) de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364427_a_365756]
-
dorinței, adesea obsesive, de a poseda alteritatea. Să fie vorba aici de o nostalgie a frumuseții unice, primitive? Sau de miturile culturale din jurul figurii „străinului”? În sfârșit, cuplurile polarizate pe axa vârstei (tânăr/bătrân) sau pe cea a stereotipiilor frumos/urât (ca în „Frumoasa și bestia”) sunt încă circumscrise culturalicește manifestărilor nevrotice sau ale pulsiunilor perverse și apar prezente doar în încercări artistice de frontieră. De altfel, includerea corpului minorilor în astfel de scene poate suscita recursul la sancțiuni legale. Într-
CUPLU ŞI SPECTATOR de DAN CARAGEA în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364422_a_365751]
-
dor/ să fac din apă/ Fântâna/ în care doi bănuți,/ zbor de porumbei,/ îi amintesc apei să cânte.” („Dacă”) „Vers” „Autoarea volumului „Creion” are credința că adaugă un pilon liric la echilibrul lumii”, afirmă Ioan Nistor. „După numeroase tsunami ale urâtului”, completează acesta, „o astfel de infuzie este bine venită. Volumul se impune prin febrilitatea căutării unui timbru dezinvolt, autoarea captându-și izvoarele de pe versantul realului, își adună discret materialul de inspirație în albia unui torent. Inspirate, cu originale și memorabile
UN UNIVERS POETIC SUB SEMNUL ARMONIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364521_a_365850]
-
ce ieșeau pe la poale își regăsea conturul palpabil în pianul din spatele cortinei de pe scena sălii de spectacole, de la etajul dintre cele două pavilioane ale școlii - triumfător și sfielnic, devotat și încăpățânat, curajos dar și îndărătnic în a-mi ține de urât și care, vai, pentru atât de puțin era „băgat în seamă” în zorii fiecărei zile de școală. Mă ajuta să mă dumiresc la cele din jurul meu el, un „necuvântător” în felul lui, care aștepta doar mâini pricepute pentru a-i
PIANUL ŞCOLII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361363_a_362692]
-
nici de unde trebuie să iei. - Aiurea, de la prăvălie! Ți-am zis eu: ba, că o fi, ba c-o păți! Mai bine ca mamaie: ,,da urâtă mai ești, fată, parcă te-a făcut mumă-ta cu șatra toată!” - Și dacă urâtul ăla o fi, când nici nu știi, tocmai pe dos? - Adică, vrei să zici frumos? - Da! - Mă zăpăcești! Păi, omul lui Dumnezeu, cum se zice în satul meu, frumos e sau nu frumos? - Crezi tu că eu știu și tocmai
IERTĂTORI ŞI IARĂŞI DE LA CAP, DE N.BĂLAŞA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361347_a_362676]
-
esti plină de taine și mă îmbeți cu șoapte Sîntem atît de singuri noi doi în recea noapte A început să ningă... și părul mi-a albit Salcîmul de la stradă... cum scîrție-amărîtul Ce soarta tristă are. Nu l-a cuprins urîtul ? Troznește de durere că nu este iubit. @PRIN LUMEA ASTA MARE TE-AM CĂUTAT, IUBIRE Prin lumea asta mare te-am căutat într-una Pe pajiștea cu stele, prin umbrele zăpezii Tu erai o minune și te cîntau aezii De
SE PREGATESC COPACII SA INFLOREASCA IARA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361513_a_362842]
-
întrebare pe care toți ar trebui să ne-o punem la un moment dat. Chiar dacă frumusețea este relativă pentru că întotdeauna ne raportam subiectiv la ea, totuși, aici trebuie ca Dumnezeu să fi avut un scop atunci când a delimitat frumosul de urât. Apoi, frumusețea este uneori ispititoare, ea având puterea de a corupe, precum puterea banilor, căci ea poate deveni o armă cu două tăișuri pentru cel ce se regăsește în fața ei. Să luăm ca exemplu, pentru început, frumusețea femeii. Frumusețea femeii
DESPRE FRUMUSEŢEA ISPITITOARE de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364045_a_365374]
-
în românește de - Bogdan Badea, Ligia Constantinescu, Iulian Dămăcuș, Olimpia Iacob, Marilena Lică-Mașala, Eliza Macadan, Diana Nica, Constantă Niță, Alexandru G. Șerban, Victor Știr și Iulian Ursachi -, Bibliotecă Haiku (de Marius Chelaru) etc. Eseuri în perimetrul macrotemelor, categoriilor estetice de urât și de frumos, notabile cronici, admirabile recenzii și semnale la cărțile de poezie din ultimele anotimpuri, semnează: Cassian Maria Spiridon («Poezia și „florile de mucigai“» / Poezia că întrupare a frumosului»), George Popa («Poezie și urât» / «Poezie și frumos»), Daniela Andronache
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
de Gheorghe Neagu, publicat în Ediția nr. 2134 din 03 noiembrie 2016. Uite-l! Se plimbă țanțoș de parcă nici usturoi n-a mâncat și nici gura nu-i miroase! Tocmai te-a turnat. Tocmai te-a mai umplut de ceva urât mirositor în fața unor ipochimeni care-ți cam iau sâmbetele. E vesel. N-are scru, scru scrupule. Dar se laudă că are! Tocmai a adus vestea unei noi cuceriri! Are atât de multe, încât nici nu le mai știe numărul! Și
GHEORGHE NEAGU [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]
-
un sonet, că din creier nici vorbă să iasă! Citește mai mult Uite-l! Se plimbă țanțoș de parcă nici usturoi n-a mâncat și nici gura nu-i miroase! Tocmai te-a turnat. Tocmai te-a mai umplut de ceva urât mirositor în fața unor ipochimeni care-ți cam iau sâmbetele. E vesel. N-are scru, scru scrupule. Dar se laudă că are!Tocmai a adus vestea unei noi cuceriri! Are atât de multe, încât nici nu le mai știe numărul! Și
GHEORGHE NEAGU [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]