529 matches
-
ca pe-o cruce. Dar lacrimile tale, nestemate Din dragoste, răscumpără păcate... XXXV Nu te căi de ce-ai făcut: și spinii Tot roze sunt, izvoarele-au nămol, Eclipsa-i somnul trândav al luminii, Laleaua dă omizilor obol. Vezi, úmbrele-s ursite fiecărui: La fel și eu, prin rugă îndulcind Păcatul trupului, greșesc, dar stărui De alt păcat mai greu să te desprind, Fiindcă-ți sunt ispitelor izvor... În mine însumi lupt; ne'nduplecat Judecător al desfrânării, or Al dulcii necredințe avocat
Sonete de Shakespeare într-o nouă traducere by Radu ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/6894_a_8219]
-
social și psiholog. Își cunoaște clientela care seară de seară, începând de la ora 19, bate la poarta „castelului” din noapte, pentru că singurătatea și disperarea sunt „răni care dor”. Monalisa, Ionel și ceilalți „Nu e nici pe departe cea mai tragică ursită, cea pe care viața i-a rezervat-o, timișoreanului Radu Pavel Hartl“, îmi spune Radu Mărunțelu. Poveștile adesea seamănă între ele ca două picături de apă. Ceea ce se repetă mereu și mereu la mai toți locatarii azilului este ca un
Agenda2005-28-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283932_a_285261]
-
însă, ci vizual): Cea mai frumoasă parte a zilei este este, -care, pe ungurește, este seară... " Sau: „M-au mirat și-am admirat, mereu, abilitățile strict feminine. Cu-atît mai vrednice de admirația noastră, cu cît femeile-s, prin fire și ursită, ființe mai gravitaționale decît noi, - ce altceva fiind graviditatea?". Sau: „Nu-i pom pe după care să te dai. Nici om pe după care să te dai.". Sau: „E oare un popor un banc (unul de heringi sau. cu Bulă!), un cîrd
Regulă și de-reglare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6803_a_8128]
-
unei piese muzicale, care a fost compusă de autor pentru un alt instrument, un fel de transpunere de piesă scrisă pentru vioară și pian, în piesă pentru violoncel și pian.... Fiecare vers reușit dă senzația că este unic, ca o ursită, din care izvorăște ceva ce stă mai presus de poet. Numai atunci evidentul se destăinue în fața cititorului, și fiecare deslușește sentimentele, care până atunci l-au frământat inconștient. De fapt, de multe ori, traducerea este mai dificilă decât creația unei
Ce înseamnă să traduci poezie by Ognean Stamboliev () [Corola-journal/Journalistic/4773_a_6098]
-
ar fi fost o piedică pentru sintetizarea lesnicioasă a celor mai multe din capitolele acestei cercetări..." Prima secțiune a volumului (Pamfile o numește "despărțirea I") e consacrată soartei, ajutorului, norocului și e dedicată ursitoarelor. Și începe așa: "Ursitoarele, numite și Ursitori, Ursători, Ursite, Ursoi, Ursoaice sau Ursoni... sunt, după unele credinți, trei fecioare sau zîne, după altele "șapte muieri" iar după altele nouă femei cari ursesc sau urșesc, adică croiesc ursita, ursa, urseala sau soarta noilor născuți în întîia noapte a nașterii, după
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
și e dedicată ursitoarelor. Și începe așa: "Ursitoarele, numite și Ursitori, Ursători, Ursite, Ursoi, Ursoaice sau Ursoni... sunt, după unele credinți, trei fecioare sau zîne, după altele "șapte muieri" iar după altele nouă femei cari ursesc sau urșesc, adică croiesc ursita, ursa, urseala sau soarta noilor născuți în întîia noapte a nașterii, după unele socotințe, în cele trei dintîi nopți de-a rîndul, după altele, în noaptea a treia numai sau în cele trei nopți nesoț". Și, apoi, urmează povestiri și
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
mai e Sfînta Vineri (în ziua purtînd acest nume, firește, că nu trebuie să se lucreze), mai sînt și strigoii (din așa-numita "despărțire a treia" din primul volum al cărții) sau strigoaicele (jumătăți de strigoi) cari, împreună, "fac pe ursită și omoară oamenii". Un alt capitol e consacrat Sufletelor morților, în care se povestește despre scurta viață pămîntească a sufletelor răposaților și despre arătarea lor în vise. Aici sînt incluse povești despre Muma Pădurii, despre zmeu și zmei ("Zmeul, Zmăul
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
titlul acestei monografii: Oameni mari ai României. Ioan-vodă cel Cumplit. Aventurile, domnia, războaiele, moartea lui; rolul său în istoria universală și în viața poporului român (1572-1574). Un iz de protocronism avant la lettre se degajă din multe formulări hasdeiene. Romanul Ursita (1867), altă evocare istorică, optează de data asta deschis pentru literatură, fără a mai recurge la fastidioasa bibliografie; rezultatul este însă același. Mai slabă și mai lipsită de nerv decît Ioan-vodă cel Cumplit, Ursita nu se deosebește însă, în structura
Poliglotul literat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7668_a_8993]
-
degajă din multe formulări hasdeiene. Romanul Ursita (1867), altă evocare istorică, optează de data asta deschis pentru literatură, fără a mai recurge la fastidioasa bibliografie; rezultatul este însă același. Mai slabă și mai lipsită de nerv decît Ioan-vodă cel Cumplit, Ursita nu se deosebește însă, în structura ei, de o scriere istorică; singurele pagini interesante sunt cele în care istoricul reconstituie decorul concret al Moldovei de la începutul secolului al XVI-lea interioarele, vestimentația, obiceiurile, ceremoniile, limbajul; bibliografia nu se mai află
