368 matches
-
Șchiopoaia, având o populație de 1165 de locuitori. În 1931 ei i s-a adăugat și satul Cireșeanu, anterior aparținând orașului Mizil. În 1950, comuna Baba Ana a fost inclusă în raionul Mizil, regiunea Buzău, iar comuna Conduratu — în raionul Urlați, regiunea Prahova. În 1952, cele două comune s-au regăsit împreună în raionul al regiunii Ploiești. Cireșeanu a fost vremelnic reședința unei comune din care mai făceau parte și satele Mărăcini și Șchiopoaia, iar în 1964 aceste două sate au
Comuna Baba Ana, Prahova () [Corola-website/Science/310697_a_312026]
-
(n. 17 februarie 1876, Cosereni - d. 11 iulie 1936, Urlați) a fost un politician si adjutant regal, general român și ministru de război. A urmat cursurile primare și prima parte a cursurilor liceale la Buzău și le-a continuat la Colegiul ,Sfântul Sava” din București. Apoi a urmat cursurile Școlii
Nicolae Condeescu () [Corola-website/Science/304962_a_306291]
-
Jugăstrețului și până la colnicul Cireșului, cumpărată din zilele lui Mircea și căruia i-au ars cărțile de dedină . Și tot el ratifica, la 21 septembrie 1608, popei Radu și fiului său, Luca - călugărul, ocine în "Nucet" (sat al Urlațiului) și Urlați, pentru că i-au luat tătarii averea lui și au luat și cartea de ocină . La 19 noiembrie 1631, Leon Tomșa valida lui Pârvu vii și ocine la Urlați /în dealul Urlaților numit Gruiu; în Dealul Făgețelului; în Broștineasca și în
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
în ocina Necșetească/ . Din 24 mai 1659, se păstrează zapisul de vânzare al lui Pătru ficeorul lu Bogoslov ot Fundeanca d(e) pri Criocuvu către Butea Roșnul ot Fundeanca pentru niște pămnt, contrasemnat ca martori de popa Mihai Neagri ot Urlați, vornicul Dumitru ot Fundeanca și comisul Mihai ot Cioceanca . Tot un zapis e și documentul din 1668, pentru vânzarea unei case în gura văii Nucetului (...) den margena pădurii păn în drumul cel mare al Mocanilor din partea lui Nan snă eg
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
era Vodă la Urlați""... Bauer consemnează în memoriile (1788) sale Urlațiul, iar Dionisie Fotino în "Istoria generală a Daciei..." (1815), specifică Urlații, dar adaugă și o așezare, despre care nu știm nimic: "Adunații of Gura Urlaților" . DTSR" (1872) pomenește târgul Urlați ca având în componență și cătunele: Arionești, Mărunțiș, Valea Nucetului, Orzoaia, Valea lui Seman, Valea Urloi, Valea Bobului, Valea Crângului, Valea Humei, Valea Pietrei și Zărcălăi. Arhivele prahovene păstrează din anul 1881, un dosar cu procesul mai multor urlățeni acuzați
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
1889 a regimentelor de dorobanți 7 și 32 din Prahova, la Urlați s-a stabilit reședința "Companiei 3 a Reg. 32 Dorobanți" . Marele Dicționar Geografic al Romîniei precizează, la rândul său, cele 14 cătune ce intrau atunci în componența comunei Urlați, care juca rol de reședința a plășii Cricov din județul Prahova: Coteni, Mărunțiș, Valea Seman, Valea Urloiu, Valea Crângului, Valea Nucetului, Valea Bobului, Orzoaia, Jărcălăi, Valea Pietrei, Arioneștii Vechi, Arioneștii Noi, Valea Humei și Cherbea, având în total 4500 de
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
(n.13 iulie, 1904, Urlați - d. 3 ianuarie 1984, Ploiești) a fost jurist și critic de artă român. Inainte de al doilea război mondial a fost una din vocile pertinente ale criticii de artă românești, alături de Oscar Walter Cisek, H. Blazian, Petru Comarnescu, Nicolae Tonitza
Aurel D. Broșteanu () [Corola-website/Science/314498_a_315827]
-
Monumentele istorice aflate pe teritoriul orașului Urlați sunt: Crucea masivă de piatră (388 cm. înălțime, 64 cm. înălțimea piuei în care era prinsă, 132 cm. lățimea brațului transversal, 58 cm. lățimea medie a stâlpului de formă tronconică, 45 cm. grosimea) a fost ridicată de domnitorul Constantin Șerban
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
orașul Bicaz Olt Slatina municipiul Slatina Caracal municipiul Caracal Corabia orașul Corabia Balș orașul Balș Scornicești orașul Scornicești Prahova Ploiești municipiul Ploiești Câmpina municipiul Câmpina Vălenii de Munte orașul Vălenii de Munte Mizil orașul Mizil Sinaia orașul Sinaia Urlați orașul Urlați Satu Mare Satu Mare municipiul Satu Mare Carei municipiul Carei Negrești-Oaș orașul Negrești-Oaș Sălaj Zalău municipiul Zalău Șimleu Silvaniei orașul Șimleu Silvaniei Jibou orașul Jibou Sibiu Sibiu municipiul Sibiu Mediaș municipiul Mediaș Agnita orașul Agnita Avrig orașul Avrig Săliște orașul Săliște Suceava Suceava
LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272063_a_273392]
-
atestat a fost al unei cetăți "Stenota". Din cetate au rămas ruine. Autorii DGJPh, ediția 1897 (p. 601) au încercat să explice etimologic toponimul Urlați prin aceea denumirea "urlătoare" dată târgului, spre care locuitorii din zonă coborau de pe dealurile învecinate. Urlați ar putea să fie însă o derivare a traducerii din slavă a hidronimului [[Cricov (din "krik" "strigăt", "urlet"). Ar fi și o versiune etimologică maghiară: Urlați ar reprezenta o adaptare românească a termenului maghiar "Váralatt" "Subcetate" (aceeași etimologie o au
