24,868 matches
-
America, în timp ce el, Niki, nu primește nici o scrisoare. Colonelului i-a crescut barba, se mișcă greu, cumpără medicamente pentru nevasta care alunecă tot mai adînc în Alzheimer. Își vede consoarta costumată în Zînă blondă zulufată, și se lasă echipat cu urechi de Mickey Mouse. E, o clipă de uluire, Niki Mouse. Ziua a șaptea Ziua eliberării sinelui. Și a revanșei. Doliul a trecut. Niki își rade barba, își taie unghiile de la picioare, pe fundal radiofonic de jurăminte militare, se îmbracă în
Viața în șapte zile by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13197_a_14522]
-
și construiește precedentul periculos al minciunii colective. Acesta este dr Beuran și aceasta este viața universitară românească. Există oare vreo notă care să evalueze acest mediu în care creștem, îi educăm pe specialiștii români?” Cum acest editorial pare scris pentru urechile studenților, rămîne să vedem cum vor reacționa aceștia după întoarcerea la catedră a conferențiarului Beuran. * Tot în Adevărul vedem, pe două pagini de ziar, un uriaș sondaj de opinie făcut de Institutul de Sociologie și Opinie Publică al Fundației “România
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13179_a_14504]
-
mai prost înțeleasă, cu atît mai mult cu cît confirmarea ei ne-a fost oferită pe tavă și la alte răscruci ori tranziții, nu doar de acelea din epoca lui Carol I. Și oare nu ne răsună, astăzi încă, în urechi, în legătură cu nevoia de a umple formele occidentale pe care le-am împrumutat după 1989, avertismentul cu care Maiorescu își încheie studiul din 1872: „românii [...] au pierdut dreptul de a comite greșeli nepedepsite”? Cele două articole menționate, precum și alte cîteva din
„Formele fără fond” sau prima bătălie canonică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13204_a_14529]
-
post de la partid, Constantin Chiriță; două săptămîni mai tîrziu, în această calitate, l-a pus la punct pe temutul Dumitru Popescu - Dumnezeu, cel care la o întîlnire cu scriitorii recomandase să „se curețe grajdurile la Uniune!”, fapt ajuns pînă la urechile lui Ceaușescu). Apoi, vorba lui Constantin Țoiu însuși, chiar dacă în cei aproape zece ani cît a stat în fruntea scriitorilor bucureșteni nu a reușit să facă foarte multe lucruri bune (mai ales în relațiile tot mai crispate și tensionate cu
Caietele lui Țoiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13233_a_14558]
-
să-și propună forma tripartită, dar a uitat de motivul locului, cel al obedienței. Și pe când mai marii Ministerului Educației, care patrona acest Institut, n-au reușit să-și facă tema, n-au fost capabili să găsească soluții viabile, nedistingând urechile domniilor lor - fie ei și numiții Mihnea Costoiu, Radu Damian -, sunetele obedienței, marea problemă a micului Institut a fost preluată, în luptă fățișă, de fostul ministru, Ecaterina Andronescu, care rezolvând, pare-se, toată problematica învățământului românesc, și-a ocupat gândirea, multă
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
pe o insulă pustie din Pacific. Fiindcă un chip de femeie cu privire aproape fioroasă și cu o fizionomie masculinizată aducea mai degrabă a logodnicului său Iosif desenat de Gavco. - Pune-i o mustăcioară și un barbișon, îmi zice la ureche Haralampy, și să fiu al... - scuză-mă, că-i zi de Crăciun -, dacă nu seamnănă cu Shakespeare când și l-a imaginat pe danez față în față cu craniul... Dar poate că la intrarea în sală, ca măsură de precauție
„Deschide ușa, creștine!” (cu atenție!) by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13250_a_14575]
-
TV România 1 și corul PSD dirijat de... De?! (- concurs cu premii electorale). 7. Ziua națională la Alba Iulia, când Domnul Președinte Iliescu l-a călcat pe picior pe Domnul Premier Năstase, care l-a înțeles imediat șoptindu-i la ureche un fragmențel dintr-un cântec cu țopăituri al Savei Negrean-Brudașcu: „Nu mă călca pe picior,/ Că știu eu de ce ți-i dor!”, adică (că) el nu trebuia să vorbească mulțimii (care saliva abundent, speriată că nu va ajunge la fasolea
Ora de bilanț by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13272_a_14597]
-
pe directorul său, Dinu Săraru, ci 46 bătuți pe muche. Perspectiva lui Costel Constantin asupra domnitorului modovean e, așa-zicînd, hamletiană: „Nu se știe sigur cînd, pe la 11-14 ani, a asistat la uciderea tatălui său de către fratele acestuia, unchiul său”. De Ureche n-a auzit, dar știe că domnitorul a fost „un om violent”. „Numai așa pot fi conduși oamenii”, conchide într-un pur stil medieval viitorul întrupător pe scenă al lui Ștefan cel Mare, convins că „noi trebuie să venim cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
care contravin clișeelor încă puternice. Așa cum am văzut și dintr-un citat anterior, în calitate de director al Editurii Cartea Românească, cea mai importantă editură din România în anii ’70, Marin Preda era departe de-a face figura unui ins curajos, aplecînd urechea la spusele unui Adrian Păunescu și bineînțeles neînvoindu-se a indispune „forurile”. Aflat în anticamera cabinetului directorial, în care intraseră mai înainte Alexandru Paleologu și Geta Dimisianu, pentru a pleda în favoarea tipăririi cărții despre Eugen Ionescu, autorul acesteia înregistrează lucruri
Mai mult decît un exercițiu al memoriei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13281_a_14606]
-
cea pentru uzul românilor, frazele sună în felul următor: „Este acceptat șdin nou, de către cine? n.m., M.M.!ț faptul că dl. C.V. Tudor este un intelectual populist”. I-auzi! Va să zică, la „export” era eloquent, la „consum intern” e populist! Pentru urechea fină a americanului se folosește un termen gingaș, pentru frustul valah se întrebuințează direct flegma, ca să înțeleagă și el! Din scrupul filologic, alerg la dicționar (Webster’s Encyclopedic Unabridged Dictionary of the English Language, Gramercy Books, 1994, spre știința d-
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
săi), cînd televiziunile sînt mai apolitice decît toată suflarea românească iar FM-urile transmit non-stop muzică hip-hop, mai rămînea să dispară „Europa liberă” pentru ca tacîmul să fie complet. Ne așteaptă un an electoral cît se poate de silențios. Cine are urechi de auzit, să audă!
