528 matches
-
și cu un reflex decadent, tema Ursitei apare și în sculptura lui Teodor Burcă. Câteva dintre sculpturile sale sunt reproduse în Adevărul literar și artistic din februarie 1921.247 În pagina trei avem reproduse două lucrări, Ursita și Prăbușirea. În Ursita, o femeie și un copil alergând sunt topiți în masa aceluiași val. Sculptorul organizează o mizanscenă dramatică, a cărei intensitate decurge și din fluidizarea maselor, dar mai ales din sugestia unei maternități vulnerabile, a unui destin dizolvând ființa umană indiferent
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Chopin (1902), Spirit posedat (1902), Lumea (1902), Tragedia vieții (1910), Melancolia. Un anumit primitivism totemic combinat cu un macabru erotizat, aproape de sensibilitatea decadentă a sculpturii lui Biegas Boleslaw, le vom regăsi în câteva din sculpturile lui Teodor Burcă precum Dezolarea, Ursita, Prăbușirea. În Dezolarea, în mijlocul unei movile de cranii topite în blocul de ghips, stă un nud feminin a cărui postură corporală indică deopotrivă abandonul și extazul. Dincolo de exprimarea unei stări sufletești, fapt tipic pentru arta simbolistă, lucrarea precizează o dimensiune
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
proximitatea disoluției. Lucrarea invocă invitația la meditație pusă în scenă de un memento mori, pentru a o deturna către zona de ambiguitate unde angoasa și dorința, extazul și decepția, erotismul și moartea se întâlnesc. O întreagă serie Fără popas, Pocăința, Ursita, În mrejele satirului, Prăbușirea invocă fie extremele simboliste ale unui satanism decadent, fie punerea într-o ecuație plastică a unor stări sufletești complicate. Sub pelicula sensibilității simboliste se întrevede strălucirea fosforică, morbiditatea rafinată senzual a temelor decadente. O altă sculptură
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
zi, cetele de feciori străbat satul cu „struțuri” de sânziene la pălărie, semn că au căzut cununițele și s-au prins de hornuri. O altă tradiție spune că În această noapte fetele care vor să se mărite Își vor vedea ursita. Perioada cuprinsă Între Sfântul Gheorghe și Sânziene se consideră a fi o perioadă de domnie periculoasă a zânelor În calendarul popular. Însă, la această dată, pe 24 iunie, prin anumite ritualuri, forțele lor negative se transformă În forțe benefice. Toate
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
spiritului, pasiunile lascive și pasivitatea. Nu găsesc lipsit de importanță la acești oameni folosirea frecventă, În diverse Împrejurări, a cuvântului noroc, intrat În limba noastră din slava veche (norokŭ). Se știe că Înțelesurile lui acoperă o arie destul de mare: soartă, ursită, destin favorabil, etc. Interesante sunt construcțiile gramaticale În care Își fac loc: cu noroc și fără noroc (cu sens sau fără sens), a merge la noroc (la Întâmplare), la cât mi-o sta norocul (În ce măsură voi fi favorizat de soartă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
dulce, concert instrumental și voci etc.). Insulele pe care Sindbad marinarul le va întîlni în călătoriile sale se aseamănă toate în mod straniu. Insulele din prima și a cincea călătorie sînt descrise după același model: (5) [...] și ajunserăm, călăuziți de ursită, la o insulă tare frumoasă, plină de copaci mari, cu belșug de poame, bogată în flori, răsunînd de cîntece de păsări, udată de ape limpezi [...]. Debarcarăm îndată și ne duserăm să sorbim aerul curat din pajiștile adumbrite de copaci prin
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
că, asemenea ciumei, holerei îi revine un rol dublu: să inspire groază păcătoșilor și să contribuie la menținerea unei cifre optime a populației. Pe acest ultim rost al flagelului se întemeiază cumva opinia unui bănățean că holera vine "și din ursită". Un hunedorean crede că treaba răufăcătoare a holerei se datorește intervenției strigoilor, care ies din morminte și "mănîncă inima omului", prin "inimă" înțelegîndu-se, eventual, și aici burta sau pântecele. Se știe despre holeră că, asemenea purtătoarelor altor molime, este "o
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
amorul lor că-i mort. Atunci îl iau în brațe și luminând albaștri În lumea lor bogată cu lacrimi ei îl port - Sunt îngeri blânzi și timizi, așa nevinovați Încât în astă lume nu trebuesc cercați. A unui înger palid ursita pământească, Legată e de soarta corpului ce-l aleg. Atârnă de viață domnia lor cerească: Ce samănă în lume, în stele ei culeg; Nefericiți adesea, ce-o soarte-mpărătească, Un om ce-i născut mare în lume își aleg; Un împărat
