442 matches
-
obstrucției (aderențe, hernie internă). Complicațiile acute ale tumorilor ovariene: ruptura, hemoperitoneul, infecțiile și torsiunea sunt sindroame clinice cu debut brusc, care creează confuzii și sunt rar întâlnite de medicul radioterapeut. 4. Obstrucția căilor urinare Cancerele pelvine avansate duc la compresiune ureterală cu hidronefroză și insuficiență renală cronică, invazie vezicală cu hematurie și fistule. Stenoza ureterului pelvin a fost observată după radioterapie (prin fibroză pelvină tardivă) și după disecția și denudarea ureterului la baza ligamentului larg în timpul intervenției chirurgicale, mai ales cea
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
fiind foarte redusă; localizarea este trigono - retrotrigonală. La examenul vaginal cu valve se poate observa orificiul fistulos. b) În fistula uretero-vaginală, eliminarea este continuă, în cantitate mică; micțiunea este posibilă. Explorarea endoscopică arată lipsa de eliminare a urinei prin orificiul ureteral respectiv. Urografia i.v. arată ureterohidronefroză deasupra fistulei. Tratamentul - chirurgical prin: - restaurarea continuității ureterului prin reimplantare; - ureterocistoneostomia cu mecanism antireflux; - ureteroplastie. Fistulele vezico-vaginale sau vezico-recto- vaginale se tratează chirurgical, cu tehnica epiploonoplastiei vezicale tip Chiricuță. 6. Tulburările funcției sexuale și
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
Clinică, imagistică și de laborator la interval de 3 luni în primii 2 ani, apoi la interval de 6 luni până la 5 ani. RECUNOAȘTEREA ȘI TRATAMENTUL COMPLICAȚIILOR Postchirurgicale: - tromboze; - tulburări funcționale urinare 25 %; - infecții urinare prin reziduu vezical; - fistule vezicale, ureterale 0-5%; - stenoza ureterală cu ureterohidronefroza. Postradioterapeutice - cistita hemoragică; - rectite: proctosigmoidita apare la 10 % dintre paciente la doza de peste 70 Gy la peretele rectal; - fistule rectovaginale; - ocluzii intestinale (sigmoidiene); - stenoze ureterale; - menopauza precoce; - edem venolimfatic; - stenoza vaginală; - dispareunie. Iradierea preoperatorie urmată
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
de laborator la interval de 3 luni în primii 2 ani, apoi la interval de 6 luni până la 5 ani. RECUNOAȘTEREA ȘI TRATAMENTUL COMPLICAȚIILOR Postchirurgicale: - tromboze; - tulburări funcționale urinare 25 %; - infecții urinare prin reziduu vezical; - fistule vezicale, ureterale 0-5%; - stenoza ureterală cu ureterohidronefroza. Postradioterapeutice - cistita hemoragică; - rectite: proctosigmoidita apare la 10 % dintre paciente la doza de peste 70 Gy la peretele rectal; - fistule rectovaginale; - ocluzii intestinale (sigmoidiene); - stenoze ureterale; - menopauza precoce; - edem venolimfatic; - stenoza vaginală; - dispareunie. Iradierea preoperatorie urmată de chirurgie crește
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
funcționale urinare 25 %; - infecții urinare prin reziduu vezical; - fistule vezicale, ureterale 0-5%; - stenoza ureterală cu ureterohidronefroza. Postradioterapeutice - cistita hemoragică; - rectite: proctosigmoidita apare la 10 % dintre paciente la doza de peste 70 Gy la peretele rectal; - fistule rectovaginale; - ocluzii intestinale (sigmoidiene); - stenoze ureterale; - menopauza precoce; - edem venolimfatic; - stenoza vaginală; - dispareunie. Iradierea preoperatorie urmată de chirurgie crește rata complicațiilor la 5 - 10%. RECUNOAȘTEREA ȘI TRATAMENTUL RECIDIVELOR Recidivele inoperabile se iradiază ținând cont de doza administrată anterior, iar recidivele postradioterapie se operează. TRATAMENT Metode terapeutice
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
și doza în punctul de referință - vezică, rect, trapezoid limfatic, perete pelvin (vezi fig. 13). Complicațiile radioterapiei: - Stadiul I-1I A: 3-5 % - Stadiul II B-III: 10-15%. - rectită cronică; - ulcer rectal; - stenoză rectală și rectosigmoidiană, - cistită radică; - fistulă urinară; - fistulă rectală; - strictură ureterală. Cauze: - Vârsta: sub 50 și peste 70 de ani. - Boli asociate: diabet zaharat, hipertensiune, obezitate, operații anterioare. - Stadiu avansat. - Doza rectală > 66 Gy. - Doza vezicală >70 Gy. POZIȚIONAREA PACIENTEI (Simulator / sau radiografie) - decubit dorsal (decubitul ventral "belly board" la obeze
