413,626 matches
-
să pun întrebări, semănînd într-un fel cu tineretul hitlerist din 1933, încrezător în noul stat german. De aceea am și o mare înțelegere pentru oamenii din perioada premergătoare războiului, care au crezut în național-socialism, fără să știe ce va urma. Lucru pe care astăzi îl știm. Pentru asta am înțelegere și sînt obiectiv. A acuza comportamentul uman de atunci, de pe poziția celor știute azi, nu e corect și e unilateral." (pp. 64-65) Vorbe pline de înțeles care ar trebui să
VIP-ul din stația de metrou by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14425_a_15750]
-
locuitorii de etnii diferite ai acestui oraș, model recomandabil la scară europeană. Cariera vieneză a lui Ioan Holender este o lungă poveste de succes. Cazul tipic al omului care, pornit de jos, dar crezînd cu tărie în steaua lui își urmează drumul în pofida tuturor obstacolelor și ajunge, în final, să-și vadă visul cu ochii. O lecție de onestitate profesională, respect față de parteneri, modestie și plăcere a muncii care ar trebui predată copiilor la școală. La fel cum lunga perioadă de
VIP-ul din stația de metrou by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14425_a_15750]
-
pîrciune, dalciune, niciune, cuciune, naiciune, minciune, teciune... Ai priceput acum?"; "Galuscus (cu mulțămire): Acu mai vii de-acasă, dar n-am priceput nici acum bine de tot, căci vorbesci prea iute" (p. 610). Același sistem - în care fiecare silabă este urmată de v...n..., cu repetarea vocalei respective, e folosit în ziarul Zimbrul și vulturul (Iași), la rubrica satirică "Bondariul", în nr. 4, 1858, pentru a ironiza "Epilogul" lui Negruzzi la Păcatele tinerețelor, care n-ar fi fost scris "în limba
Păsăreasca by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14435_a_15760]
-
numai ca cum preste puterea simțirilor ar fi", Istoria ieroglifică), Neculce ("trimițiindu-i cartea acie..., ca cum vrè hi de la singur Dumitrașco-vodă", Letopisețul țărîi Moldovei); construcția are numeroase atestări la Bălcescu ("se fățărnici ca cum n-ar ști nimic din cele urmate", Românii sub Mihai-voievod Viteazul) și e încă prezentă la Titu Maiorescu ("rămîne ca cum n-ar fi fost", Critice). Evident, o verificare a uzului actual al îmbinării dă rezultatele previzibile: în Internet, ca cum apare doar în cîteva texte dialectale
Obsesiile cacofoniei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14466_a_15791]
-
-n dans scînteie, ca Firea, surd ordonatoare,-n har s-o depășim vremelnic. Căci, atentă, ea s-a urnit cînd a cîntat Orfeu. Tu încă de pe-atunci, blînd inocentă, de cînd un pom se hotăra cu greu să te urmeze după-auz ca-n ceață. Știai și locul unde lira cîntă -; miez nemaiauzit. Și pentru el frumoșii pași îi încercai, astfèl sperînd: cîndva spre sărbătoarea sfîntă Prietenu-și va-ntoarce mers și față. Strofe pentru o muzică solemnă (Pentru Sidie Nádherný) Unde
Versuri de Rainer Maria Rilke by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/14446_a_15771]
-
-vor ei la pieptul doinitor al pesedeilor ori se vor orienta către valsul transpus pe rap al piticei opoziții de dreapta? Am căzut, pentru o clipă, dar nu mai mult, în această ademenitoare capcană. Spun "capcană" pentru că, de regulă, realitatea urmează evenimentele, și nu invers. Va trece multă apă pe malurile Someșului și Dâmboviței până când guriștii cotropiți de ură își vor pierde auditoriul. Un auditoriu nu întotdeauna naiv. Adesea e și ticălos, și bolnav, și intoxicat de cucuta xenofobiei și de
Costul prostiei bine informate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14454_a_15779]
-