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
lumei frunte-atinge Și-n creeri fantasie și-n suflet vis încinge, Ce ochiu veghiază umed?... ce sânge se frămîntă?... Ce suflet țipă-n doliu?... ce liră jalnic cîntă?... Sunt eu!... Privesc trecutul, o marmoră barbară, Pe ea-i gravată aspru ursita-ne amară - Și când văd viitorul cu norii roși de sânge Atunci sufletu-mi geme și inima-mi se frânge. Decis-ai oare, Doamne, ca în etern să fiă Romînu-n lanțuri crude... și searbăda sclaviă Să-nfigă ochii aspri.; cu-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
aceste amănunte... nesemnificative pentru ei din viață! Tanti Nuți, când era tânără cu fetele de vârsta ei, făcea tot felul de obiceiuri; odată singură în camera ei și-a aranjat oglinzile, și-a dezbrăcat straițele de pe ea, să-și cunoască ursita. Când a văzut un dric tras de patru cai, a scos un țipăt și a leșinat! Altădată într-un pahar cu apă neîncepută de la fântână a pus un inel și cenușă... s-a format silueta unui băiețel, cu pantalonii scurți
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
VII, p. 2. 300 S. Florea Marian, Nașterea la români, ed. cit. În unele variante populare privind atributele ursitoarelor, Soarta ursitoarea mijlocie ține în mână o carte în care notează toate evenimentele ursite noului-născut. "Ce se atinge în special de ursita lor, trebuie să notăm aici că ea, fie-n bine, fie-n rău, fie orișicum va fi aceea după ce au rostit-o odată și au scris-o într-o carte, numită Cartea Sorții, nu numai că trebuie să se împlinească
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
morții lor - le este prescris de soartă. Și că, între ei și Soartă, se află și zeii, care se joacă adesea cu ei. Și totuși se poartă în mare măsură ca și când ar fi liberi, ca și când ar putea să-și schimbe ursita sau lucrurile ar putea lua cumva alt curs. Oricât ar ști că totul este hotărât din nevăzut, ei tot aleg și stăruie 62 să spere până și ceea ce prevestirile le-ar interzice să nădăjduiască. Iar atunci când Soarta îi constrânge să
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
lăcașul ei din mare și o poftește la Zeus. Tetis e nedumerită și nu se arată prea dornică să se ducă pe Olimp acum, când, îndurerată, plânge, înconjurată de surorile ei cele multe (Iliada pomenește, pe nume, treizeci și șase), ursita fiului ei. Dar până la urmă își pune un veșmânt albastru întunecat și pornește într-acolo. Este primită solemn, Atena îi dă locul ei de lângă Zeus. Hera o salută cu mare politețe și îi întinde o cupă de aur plină cu
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
morții lor - le este prescris de soartă. Și că, între ei și Soartă, se află și zeii, care se joacă adesea cu ei. Și totuși se poartă în mare măsură ca și când ar fi liberi, ca și când ar putea să-și schimbe ursita sau lucrurile ar putea lua cumva alt curs. Oricât ar ști că totul este hotărât din nevăzut, ei tot aleg și stăruie să spere până și ceea ce prevestirile le-ar interzice să nădăjduiască. Iar atunci când Soarta îi constrânge să aleagă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
lăcașul ei din mare și o poftește la Zeus. Tetis e nedumerită și nu se arată prea dornică să se ducă pe Olimp acum, când, îndurerată, plânge, înconjurată de surorile ei cele multe (Iliada pomenește, pe nume, treizeci și șase), ursita fiului ei. Dar până la urmă își pune un veșmânt albastru întunecat și pornește într-acolo. Este primită solemn, Atena îi dă locul ei de lângă Zeus. Hera o salută cu mare politețe și îi întinde o cupă de aur plină cu
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
nu se știa în stare, îl luă de la țâța rece a mamei, și-l încălzi la pieptul lui. Înainte de a pleca, mai privi o dată în urmă. În ochii de pe zăpadă se putea citi împăcarea... „Să ai grijă de el... este ursita ta!“. Deodată se învioră și mângâindu-i blănița ca argintul, zâmbi. „- Măi Surule, măi... tari frumos mai ești, măi!“ și-l băgă, cu grijă, în buzunarul da la surtuc. „Să ai grijă de el..!“, îi reveni în minte obsedant privirea
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ucide, așa cum i-a poruncid Dumnezeu... Și, gândul îl purtă în urmă cu peste un an, în ziua aceea geroasă a Bobotezei, când a împușcat lupoaica și i s-a părut că a citit în ochii ei... „el ți-i ursita... ai grijă de el!“, și se cutremură, din nou. * ...Suru se simți dintr-o dată, dezbrăcat de pospaiul domestic, dezlegat de om, și transformat pe loc în sălbăticiune... în fiară de pradă, adulmecând cu ochii larg deschiși, scrutând întunericul și văzduhul
