1,126 matches
-
de populație către centre urbane mai mici sau zone conectate puternic cu arealele urbane mari, în Europa situația se așază într-o manieră diferită, cu tendințe specifice. De exemplu Polonia, România și Norvegia se află încă în perioada procesului de urbanizare, în timp ce Germania, Cehia, Portugalia și Italia au trecut deja în perioada tranziției între procesul de deconcentrare dinspre orașele mari și mișcarea populației din mediul rural spre așezările urbane medii ca suprafață. Marea Britanie și Olanda se află într-un proces de
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
cât și dinspre mediul rural. Analizele indică de asemenea faptul că în Polonia s-ar manifesta un comportament al migrației similar cu ceea ce s-a întâmplat în alte țări din Europa de Est în trecut. Cu alte cuvinte, putem afirma că dinamica urbanizării și mișcarea populației depind de contextul specific al țării despre care vorbim. În România de exemplu, în perioada comunistă, fenomenul urbanizării a cuprins mai multe dimensiuni, complementare în ultimă instanță: învățământul profesional care urmărea să pregătească mâna de lucru necesară
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
cu ceea ce s-a întâmplat în alte țări din Europa de Est în trecut. Cu alte cuvinte, putem afirma că dinamica urbanizării și mișcarea populației depind de contextul specific al țării despre care vorbim. În România de exemplu, în perioada comunistă, fenomenul urbanizării a cuprins mai multe dimensiuni, complementare în ultimă instanță: învățământul profesional care urmărea să pregătească mâna de lucru necesară unei țări aflate în proces de industrializare forțată; migrarea de la sat la oraș, fenomen ce succede etapa colectivizării, care a însemnat
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
succede etapa colectivizării, care a însemnat reducerea surselor de trai în mediul rural și a determinat populația tânără să caute resursele necesare în mediul urban; construirea fabricilor și a cartierelor dormitor sunt de asemenea două procese complementare care au susținut urbanizarea din perioada comunistă în România. De altfel, dacă în perioada comunistă vorbim despre urbanizare forțată, cu efectele aferente oricărei acțiuni care nu ia în considerare o desfășurare firească (aglomerarea populației în cartierele dormitor, transformarea unor localități în centre urbane pentru
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
a determinat populația tânără să caute resursele necesare în mediul urban; construirea fabricilor și a cartierelor dormitor sunt de asemenea două procese complementare care au susținut urbanizarea din perioada comunistă în România. De altfel, dacă în perioada comunistă vorbim despre urbanizare forțată, cu efectele aferente oricărei acțiuni care nu ia în considerare o desfășurare firească (aglomerarea populației în cartierele dormitor, transformarea unor localități în centre urbane pentru a da bine în statistici), pentru perioada postcomunistă înaintăm sintagma unei pseudo-urbanizări. Deși în
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
în considerare o desfășurare firească (aglomerarea populației în cartierele dormitor, transformarea unor localități în centre urbane pentru a da bine în statistici), pentru perioada postcomunistă înaintăm sintagma unei pseudo-urbanizări. Deși în prezent ne aflăm în zona structurării zonelor metropolitane - o urbanizare continuă, cum am amintit mai sus - în zona urbanizării neforțate, cu toate acestea efectele nu sunt mai puțin dăunătoare. Ne referim aici la acel tip de dezvoltare haotică, nesistematizată, în care cartiere „rezidențiale” din zone metropolitane nu beneficiază de utilități
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
dormitor, transformarea unor localități în centre urbane pentru a da bine în statistici), pentru perioada postcomunistă înaintăm sintagma unei pseudo-urbanizări. Deși în prezent ne aflăm în zona structurării zonelor metropolitane - o urbanizare continuă, cum am amintit mai sus - în zona urbanizării neforțate, cu toate acestea efectele nu sunt mai puțin dăunătoare. Ne referim aici la acel tip de dezvoltare haotică, nesistematizată, în care cartiere „rezidențiale” din zone metropolitane nu beneficiază de utilități minimale, de exemplu. Pe acest fundal, mișcarea populației înregistrează
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
procentul total al migrației interne, cu o tendință inversă de creștere a migrației urban rural de la 18.4% în 1994 până la 33.8% în 2000. De asemenea, la începutul anilor 1990, pattern ul de migrație județean este determinat de istoria urbanizării la nivel local și de severitatea unor probleme de ordin social; se constată un flux al migrației de revenire, cu o pondere majoră în fluxurile de migrație internă dintre urban și rural; „schimbările care se produc după 1989 în migrația
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
1.700 în județul Suceava<ref id=”1”>Recensământul Populației și Locuințelor, 2011, p. 5.</ref>. În Iași, sunt amintiți ca formând o comunitate importantă care s-a stabilit într o zonă distinctă a orașului, dincolo de Bahlui. În urma proiectului de urbanizare din zona respectivă - Podu-Roș, în deceniile șase - șapte ale secolului, Ulița Lipovenească dispare, iar locuitorii sunt dispersați în locuințele nou construite. De la acest moment, cel puțin în Iași, nu se mai poate vorbi de o comunitate compactă a rușilor lipoveni