un caz de internaționalism. Prietenia între popoare... Îmi permiteți să dau un telefon? Sun la redacție. Răspunde Turonok. - Ghenrih Franțevici, tocmai s-a născut un băiețel. Mare, sănătos. Are cincizeci și opt de centimetri. Cântărește patru două sute... Tatăl e etiopian. Urmă o pauză apăsătoare. - N-am înțeles, - spuse Turonok. - Etiopian, - spun, - de fel din Etiopia. Învață aici... Marxist, - am adăugat, nu știu de ce. - Ești beat? - întrebă aspru Turonok. - Da' de unde! Doar sunt în misiune. - Când a fost ăsta un impediment pentru
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
ne aflăm în fața unui nevinovat fabricant de pleonasme conceptuale, străin de conținutul noțiunilor și pentru care indulgențele se reclamă cu toată tristețea, starea de grație se invocă singură iar discuția își încheie vocalele definitiv". Rîndurile de foc ale bardului ce urma a intra în scurt timp în temniță și a fi condamnat la moarte continuă cu o încurajare a criticii, care e marca inalienabilă a libertății. Marea lor intensitate morală le acordă o factură apoftegmatică. Cu atît mai prețioasă cu cît
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
-alta despre întâlnirile pe care le-ați avut de-a lungul anilor cu personalități literare... - Relativ la întâlnirile mele cu marile figuri ale literaturii am scris și publicat, până acum, patru volume de Memorii aproximative. La "Cartea Românească" (1982-1989). Vor mai urma. Însă cu titluri schimbate, de la volum la volum. Primul tom a apărut în foileton la SLAST (Suplimentul literar-artistic al "Scînteii tineretului", n. D.H.), sub direcția lui Ion Cristoiu. Datorită succesului, Editura a ținut neapărat să-l tipărească sub formă de
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
Nu uitați că Shogun a fost scris direct pe calculator IBM. Și a ieșit bine... - Dintre cărțile pe care le-ați publicat până acum, care v-a pus la cea mai grea încercare talentul și priceperea? - Toate!...Plus cele care urmează. - Citiți cărți de umor pentru a vă... contamina? - Prefer să mă autocontaminez... - Puteți face, rapid, un portret al scriitorului Vlad Mușatescu? - Vlad Mușatescu are foarte mult din Al Conan II, tanti Ralița, Maica-Mare de la Poiana, inclusiv Tata Petre, bunicul meu
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
Ce, eu n-am făcut suprarealism, când am scris poemul trăsnit Balada pasagerului... de care am amintit mai înainte? - Cum se numește cartea scrisă de dumneavoastră, la care țineți cel mai mult? - Totdeauna este cartea la care lucrez și care urmează să apară. Iar, mai mult și mai mult, la Apocalipsa douăzeci, dacă o voi termina vreodată... la etatea mea, nu știu dacă-mi vor ajunge 15-20 ani, pe care încă-i mai am de trăit. Deși, la ora actuală, merg
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
mitic și mioritic, unde copilele așteptau virgin și oniric sosirea feciorilor de crai născuți din lacrimă...", "s-a uitat instinctiv la ceas. Timpul iarăși nu avea răbdare.", "reacția poporului a fost în linia tradiției literare - el a rămas mut", "a urmat apoi filmul Seara pe șosea: veneau turmele, nășteau stelele, îndrăgostiții se ghiloseau pentru rendez-vous...", "și până se vor mai odihni mașinile de cusut cuvinte ale personajelor noastre, autorul vine cu precizarea că [...]". Și din acest punct de vedere, Fiziologie, Baladă
Un basarabean... târgoviștean by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14460_a_15785]
-
lucrurile echipa premierului Năstase va mai petrece măcar o jumătate de an la Palatul Victoria. Opoziția nu are nici un interes să forțeze alegerile. Nu e pregătită pentru așa ceva și ar fi culmea ca după succesul de la Praga al Puterii, succes urmat de un spor de imagine pentru premier și pentru partidul său, Opoziția democratică să viseze că va răsturna situația în favoarea sa. Așa că, indiferent cîte prilejuri ar încerca Adrian Năstase să ofere opoziției - doar, doar se va alege cu o moțiune