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
unei iubiri de excepție, nu, nu, dragul meu, cuvintele ei perfide ți-au strecurat în ureche otrava dulce a unei promisiuni peste puterile tale, te-a asigurat cu vorbele ei vrăjite că, orice ai face, nu te vei putea opune ursitei ce ți s-a dat, 17 iulie, părintele cere să fie dus în biserică să-mi vadă pictura, slăbit, obosit, transfigurat de liniștea drumului lung ce-l așteaptă, Daniel așteaptă miracole, Da, așteptam un miracol, gândurile mi-erau în vara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
colții tovarășilor scânteiază în rânjete de satisfacție, pe linie de partid și de stat. Agonizând într-un îndelungat efort de supunere și de împăcare, cu aceste fețe de cenușă, încercând cernerea noilor urgii, pe care nicicând nu le mai adusese ursita în Goldana, primarul, pe care îl chema tot Păun (fiind un văr de departe cu bunicul!), taica popa, învățătorul cel bătrân, Boureanu și alți fruntași ai Goldanei, cu frunțile încununate de flori și de broboane, au dispărut în numai câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Mesenii erau numai ochi și urechi. Natalia-bucătăreasa șefă, veni mai aproape, să nu piardă vreun amănunt. Marița, Carolina, Jana, Berta, cea sfioasă și bălaie, și celelalte muieri, nădușite de atâta râs, chicotiră în așteptare. Până la urmă, cică, mirele călărea pe ursită, vorniceii pe druște, iar calul alb, care nu era decât un cal sur, cu o pană sub coadă, desperecheat fiind, cât pe ce să o prindă pe nuna mare, care fugea de el, cu poalele sumese, să nu i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
electric, de pe acei bușteni pe care îl răstignise destinul, târându-l pe volbura apei tulbure și reci în adâncimile Muntelui Și Mehmet, adică Ali Străilaș, când a văzut că ne-am înmulțit în năpastă și nu mai suntem singuri sub ursită și-a sticlit dinții lui albi, iar Corneliu Braiu, cel tânăr, parcă înțelegându-i inima, a șăguit Zicând: poftim! Poftim! Pentru oaspeții lui Ali, curtea-i luminată! Iar noi, ceilalți, i-am dezbrăcat de ce aveau pe ei și le-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Haralamb și ceilalți sânt pentru noi morți și noi nu ținem seamă nici de zilele celor morți, nici de zilele celor cari nu s-au născut încă. [3 martie 1879] ["DEZILUZII ȘI DEZAMĂGIRI!... Deziluzii și dezamăgiri! așa le-a fost ursita mazariștilor. A prezinta în modul cel mai formal un proiect de lege ca acela despre înrăutățirea monopolului de tutunuri, a cere să fie cercetat de urgență, dar a dobândi un refuz categoric, a mai aștepta câteva săptămâni ș-a vedea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dragostea lui. Firește, lui îi e cel mai greu să vorbească despre acest lucru. Dar, dacă Nastasia Filippovna ar vrea să accepte ideea că el, Toțki, este capabil și de altceva în afară de egoism și de dorința de a-și aranja ursita, că îi dorește măcar puțin bine și ei, atunci ar înțelege că de mult lui i se pare ciudată și îi e greu să vadă singurătatea ei; că la mijloc nu-i decât o beznă vagă, o neîncredere completă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cel care a căutat, în ciuda lumei, de-a fi inițiatorul acelei idei. [18 martie 1881] ["ÎNTRE LEGENDELE NOASTRE... "] Între legendele noastre naționale e una (în colecția Ispirescu ) de străveche origine desigur și de o mare adâncime. Un om primește de la ursite privilegiul "vieții fără moarte și tinereții fără îmbătrînire ". Acesta trece pe lângă un oraș și întreabă pe un târgoveț, ce culegea mere într-o grădină, de când sta orașul acela? - De când lumea, răspunse omul culegând mai departe. Peste cinci sute de ani
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Sim. Fl. Marian, Însă autorul tratează subiectul plasându-l În temporaneitate. Cartea Credințe și superstiții românești, după Artur Gorovei și Gh. F. Ciaușanu renunță la aparatul științific din lucrările citate, apelează la cuvinte-cheie de tipul noroc, naștere, moarte, nuntă, ghinion, ursită etc. Monografia Ștefaniei Cristescu-Golopenția, Gospodăria În credințele și riturile magice ale femeilor din Drăguș (Făgăraș), Începe cu o serie de considerații asupra rolului funcțional Îndeplinit de membrii casei pentru sporul gospodăriei . Femeia este păstrătoarea tradiției, interpreta credințelor și riturilor magice
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]