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
pelvisului, - dacă parametrele au devenit suple sau nu mai aderă la peretele pelvin se intervine chirurgical; - când parametrele rămân infiltrate și aderente la peretele osos, se adaugă 10-15 Gy pe parametrul respectiv prin tehnica hemifasciculului. 3. Stadiul III b: blocaj ureteral uni sau bilateral (hidronefroză sau rinichi mut): - telecobaltoterapie prin 4 câmpuri până la doza de 50-60 Gy; - curieterapie suplimentară, 10-20 Gy, în punctul A. Dacă blocajul este bilateral, iradierea se efectuează cu multă prudență, urmărindu-se la 2-3 zile valorile ureei
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
4 câmpuri până la doza de 50-60 Gy; - curieterapie suplimentară, 10-20 Gy, în punctul A. Dacă blocajul este bilateral, iradierea se efectuează cu multă prudență, urmărindu-se la 2-3 zile valorile ureei și creatininei. Dacă după 30 Gy fenomenele de obstrucție ureterale se accentuează, se intervine chirurgical practicându- se ureterostomie percutană. D. - Stadiul IV - telecobaltoterapie pe întregul pelvis, cu doze de 35-40 Gy; - pelvectomie dacă este posibilă (în cazurile cu evoluție anteroposterioară); - dacă intervenția chirurgicală nu poate fi efectuată, se continuă telecobaltoterapia
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
inoperabil: cezariană la termen și radioterapie în funcție de stadiul clinic; - adenocarcinomul de col necesită tratament combinat; - cancerul hemoragic: radioterapie cu fracționare rapidă / brahiterapie cu 2 ovoide; - cancerul asociat cu boala inflamatorie pelvină: explorare chirurgicală / radioterapie doză medie; - cancer asociat cu obstrucția ureterală: a) unilaterală, radioterapie + brahiterapie; b) bilaterală, se începe radioterapia și în cazul agravării, derivație urinară; - cancer persistent după radioterapie: tratament chirurgical radical în absența metastazelor; - cancerul cu celule mici: se asociază chimioterapia; - cancer descoperit accidental după histerectomie simplă: radioterapie externă
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
compromite fluxul la acest nivel trebuie corectată în momentul anastomozei distale. Complicațiile imediate ce pot să apară post-operator sunt reprezentate de hemoragie, ischemie acută a membrului inferior (prin tromboza protezei sau prin trombembolie), insuficiență renală, ischemie mezenterică, ischemie medulară, leziuni ureterale. Complicațiile tardive posibile postoperator sunt ocluzia protezei (în special progresia leziunilor obliterante distal de anastomoza de la nivel femural), anevrism sau pseudoanevrism anastomotic (modificări degenerative la nivelul peretelui arterial, tensiune exagerată la nivelul suturii, tehnică inadecvată a suturii), impotență sexuală (lipsa
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
formează veziculele sau nefrotoamele pronefretice (5). Veziculele pronefretice sunt nefuncționale, nu evoluează și dispar (degenerează) în ziua 24. Canalul pronefretic anterior și tubulii rudimentari degenerează. Mesonefrosul este format din glomeruli și tubi care se deschid direct în canalul nefretic. Mugurele ureteral crește lateral din regiunea posterioară a canalului nefretic și induce formarea mesenchimului metanefretic. Următoarele structuri care se formează din mesodermul intermediar în regiunea toracolombară, pe laturile coloanei vertebrale, sunt mesonefrosul și canalul mesonefretic (Wolff). Mesonefrosul este reprezentat de 30-40 perechi
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
spre cloacă. Unitățile excretorii mesonefretice funcționează în săptămânile 6-10, după care regresează și dispar (1, 5). Metanefrosul Rinichiul definitiv sau metanefrosul se formează (în săptămâna a cincea) din două componente tisulare diferite (fig. 2.2) (10): Interacțiunile reciproce dintre mugurele ureteral și mesenchimul renal produc ramificarea seriată a mugurelui și diferențierea mesenchimului în epitelii celulare polarizate și fibroblaste interstițiale. Dezvoltarea rinichilor începe cu contactul intim între mugurele ureteral și mesenchimul renal din blastemul metanefretic; la locul de contact, între celulele lor