Glume politice nesărate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14479_a_15804]
-
de interese a noii critici, opera lui Bacovia își recuperează încet dar sigur propria sa esență, devine "a noastră", depășind pragul atît de greu de trecut al clișeelor critice, o mare importanță în acest proces avînd cartea lui Mircea Scarlat (urmată de aceea a lui Ion Simuț), unul dintre reprezentanții noii critici pentru care, în pofida unor spirite (neo)dogmatice, suveran rămîne textul; iar nu circumstanțele apariției acestuia. Această opțiune metodologică permite lui Mircea Scarlat să realizeze în George Bacovia o schimbare
Noul și adevăratul Bacovia by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/14464_a_15789]
-
opresiunilor să strălucească bucuria pentru cei ce-au consimțit la această "plată" oneroasă și, în orice caz, pentru generațiile ulterioare. Dar nu i-a trebuit mult timp pentru a-și da seama că nu e cu putință să atingă libertatea urmînd drumul alienării: "Alienarea, o dată ce te-ai angajat în necruțătoarele ei angrenaje, pune cărămidă peste cărămidă întru propria ei edificare și te îngroapă pas cu pas sub greutatea propriului ei edificiu; ceea ce fusese considerat doar urgent (spartul ouălor, de exemplu) se
La antipod, Mihai Șora (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14491_a_15816]
-
transformat într-un mult mai cumpănit autor, cronicile au căpătat mai multă consistență, iar diferența e cu atât mai vizibilă, cu cât și-a dispus textele după alte criterii decât cel cronologic; astfel încât după o recenzie din '97, de pildă, urmează o cronică din 2000, și tot așa. Daniel Cristea Enache face parte din categoria restrânsă a cronicarilor de cursă lungă care se remarcă nu numai prin perseverență, ci și prin faptul că oferă o viziune (ei, da!) asupra literaturii pe
Mizantropul bine temperat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14467_a_15792]
-
în succesiune sau suprapunere pot enumera: Festivalul de la Sibiu, Piatra-Neamț (dacă nu cumva actualul director Nicoară - și cel de pînă în 1989 - nu l-a suspendat), Sfîntu Gheorghe. Toamna - cel de la Timișoara - mai nou și cu premii - Arad, Tîrgu-Mureș, Brașov, urmate de Festivalul Național și, din doi în doi ani, de Festivalul Teatrelor Naționale de la Cluj-Napoca. Mă întreb și acum dacă aceste prea numeroase festivaluri își au cu adevărat rostul și dacă prezintă, dacă pun în pagină, realitatea teatrală. Mi se
Spectacole și spectacole by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14476_a_15801]
-
și a dat fuga să-și îmbrățișeze vecinii înfricoșați. Familia l-a băgat la azilul de nebuni pentru câteva luni, apoi el și-a reluat munca în redacție ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic, iar, cutremurele de pământ care urmară nu-i făcură nici o impresie. Avusese cutremurul lui, acela pe care îl așteptase, sau poate că nu așteptase decât un pretext ca să sară gol pe fereastră și să-și îmbrățișeze vecinii. Domnul Carol n-avea nimic de ascuns pe tema
Constantin Stoiciu - Fugarul by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/14477_a_15802]
-
Șerban Cioculescu și de alții, cu lipsurile materiale. S.S.R. izbutește totuși, chiar și atunci, să acorde obișnuitele premii anuale. Printre laureați: Al. Philippide, Dragoș Protopopescu, Radu Tudoran (pentru Un port la răsărit), Henriette Yvonne Stahl (pentru Între zi și noapte). Urmează ceea ce autorul acestei Istorii numește "anii apocaliptici", aceia în care, după 23 august 1944, a început declinul precipitat al S.S.R. Puterea comunistă impune "odioasele epurări politice", "consternante", cum îi apar lui Vârgolici, pentru că s-au petrecut foarte repede, înaintea celor