„Europa liberă“ nu mai este by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13308_a_14633]
-
nemurirea devine pedeapsă perpetuă; însă totodată misiune sacră, pentru că Ahasverus vorbește lumii despre suferințele îndurate de Iisus în timpul Crucificării. Explicația faptului e găsită în aceea că legenda îmbină două surse principale, contradictorii - păcătosul Malchus, cel căruia Petru îi tăiase o ureche și care, ca pedeapsă, e cruțat de moarte, și evanghelistul Ioan, apostolul despre care unele legende pretindeau că a primit darul vieții veșnice pentru a propovădui neîncetat învățătura creștină. Natura personajului Ahasverus e, prin urmare, una ambivalentă și această ambivalență
Despre moarte, cu erudiție by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13319_a_14644]
-
au contribuit la răspîndirea clișeului cu pricina. Între ei, Rebreanu, Goga, Blaga, adică ardelenii... * În Academia Cațavencu, nr. 46, pe prima pagină, o fotografie a lui Adrian Năstase cu următoarea legendă: Topul milionarilor confirmă: Bogăția s-a născut la stat. Urechea noastră ne face instantaneu legătura cu unul dintre scriitorii menționați mai sus și care credea că veșnicia s-a născut la sat. Se mai schimbă și clișeele. * „Bogată țară, cinste cui te mulge!”, scrie dl I.T. Morar în finalul comentariului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13333_a_14658]
-
dea lovitura pe piața aviaticii, trebuia să se „înfigă” direct la Concorde-urile ce odihnesc prin hangarele pariziene. Oricum, le-ar fi luat mai ieftin. Iar ca imagine — mineriadele de pe prima pagină a presei internaționale ar fi fost floare la ureche pe lângă laudele încasate în această eventualitate. Ca să nu mai spun că, pus pe concordie cum e, prezidentul ar fi putut ajunge în zece minute la Moscova și în șapte la Paris, gata să dejuneze cu marii săi prieteni, Chirac și
Concorde la Cotrocensk by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13334_a_14659]
-
funcții de rector să fie înlocuite cu un fel de manager general. Asta pentru ca unii dintre ei, aflați în imposibilitatea de a-și reînnoi mandatul, să poată nestingheriți candida pentru noi și noi runde. Poate Ion Iliescu apleacă și el urechea la acest zvon și preia ideea: în fond, de ce să nu încerce marea cu degetul, dacă poporul continuă să-l dorească în fruntea bucatelor și-a flotilei aeriene? Că suntem republică ori gubernie, tot aia, câtă vreme trăim la nivelul
Concorde la Cotrocensk by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13334_a_14659]
-
Show me the money!) Nu e prima oară când realizez că nu e nevoie decât de puțin mai multă atenție pe stradă sau pur și simplu în jurul nostru pentru a lua pulsul a ceea ce ni se întâmplă cu adevărat. O „ureche magică” poate fi plină de învățăminte... N-a trecut foarte mult timp de când o verișoară de câțiva ani a stupefiat familia adunată la o petrecere spunând că ea, când va fi mare, vrea să fie „curvă”. Chestionată serios asupra acestei
Parai, lovele și euroi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13369_a_14694]
-
magnetic atras de copilăria cea doldora de „miracole” simple care constituie în fond o paradigmă a ființei sale permanente: „Un copil se plimbă cu o bufniță uriașă pe umeri/ un copil încalecă smeul și ajuns în văzduh trage norii de urechi/ un copil îndreaptă săgeata spre o farfurie sburătoare/ un copil pe coama casei își scoate limba să i-o îndulcească soarele/ un copil scrie cu creta pe garduri cum o cheamă pe iubita vîntului de seară/ un copil deschide un
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
cultural nr. 193, împreună cu o relatare a discuțiilor despre plagiat de la ultima Întîlnire a „României literare”, continuă punerea pe două pagini a capitolelor dnei Rogalski din manualul de la Corint cu pasaje din studiul dnei Krasnîi-Cătănescu de la Humanitas. Vorba cine are urechi de auzit, să audă nu mai face, s-ar crede, doi bani. Nici coordonatorul, nici editorul, nici alte organisme nu dau semn că ar fi auzit. N-or fi avînd urechi. l Tot din Observator, Cronicarul ia cunoștință, cu invidie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13375_a_14700]