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
din două componente tisulare diferite (fig. 2.2) (10): Interacțiunile reciproce dintre mugurele ureteral și mesenchimul renal produc ramificarea seriată a mugurelui și diferențierea mesenchimului în epitelii celulare polarizate și fibroblaste interstițiale. Dezvoltarea rinichilor începe cu contactul intim între mugurele ureteral și mesenchimul renal din blastemul metanefretic; la locul de contact, între celulele lor componente are loc un fenomen de inducție reciprocă (fig. 2.3) care determină, prin proliferare și diferențiere celulară, două evenimente (5, 10, 11): -ramificarea corectă a mugurelui
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
unitățile nefretice alcătuite din glomerulii și tubii) și fibroblastele interstițiale (fig. 2.3); o parte din fibroblastele interstițiale formează celule ce secretă eritropoietină în rinichiul matur. A. Formarea blastemului metanefretic (ziua 28) din partea caudală a mezodermului intermediar. B. Formarea mugurelui ureteral (ziua 32) din canalul mesonefrosului și creșterea lui spre blastem. C. Mugurele ureteral se bifurcă și cele două capete induc formarea lobilor superior și inferior ai metanefrosului (săptămâna 6). D. Bifurcările ulterioare ale mugurelui ureteral produc formarea altor lobuli (în
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
o parte din fibroblastele interstițiale formează celule ce secretă eritropoietină în rinichiul matur. A. Formarea blastemului metanefretic (ziua 28) din partea caudală a mezodermului intermediar. B. Formarea mugurelui ureteral (ziua 32) din canalul mesonefrosului și creșterea lui spre blastem. C. Mugurele ureteral se bifurcă și cele două capete induc formarea lobilor superior și inferior ai metanefrosului (săptămâna 6). D. Bifurcările ulterioare ale mugurelui ureteral produc formarea altor lobuli (în următoarele 10 săptămâni). 2. Date recente susțin o dublă origine a mesenchimului renal
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
mezodermului intermediar. B. Formarea mugurelui ureteral (ziua 32) din canalul mesonefrosului și creșterea lui spre blastem. C. Mugurele ureteral se bifurcă și cele două capete induc formarea lobilor superior și inferior ai metanefrosului (săptămâna 6). D. Bifurcările ulterioare ale mugurelui ureteral produc formarea altor lobuli (în următoarele 10 săptămâni). 2. Date recente susțin o dublă origine a mesenchimului renal: mesenchim de origine mesodermică și componente celulare derivate din crestele neurale (2). Formarea nefronilor Fenomenul esențial care se produce în acest proces
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
următoarele 10 săptămâni). 2. Date recente susțin o dublă origine a mesenchimului renal: mesenchim de origine mesodermică și componente celulare derivate din crestele neurale (2). Formarea nefronilor Fenomenul esențial care se produce în acest proces este inducția reciprocă dintre mugurele ureteral și mesenchimul renal (8, 10). Mesenchimul renal neindus poate semnaliza și ghida mugurele ureteral să crească corect în axul longitudinal. La rândul său, mugurele ureteral produce un semnal inductiv (proteina wnt-1) care va transforma mesenchimul renal neindus al metanefrosului (predeterminat
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de origine mesodermică și componente celulare derivate din crestele neurale (2). Formarea nefronilor Fenomenul esențial care se produce în acest proces este inducția reciprocă dintre mugurele ureteral și mesenchimul renal (8, 10). Mesenchimul renal neindus poate semnaliza și ghida mugurele ureteral să crească corect în axul longitudinal. La rândul său, mugurele ureteral produce un semnal inductiv (proteina wnt-1) care va transforma mesenchimul renal neindus al metanefrosului (predeterminat să formeze nefroni) în mesenchim indus. în acest moment se declanșează o secvență de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Formarea nefronilor Fenomenul esențial care se produce în acest proces este inducția reciprocă dintre mugurele ureteral și mesenchimul renal (8, 10). Mesenchimul renal neindus poate semnaliza și ghida mugurele ureteral să crească corect în axul longitudinal. La rândul său, mugurele ureteral produce un semnal inductiv (proteina wnt-1) care va transforma mesenchimul renal neindus al metanefrosului (predeterminat să formeze nefroni) în mesenchim indus. în acest moment se declanșează o secvență de evenimente precise, care în final duc la formarea nefronilor. Interesant de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