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
fost invitată România, nu un partid politic". Traian Băsescu: "Primul moment de demnitate națională de după primul război mondial, care a însemnat Marea Unire". Victor Ciorbea: șInvitarea României în NATOȚ "deschide porțile spre un viitor sigur și prosper". Márko Bela: Va urma o perioadă extrem de grea". Dan Voiculescu: "Ca român, sînt mîndru de acest succes". Mult mai profesionale și obiective au fost transmisiile directe din timpul scurtei vizite a președintelui american la București. Traducerea (oare cine o fi fost alesul? părea un
Gînd la gînd și șold la șold by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14531_a_15856]
-
al doilea lucru: nu tot ce spune David Le Breton m-a convins. în primul rînd atitudinea sceptic-speriată în fața a tot ceea ce înseamnă cucerire de ultimă oră în ingineria corpului uman: transplantul de organe, procrearea fără sexualitate, clonarea... Cartea care urmează vorbește despre o proprietate pe care corpul modern a pierdut-o. Despre intrarea șamanilor în transă și drumul în afara corpului. Drum în afara corpului Șamanii tunguși e cea de-a patra apariție din seria Mundus imaginalis a Editurii Dacia din Cluj
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Cartea lui Paul Hirst și a lui Grahame Thom-pson despre globalizare a stârnit, încă de la prima sa ediție din 1996 (urmată de o a doua în 1999, total rescrisă și fundamental adăugită), multiple controverse tocmai prin scopul declarat de a pune la îndoială conceptul în cauză. Un concept la modă, dar pe care cei doi autori - profesori de științe sociale, respectiv
Globaliștii, antiglobaliștii și scepticii by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14512_a_15837]
-
tip de academie care nu deține însă funcții normative, așa cum îndeobște se întîmplă în cazul academiilor naționale sau chiar internaționale. Academia "Schloss Solitude" despre care deja mai demult mi-a fost dat să citesc și să aud, numai de bine, urmează mai degrabă modelul coloniilor de artiști, ființînd în baza voinței unor persoane particulare și nu neapărat a decretelor oficiale. Edificat în timpul absolutismului, în stilul arhitectonic al barocului tîrziu, din inițiativa prințului Carl Eugen, între anii 1763/64, Castelul Solitude a
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
creator, Centrul Georges Pompidou din Paris, părînd a fi slujit la un moment dat acestei idei. Artiștii puteau fi priviți aidoma animalelor dintr-o grădină zoologică, în plin "proces creator" evident înscenat în atari condiții. Academia Schloss Solitude nu a urmat această filieră, ci s-a conformat unui alt traseu programatic: acela de a reuni sub aceeași cupolă și acoperiș artiști provenind din toate colțurile lumii, în spiritul unei modernități la care deja Baudelaire făcea referiri în secolul al XIX-lea
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
Iuga (Elenora Almosnino) s-a născut la 4 ianuarie 1931 la București, într-o familie de artiști: tata - violonist, mama - balerină. Locuiește împreună cu părinții, cu domiciliu provizoriu, între anii 1936 și 1938, în Germania, Belgia și Olanda. Revenită în țară urmează școala primară în București, Gimnaziul "Ursulinelor" în Sibiu și Liceul "Iulia Hasdeu" din capitală. Facultatea de Filologie - secția germană, absolvită în 1953. Profesoară de germană la Sibiu, 1953-1955; ziaristă la cotidianul Neuer Weg, 1955-1956; bibliograf la Biblioteca Centrală de Stat
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]