-
din studiul dnei Krasnîi-Cătănescu de la Humanitas. Vorba cine are urechi de auzit, să audă nu mai face, s-ar crede, doi bani. Nici coordonatorul, nici editorul, nici alte organisme nu dau semn că ar fi auzit. N-or fi avînd urechi. l Tot din Observator, Cronicarul ia cunoștință, cu invidie (de ce i-o fi scăpat?) de un comentariu al poetului Liviu Ioan Stoiciu pe tema Constituției recent referendate: în Cotidianul din 27 oct., dl L.I.S. susține că se încurajează separatismul maghiarilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13375_a_14700]
-
putea duce la pierderea tuturor acestor privilegii și, mai mult, la excluderea din partid a deviaționistului. Privind astăzi munții de moloz de „literatură” proletcultistă pare greu de crezut că publicarea unor astfel de (sub)producții nu era chiar floare la ureche. Existau niște standarde ale genului, la puritatea cărora vegheau activiști nu prea duși pe la școală, dar căliți în luptele cu dușmanii de clasă. O imagine prea artistică, o metaforă prea îndrăzneață, un epitet insuficient îmblînzit erau considerate reminiscențe ale artei
Zburdălniciile inimii și ale minții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13360_a_14685]
-
putut descoperi pe teritoriul României vreun individ cu acest nume. Probabil a fost o simplă manevră, o încercare a lui Vadim de a-și fenta creditorii. Iată, însă, că în urma acelui „artificiu” se vede atât cu degetele, cât și cu urechile prinse în menghina infinitelor „șmecherii” prin care-și imaginează că prostește pe toată lumea. Mișcarea de maestru a lui Sorin Roșca Stănescu e cea mai gravă lovitură și cel mai dureros afront suferit vreodată de fostul lacheu care se visa împărat
Monte-Cristo, varianta în zdrențe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13356_a_14681]
-
actuală pentru formele expresive, afective, în -ic, -ică: „Eminem e cel mai tare!!! are niște piese beton, iar el... e super dulcic!” (fanclub.ro); „băiețelul mamei. Caracteristici: dulcic, sensibil” (eva.ro); „un «La mulți ani» dulcic i-a șoptit la ureche altcineva” (Cuvîntul Liber - Deva, 8, 2002); „e o clujeancă dulcică foc, în vârstă de 19 ani” (viva.ro); „orice ai mânca n-ai să regreți: cabanierii sunt niște dulcici” (alpinet.org); “niscai fete dulcici” (EZ 14.12.1999). Adjectivul apare
„Spirit de miniatură” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13400_a_14725]
-
pentru că asta ar însemna sfîrșitul dominației PSD asupra economiei autohtone. Dominație care concret înseamnă licitații făcute anume pentru a fi cîștigate de oamenii partidului. Sau, cum scrie Nistorescu, dacă licitația trebuie căștigată de un fidel al PSD care are trei urechi și doar un sfert de creier, se face un caiet de sarcini special în care participanții la licitație trebuie să aibă toți trei urechi și o bucățică de creier. O minte strălucită de la JURNALUL NAȚIONAL o ia împotriva curentului economiei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13392_a_14717]
-
Sau, cum scrie Nistorescu, dacă licitația trebuie căștigată de un fidel al PSD care are trei urechi și doar un sfert de creier, se face un caiet de sarcini special în care participanții la licitație trebuie să aibă toți trei urechi și o bucățică de creier. O minte strălucită de la JURNALUL NAȚIONAL o ia împotriva curentului economiei de piață și le explică românilor ce dezastru ar fi fost în această iarnă dacă am fi avut o economie de piață. Cu alte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13392_a_14717]
-
leapădă tot Și-s movile albe de giulgiuri. Picioare ezită, sar coapse acum Și toți în mișcări se încurcă; Și zăngăne, zuruie-apoi, ca și cum Bat lemne în ritm de mazurcă. Pe paznic ridicoli acum îl cuprind Și-un hîtru-i șoptește-n urechi, ispitind: ŤHai, du-te și ia un lințoliu!ť El, zis și făcut! și-ndărăt, după uși Sfințite, apoi se salvează. Și luna mai scaldă-n lumină și-acuși Un dans ce te vîră în groază. Dar unul dispare, și
Poezii de Johann Wolfgang Goethe by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/12014_a_13339]