Poliglotul literat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7668_a_8993]
-
de cea mai bună sursă iese triumfător. Calitatea de căpetenie a acestei reușite bucăți o percepem abia astăzi, după trecerea anilor: este vorba de o intuiție verbală neobișnuită în epocă. Aceeași intuiție îl făcuse pe Hasdeu să nu comită în Ursita nici o stridență neologistică; dar în Micuța e ceva mai mult - fiecare personaj vorbește în jargonul caracterului său; termenii în limbi străine, întotdeauna cu funcție ironică, încheagă o atmosferă; Micuța pare scrisă într-o românească vorbită cu diferite accente străine, de
Poliglotul literat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7668_a_8993]
-
de natură psihologică și socială, la un amestec de Victor Hugo (Ruy Blas) și Schiller (Die Räuber), totul într-un registru lingvistic opus celui solemn. Hasdeu valorifică arhaitatea, folclorul, expresiile populare, oralitatea; încearcă să repete în dramă ceea ce făcuse în Ursita, adică o reconstituire istorică verosimilă lingvistic. Piesa se petrece în secolul al XVI-lea, ca și Despot Vodă, dar între cele două drame se deschide o prăpastie stilistică. Prin structura ei profundă, Răzvan și Vidra are un regim de excepție
Poliglotul literat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7668_a_8993]
-
admirația față de Trenul de noapte al lui Ioan Groșan, un text, altminteri, antologabil, căruia i se născocește în cele de față o urmare demnă de Stephen King. Aspectul de thriller colorat cu elemente horror se regăsește și în replica la Ursita lui Pavel Dan, când mortul revine mai vital ca niciodată, ori în „explicația“ la eliadesca Douăsprezece mii de capete de vite, unde, refăcându- se, cât de cât, firele logice ale relatării negustorului frustrat, intervin militarii care-i saltă pe toți
Longevitatea în altă formă by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/3198_a_4523]
-
existențială, înseamnă că limbajul poate dejuca suveran contrariile. O etică a lui, implacabilă, impune reparații radicale. Un papagal, pe masa de lucru a lui Flaubert De o asemenea exigență ascultă neapărat, îmi place să cred, și făpturi umane supuse unei ursite ce nivelează și înjosește. Nu e nevoie de amplificări discursive pentru a împlini astfel de compensații justițiare, acolo unde omenia obscură a autorilor s-a hotărît să pășească în fine franc, dincolo de precauții alienante și dincolo de volubile alibiuri. Pe Insula
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
în foaierul Operei Române și are ca scop strângerea de fonduri pentru proiectele depuse de grupurile de inițiativă din localitățile Silagiu, Ciacova, Comloșu Mare, Sudrieș, Tomești, Știuca, Pădureni, Giera, Gătaia și Coștei. Fiecare invitat va primi câte un bilet de ursită și va putea participa la cele două licitații: de proiecte și de obiecte. Obiectele licitate vor fi icoane pe sticlă din Maramureș, obiecte sculptate în lemn și „zgărdane“ (podoabe de pus la gât), tot din Maramureș, două reproduceri după tablouri
Agenda2003-25-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/281143_a_282472]
-
cădem în eroarea mamei idolatre. Pretenția de a intra în posesia unui asemenea Adevăr disprețuiește șansa Ťce ni s-a datť: atingerea cu Celălalt într-o Ťclipăť încălzită de bunătate și milă. Ea devine o Ťpedeapsăť, aidoma aceleia cu care ursita răspunde la ambiția fără măsură a unei minți slabe de femeie. ș...ț știi tu cine a fost Eminescu? Ťștii tu ce dar îi ceiť, când vrei să știi cine a fost? Eternitatea Ťneagrăť a ideii fără corp îi dorești
Eminescu să ne judece ! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8305_a_9630]
-
-l vrea! Departe sînt toate -, și cercul ne-nchis vrea să fie. Privește în blidul pe masa-nsorită: chip straniu de pești. Că peștii sînt muți, altădată-am crezut. Cine știe? Nu-i, totuși, un loc unde, fără-acel grai, o ursită ce-ar fi pentru pești, să vorbești? II, 28 O, vino, du-te. Tu, copilo,-ncheie figura dansului, și-o clipă doar, în constelația ce-n dans scînteie, ca Firea, surd ordonatoare,-n har s-o depășim vremelnic. Căci, atentă
Versuri de Rainer Maria Rilke by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/14446_a_15771]
-
bate bruma-n toamnă n-o să aibă de cules fetele ce-au dat În pârguri vin de printre vii - mirese cine a iubit salcâmii le culege pe alese fetișcanele mai crude fac descântece-n fântână primăvara să le-aducă În ursite - zână bună adu Doamne pâine caldă și-i dă gust de dor fărâmii să Învețe ce e dragul cine n-a iubit salcâmii... Pentru a se Împlini, ființa umană are nevoie de fericire. Avem nevoie de beatitudinea ființei mai mult
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
suri cu rîvnă la ciupit ficați/ ciufi abia ouați fluturi de mătase/ ciocîrlani, găi granguri bufnițe vînjoase/ arăpuști zărghite corbi cu nas de pește/ parcă și ghenoaie cu sînpetri în dește/ șerpi cu mere-n guși tăuni zînenzori / cîrduri de ursite și de zburători cam/ ațîțători." Putem vorbi de o adevărată magie a cuvîntului, de o supremație a verbului vrăjitoresc, capapil să instituie "realități" și să concureze, cu success, realitatea... Florin Șlapac - Zăpodie, Editura Ex Ponto, Constanța, 2001, 100 pag., f.p.