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
aceea denumirea "urlătoare" dată târgului, spre care locuitorii din zonă coborau de pe dealurile învecinate. Urlați ar putea să fie însă o derivare a traducerii din slavă a hidronimului [[Cricov (din "krik" "strigăt", "urlet"). Ar fi și o versiune etimologică maghiară: Urlați ar reprezenta o adaptare românească a termenului maghiar "Váralatt" "Subcetate" (aceeași etimologie o au toponimele Orlat, Urlat). Urlați a fost până cel târziu în [[1645]] reședința unui fost [[județul Săcuieni|județ Săcuieni]], iar numele Secuieni ar sugera imigrarea medievală a
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
ar fi cea slavonă "-aț", care se întâlnește, e drept, în alte regiuni, cele de lângă [[Dunăre]]a sârbească (de fapt bulgărească - n.n), de la Romanațul nostru (să nu fie și [[Galați]]i de aceeași origine?) până la Craguievațul și Crușevațul sârbilor". Urlați este un oraș situat în zona colinară a "Dealului Mare", pe valea [[Râul Cricovul Sărat|Cricovului Sărat]] și pe dealurile din preajmă. Se învecinează, la nord-est, cu [[comuna Ceptura, Prahova|comuna Ceptura]], la sud-est, cu com. [[Tomșani, Prahova|Tomșani]], la
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
Albești-Paleologu, Prahova|Albești Paleologu]], la sud-vest, cu com. [[Valea Călugărească, Prahova|Valea Călugărească]], la vest, cu com. [[Plopu, Prahova|Plopu]], iar la nord, cu com. [[Iordăcheanu, Prahova|Iordăcheanu]]. Conform [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământului efectuat în 2011]], populația orașului Urlați se ridică la de locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2002 (România)|recensământul anterior din 2002]], când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (93,84%), cu o minoritate de [[Romii din România|romi]] (1,29%). Pentru 4
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
blande și veri moderate calde, cu umiditate relativă suficientă. Orașul Urlați este situat într -o zonă cu climat temperat continental, caracterizat prin următoarele valori : Vâturile dominante bat din N, N-E și E. Zona în care se află situat orașul Urlați este favorabilă din toate punctele de vedere dezvoltării agriculturii, viticulturii și pomiculturii. Urme arheologice din [[neolitic]] și [[epoca bronzului]], descoperite pe dealul "Merez" din "Valea Urloi", certifică existența unor așezări din trecutul îndepărtat. În toamna anului [[1968]], în curtea Liceului
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
o activitate didactică și științifică prodigioasă și prestigioasă din care amintim doar: "Introducere în programarea automată" (1967), "Modelarea unitară a genezei și dezvoltării sistemelor" (1983), "Sisteme ierarhizate" (1986), "Sinergia, informația și geneza sistemelor" (1990) Tânărul pictor [[Adrian Nicolae]] (n. 1956, Urlați) e și el get-beget urlățean. După ce a absolvit Institutul de artă plastică N. Grigorescu (1986) a devenit membru al Filialei UAP Ploiești, participând din 1990 atât la expozițiile organizate la Ploiești, cât și în țară. Fără să aibă matrice cu
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
romanul său "Să vină Bazarcă!" (1947, apărut postum), unde un lăutar localnic "prin arcușul căruia curge tot vinul vechi de la Urlați", vin care e sprinten la băut, dar și cu o ușoară melancolie care amintește buchetul marelui Cotnar . În acest Urlați, a cărui față a început să se mai schimbe în ultima vreme, întâlneam în deceniul al IX-lea al veacului trecut pe dascălul [[Vasile Marin Cucu]] (1915, Cornurile Ph. - ?), autorul romanelor de nuanță autobiografică: "Elevul Marcu" ([[1971]]), în care urmărea
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
unei noi biserici de zid, a fost strămutată, în anul 1939 la castelul Bran. După anul 1947, ajungând să fie nefolosită și neîngrijită, biserica se deteriorează iar prin grija patriarului Iustinian este din nou strămutată la schitul Cricov-Jercălăi de lângă orașul Urlați, a cărei biserică se ruinase. Aici, așezată în noua locație a fost resfințită de patriarhul Teoctist în anul 1956. Sub aspect constructiv, biserica a cunoscut mai multe etape în evoluția sa. Inițial, biserica avea o formă simplă, fără pridvor și
Biserica de lemn din Luieriu () [Corola-website/Science/320311_a_321640]
-
și cel de produse finite (cu o capacitate de peste 1 milion de sticle) precum și liniile de îmbuteliere. Compania deține și rețeaua de magazine Halewood The "Winery Outlet" care numără 10 locații. Cramele Halewood deține 2 crame în regiunea Dealu Mare (Urlați și Tohani), o crama, unitate de producție și un punct de lucru la Sebeș, În Podișul Transilvaniei, și altul în Cernavoda - Murfatlar. În plus la Pensiunea Rhein & Cie din Azuga se pot vizita și pivnițele unde se produce vin spumant
Halewood România () [Corola-website/Science/315331_a_316660]