va transforma mesenchimul renal neindus al metanefrosului (predeterminat să formeze nefroni) în mesenchim indus. în acest moment se declanșează o secvență de evenimente precise, care în final duc la formarea nefronilor. Interesant de subliniat că mesenchimul indus stimulează ramificarea mugurelui ureteral, iar acestea vor stimula conversia mesenchimului în celule epiteliale primitive. Se produce astfel o inducție multiplă, în mai multe trepte (3). Celulele mesenchimale induse, care sunt destinate să formeze nefronii, agregă în jurul vârfurilor ramurilor mugurilor ureterici și apoi formează niște
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
corpilor S vor forma glomerulii; la acest nivel, celulele mezenchimale se diferențiază în podocite, celule care filtrează plasma pentru a forma urină. Fig. 2.4. Dezvoltarea sistemului colector renal și a nefronului (după Larsen, 1998) A. Bifurcarea continuă a mugurelui ureteral până în săptămâna 32 produce 1-3 milioane de tubi colectori. B fi F. Fiecare tub colector induce agregarea și condensarea mesenchimului renal și formarea unei bonete de țesut metanefretic care se diferențiază într-o veziculă. Aceasta va genera capsula Bowman, tubii
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de transcripție implicați în nefrogeneză sunt: gena Hox 2.3 are un rol cert în formarea nefronilor, dar nu se știe, încă, care sunt genele secundare asupra cărora acționează. gena WT 1 se exprimă în blastemul metanefrogen înainte de formarea mugurelui ureteral și este necesară pentru formarea sa; prin factorul de transcripție pe care îl produce, reglează transcripția genelor pentru factorii de creștere; alterarea acestei gene WT 1 inhibă nefrogeneza și, la șoarecii transgenici, produce agenezie renală 5. Mutațiile genei WT 1
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
se fixează HGF/SF sau receptorul ret cu ligandul GDNF. Mutațiile genelor pentru acești receptori perturbă nefrogeneza (11). Factorul de creștere fibroblastică 2 (FGF2) intervine în primele etape morfogenetice de conversie mesenchimală în țesut epitelial primitiv, la capătul ramificațiilor mugurelui ureteral. Este molecula candidat implicată în semnalizarea dintre mugure și mesenchim (11). Alți factori de creștere ce stimulează diferențierea mesenchimului în nefroni sunt Wnt-4 și Proteina-7 morfogenetică a osului. Există și factori de creștere sau citokine care inhibă nefrogeneza (5). De
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
TNF-a 7 care probabil induc apoptoza în epitelii. Ei pot interveni normal atunci când procesul de dezvoltare s-a încheiat. în mod anormal, acționează în anumite situații patologice: de ex., se crede că obstrucția prenatală a tractului urinar, prin valve ureterale, poate inhiba nefrogeneza prin intermediul TGF-b. Și duce la displazii renale sau agenezii (7, 9). Molecule de adeziune celulă-matrice și celulă-celulă A treia clasă majoră de molecule exprimată în timpul nefrogenezei este reprezentată de moleculele de adeziune (5). Matricea extracelulară în metanefros
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
genele implicate în nefrogeneză sunt de obicei exprimate și în alte organe unde pot avea, de asemenea, un rol important pentru dezvoltare (ex., Pax-2 sau WT 1). 2. Reglarea nefrogenezei Dezvoltarea rinichiului este un model clasic de inducție reciprocă: mugurele ureteral induce transformarea mesenchimului în epiteliu și formarea unităților nefretice în blastemul metanefretic, iar acesta induce ramificarea corectă a mugurelui. Factorii implicați în aceste procese și mecanismele reglatoare încep să fie identificate cu ajutorul tehnicilor moleculare (3, 5, 7, 10). Receptor FGF2
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]