Femeile mănîncă bărbați? by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15672_a_16997]
-
al Diencii am tăcut am mai plâns iar am mai tăcut până am prins gustul literelor și am intrat în viața cărților de unde n-am mai ieșit până astăzi Ferestre înguste în somn se dezlănțuie furiile aspirațiilor neonorate iau chipuri ursitele în oglinda apei din cristelnița botezului voiam să ajung ca bunicul plugar să leg cu o brazdă prispa de pragul orizontului ar însă pogoane de hârtie opacă tot aștept să rodească spicul din vârful suliței de stuf mă plec cu
Poezie by Toma Grigorie () [Corola-journal/Imaginative/3553_a_4878]
-
pe pășune Când mândria îl îmbată Lângă mânzul fără nume. Dragostea universală E aceeași la tot pasul. E-o amprenta digitală Unduita precum glasul. VEȘNICIILE Veșniciile aleargă De frică să nu se piardă Într-o clipă clocotita Dintr-a timpului ursita. Ard și clipe-n insomnie. Nemurirea-i șir din ele, Făr-de care în prostie Ar muri vremea și-n stele. Sunt unele momente privilegiate, în care profitând de câteva clipe îmblânzite și încetinite de către un firicel de nisip discret, strecurat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
albastră. Dar n-a venit. Doar mutul, cu-n deget, în aer, rășchirat, ți-a desenat conturul și-apoi l-a-mbrățișat. Și surdul, spân, ce-ngână cu preoții tropare, ți-a mângâiat un deget, plângând, în postul mare. Am iscodit magiștrii ursitelor și-n carte, Să aflu cine suntem, ce-am fost, în doi și-n parte, Dar m-am ales cu-n hârb de ghicitori deșarte. Când orbul ne-a atins cu-n deget plin de rouă, A scos, zâmbind, din
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
bate bruma-n toamnă n-o să aibă de cules fetele ce-au dat În pârguri vin de printre vii - mirese cine a iubit salcâmii le culege pe alese fetișcanele mai crude fac descântece-n fântână primăvara să le-aducă În ursite - zână bună adu Doamne pâine caldă și-i dă gust de dor fărâmii să Învețe ce e dragul cine n-a iubit salcâmii... Pentru a se Împlini, ființa umană are nevoie de fericire. Avem nevoie de beatitudinea ființei mai mult
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
se zbate, năruit, în nemișcare Clipa nezămislită e amăgită în surghiun, Iar Universul rătăcit, se zbenguie fără suflare În mintea scăpărătoare a unui biet nebun. Pe malul lacului, străvechi, de secetă ucis, Nălucile Rusalcelor nu contenesc în joc Și cum Ursita crudă, cu milă ți-a prezis Te-nlănțuiesc în ceata lor, cu´atâta foc. Încerci să scapi, fugind înspre niciunde Rămâi încremenit fatal în goana disperată Dar ești cuprins degrabă-n nesătule unde Și lași voios în urmă, Barca Vieții răsturnată
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93386]
-
vârât Necuratul coada! grăi moașa și trimise după baba Sempronia, mare meșteroaie, care stătea afară din târg, sus pe dealuri, și despre care se spunea că mănâncă șarpe fiert în șapte ape, de poate desluși limba dihăniilor și poate citi ursita omului ca într-o carte. Le era cam frică de ea și n-o chemau decât arareori, să gonească din târg ciuma sau să țină grindina departe. Se spunea că mă-sa a încercat să se lepede de ea după ce
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
nu mai știa câte veacuri purta Sempronia pe umeri. Ba se zicea că și Moartea o ocolește, că-l are pe Necuratul într-însa. Sempronia veni în grabă, tresăltându-și bucile și țâțele enorme și zăngănind din caseta de aflat ursita. Cercetă cu mare băgare de seamă călcâiul, văzu că soarele se afla în zodia Berbecului, în conjuncție cu Saturn, scrijeli însemnele copilului pe trunchiul unui brad falnic din curte și îngropă placenta la rădăcina acestuia. Legă apoi cu un ștergar
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]