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
spațiului necesar fiecărui individ fiind doar o altă modalitate de control al statului în sfera privată. Naționalizarea locuințelor, care erau percepute ca modalitate de a genera profit, proprietarii lor fiind incluși adesea pe lista celor ostili regimului, precum și colectivizarea și urbanizarea au fost fenomene îndreptate, de asemenea, înspre crearea omului nou și a eliminării oricăror tendințe de revoltă împotriva regimului. Sistematizarea orașelor a fost la o tentativă de a omogeniza populația și avea ca scop eliminarea diferențelor dintre oraș și sat
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
parte<ref id=”1”>Dumitru Sandu, Fluxurile de migrație în România, Editura Academiei Române, București, 1984, p. 5.</ref>. Astfel, comuniștii se aflau în fața aceleiași probleme pentru care Occidentul găsise soluția deja amintită. Pentru comuniști problema era însă mai complexă deoarece urbanizarea risca să aducă libertatea, ceea ce era incompatibil cu totalitarismul instaurat. Mai mult, soluția occidentală nu putea fi utilizată deoarece era gândită să asigure capacitate de reacție colectivă organică. Atunci s-au gândit să întoarcă pe dos măsurile occidentale. În statele
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
era gândită să asigure capacitate de reacție colectivă organică. Atunci s-au gândit să întoarcă pe dos măsurile occidentale. În statele comuniste, procesele specifice dezvoltării urbane așa cum erau cunoscute în Occident au căpătat caracteristici specifice și au avut efecte diferite. „Urbanizarea planificată, bazată pe locuințe date de stat și alocarea central a investiției în infrastructură a creat doar mediul construit, nu și structurile și relațiile sociale care să completeze urbanizarea ca proces”<ref id=”2”>Gr. Andrusz, M. Harloe, I. Szelenyi
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
în Occident au căpătat caracteristici specifice și au avut efecte diferite. „Urbanizarea planificată, bazată pe locuințe date de stat și alocarea central a investiției în infrastructură a creat doar mediul construit, nu și structurile și relațiile sociale care să completeze urbanizarea ca proces”<ref id=”2”>Gr. Andrusz, M. Harloe, I. Szelenyi, Cities after Socialism. Urban and regional change and conflict in post-socialist societies, Blackwell Publishers, 1996, p. 105.</ref>. Dacă în Occident au preferat să configureze habitatul urban după modelul
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
pune în oglindă măsurile de dinainte de 1990 cu cele corespunzătoare luate după 1990 pentru contracarea efectelor celor dintâi, acestea din urmă fiind parte a complexului de transformări numit tranziție. Avem aici în vedere naționalizarea, colectivizarea, migrația rural-urban, sistematizarea, industrializarea și urbanizarea forțate, în conexiune cu privatizarea, reîmproprietărirea, remigrația urban-rural și migrația externă, reforma administrativă și trecerea la economia de piață. Ultimul subcapitol va creiona specificul locuirii urbane înainte și după 1989. 5.1.4. Naționalizare/privatizare; colectivizare/reîmproprietărire Dincolo de interpretarea ideologică
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
posibilă soluție pentru cei care nu mai reușeau să își asigure traiul decent în orașe. Odată ajunși la sat, condițiile precare de viață precum și oportunitățile reduse de dezvoltare i-au făcut pe mulți să aleagă soluția emigrării. 5.1.6. Urbanizare, sistematizare, industrializare/economie de piață În perioada interbelică, deși populația urbană a crescut destul de mult, procesul de urbanizare a fost redus. În 1930, 79 % din populație locuia în mediul rural și imensa majoritate a acesteia era ocupată în agricultură. Dezvoltarea
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
sat, condițiile precare de viață precum și oportunitățile reduse de dezvoltare i-au făcut pe mulți să aleagă soluția emigrării. 5.1.6. Urbanizare, sistematizare, industrializare/economie de piață În perioada interbelică, deși populația urbană a crescut destul de mult, procesul de urbanizare a fost redus. În 1930, 79 % din populație locuia în mediul rural și imensa majoritate a acesteia era ocupată în agricultură. Dezvoltarea urbană a fost vizibilă cu precădere în București, capitala țării. Aici era concentrată, în 1912, 16,5 % din
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Marii Britanii, David Cameron, care crede că investițiile chineze sunt un lucru bun, iar accesul liber al firmelor chineze la achizițiile publice din țările UE și absența reciprocității pentru europenii interesați să pătrundă pe piețele Chinei sunt rezolvabile în perspectivă, deoarece urbanizarea excesivă va obliga guvernul chinez să deschidă piețele, ca urmare a creșterii consumului intern. China încurajează relațiile economice care se încheie în monedă națională, atentă fiind la dorința ca yuan renminbi să devină principala monedă de rezervă mondială. Acesta va
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
de milioane) care au ajuns la 1,2 miliarde (și care trăiesc cu 1,25 dolari/zi) și în presiuni inflaționiste la nivel global. Cauzele creșterii prețului alimentelor sunt multiple, dar cu importanță semnificativă par următoarele: creșterea demografică, revoluția verde, urbanizarea, prețul petrolului, promovarea biocombustibililor, transformarea burselor de mărfuri în piețe financiare, subvențiile. Dacă populația Terrei va ajunge la nouă miliarde de locuitori până în 2050, producția alimentară va trebui să crească cu 50-70%. La carne, de exemplu, de la 310 milioane de
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
la produse chimice ca îngrășăminte și pesticide și folosirea hibrizilor de înaltă productivitate au devenit factori limitativi prin efecte indirecte (de exemplu, eroziunea solului) sau efecte directe (lipsa apei). Dintre rezultatele cercetărilor genetice, semnificative prin impact sunt organismele modificate genetic. Urbanizarea populației la nivel global (peste 50% din aceasta trăiește în mediul urban) a dus la deficit de forță de muncă în agricultură. Depopularea mediului rural a însemnat și scoaterea din circuitul agricol a unor suprafețe de teren arabil și dispariția
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
catastrofale sau la o evoluție reușită și creativă cu semnificația profundă a unei renașteri îmbogățitoare. Această ultimă situație nu o întâlnim la Kafka, pentru care Lumea Nouă apare în esență ca o lume a alienării tehniciste, a raționalizării mecanice, a urbanizării nemăsurate care conduce ființa umană la pierderea de sine, tăind căile de acces către viața interioară 557. Unul din paradoxuri este că accesul la lumea nouă nu se poate face decât prin filtrul valorilor vechi, al reprezentărilor, al credințelor sau
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în atenția cercetătorilor: abia către anii șaptezeci și optzeci antropologii au început să se intereseze cu adevărat de raporturile stabilite în interiorul uzinelor sau întreprinderilor. Totuși, problematica formulată încă din anii treizeci consta, desigur, în observarea schimbărilor induse de industrializare și urbanizare. Putem atribui acestei origini una din axiomaticile stabile ale disciplinei, în sânul căreia calificativele urban și industrial apar întotdeauna ca indisociabile. Această antropologie industrială și urbană incipientă, precum și curentele pe care le va genera ulterior vor rămâne axate în jurul studiului
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în afara câmpului de analiză, de vreme ce sunt abordate aproape exclusiv din unghiul rezistenței, al reacției, al revoltei sau al aculturației. Începând din anii treizeci, apare deci în antropologia britanică un curent care reunește în același timp temele schimbării sociale, industrializării și urbanizării. În schimb, fracțiunea francofonă a disciplinei nu a acordat decât foarte recent atenție acestui tip de obiecte. Notăm, desigur, lucrările lui G. Balandier de la mijlocul anilor cincizeci. Dar interesul său pentru muncitorii din cartierele africane ale orașului Brazzaville 85 nu
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
au fost descoperite și cercetate în necropolele Tomisului peste 500 de morminte greco-romane pe o suprafață destul de întinsă în jurul orașului antic. Descoperirile cauzate de ritmul susținut al lucrărilor de construcții, canalizări, taluzări și consolidări de maluri ce se efectuau în vederea urbanizării, ca și cea din 1993, au dus la descoperirea unei stele funerare creștine, nu departe de marea bazilică din sectorul vestic al orașului Tomis (intra muros). 10.1. Tipuri de necropole Săpăturile (cele mai multe de salvare) de pe cuprinsul orașului Constanța, au
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
arta modernă. După peisaj Tristețea marchează azi natura și reprezentarea. Viitorul pădurii provoacă îngrijorare; la fel și al tablourilor. Trebuie să ne întrebăm: poate peisajul să supraviețuiască decăderii picturii, sau: poate pictura să supraviețuiască distrugerii peisajelor? Amândouă, bineînțeles. Fără îndoială, urbanizarea, liniile de înaltă tensiune, autostrada, TGV-ul care anulează obstacolele, adevărat fier de călcat, ocuparea spațiilor non-urbane de către locuințele individuale, publicitatea, raționalizarea agricolă, viteza, turismul au suscitat un alt spațiu rustic și o altă privire urbană. Schimbare de decor, teritorială
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
contribuie la constituirea, printre altele, a unei crize identitare a lumii contemporane. Definirea modernității înseși poate cirmcumscrie o dificultate în cadrul discuției generale privind epoca modernă. Sociologia clasică, a cărei apariție coincide cu observațiile asupra modificărilor societale caracteristice modernității timpurii industrializarea, urbanizarea, apariția statului-națiune democratic, laicizarea culturii -, a abordat din perspective specifice timpului problematica acestor schimbări. Pentru Karl Marx (1867/1955-1960), spre exemplu, societatea modernă este reprezentată de societatea capitalistă, care succede istoric societății feudale. Relațiile sociale caracteristice societății capitaliste înlocuiesc dominația
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]