861 matches
-
suficientă pentru școală și educație”" Cum personifica școala noastră concepția lui Eminescu despre statul educativ? „Două idei progresiste” - „instrucția publică generală” și „răspândirea luminii și culturii în masa poporului” - au fost compromise de unii „speculanți ai frumoaselor principii” care „au urzit o cabală și au răsturnat legea” (Eminescu, 1977b, p. 172). Au promulgat, adică, o lege neaplicabilă din cauza lipsei de mijloace, din cauza sărăciei populației rurale. Ce putea răspunde țăranul român la această nobilă intenție de cultivare a sa decât: „lumina ca
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
lor. Zona geografică a acestei fierberi fără precedent de multă vreme în Istorie poate fi desenată cu ușurință. Vitalitatea se deplasează de la apus înspre răsărit, ea părăsește porturile romane și golfurile grecești pentru a se îndrepta spre Orient. Esențialul se urzește acum între valea Iordanului și Asia Mică, mai exact în Palestina, Siria, Samaria și Egipt. Deșerturi, austeritate geologică, vânturi fierbinți, arșiță de cuptor, populații de păstori, o mână de crescători de animale posedând niște turme famelice, rare puțuri de apă
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ci mai ales o călătorie spre esența ființei umane. Devine o călătorie de descoperire a omenescului în variile sale forme. Educația primită, dar mai ales uzanțele vremii, le împiedică pe aceste femei cu inițiativă și care știu de altfel „să urzească cu amănunțime planuri”155 să pornească singure în expediția salvatoare. Prin cuvintele Filomenei ele își recunosc statutul în epocă: „cât de greu se pot conduce fără ajutorul unui bărbat” 156 . Mărturisirea defectelor sau, mai curând, a slăbiciunilor feminine nu vine
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Mavrodin, București, Editura Univers, 1978, p. 156. 256 Dumitru Irimia, Introducere în stilistică, Iași, Editura Polirom, 1999, p. 95. 257 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 39. 258 Ibidem. 259 Ibidem. 92 independență financiară, dar credem că poate fi interpretată și metaforic - urzea nu doar fire, ci și vorbe, având talentul atât de apreciat al povestirii.260 Deși se ocupa cu meșteșugul țesutului, activitate menționată doar în Prologul general, acestă îndeletnicire nu pare a-i asigura autonomia dorită, nu are o importanță decisivă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
-i releve și gusturile, dorința de opulență primând în fața unei eleganțe veritabile: „În parohie nu aflai cocoană/ În drept să duca mai întâi pomană,/ Iar când i-o lua nainte vreo surată/ Uita de milă și zbiera turbată./ Purta mărămi urzite de-o minune,/ Iar cele de duminică pot spune/ Că, zău, trăgeau vreo două trei ocale./ Colțuni avea de lână roșă, moale,/ Întinși; și ghete nouă în picior;/ Chip rumen arata, cutezător. [...]/ Cu vălul bine înnodat umbla/ Pe-o buiestrașă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și el elaborează un plan ingenios, profitând, de această dată, nu doar de naivitatea soțului, ci și a soției acestuia: îl face pe bărbat să creadă că a ajuns în Purgatoriu, unde își ispășește păcatul geloziei. Colectivitatea avidă de senzațional urzește povești pe seama celui înviat din morții - soțul păcătos (care de fapt fusese închis în temnița mânăstirii) și pe seama starețului care săvârșise minunea. Ignoranță, infantilism, de unde vine și puterea de manipulare pe care o pot exercita cei vicleni. Masca este mereu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
din ziua a treia a Decameronului, când protagonista este „o femeie de neam, frumoasă și bine crescută, pe care firea o înzestrase mai mult ca pe orișicare alta cu frumusețe sufletească și minte ascuțită.”901 Prin viclenie și diplomație, femeia urzește un plan atât de iscusit, folosindu-se și de credulitatea unui călugăr, încât reușește să-l aducă alături pe bărbatul îndrăgit. Teatralitatea ei este impecabilă, intuiția remarcabilă, iar imaginația de-a dreptul debordantă. Eroina se dovedește un spirit anticlerical, este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Romanic Review”, March 1995, vol. 86, nr. 2, pp. 243-244. 245 succes neprevăzutului evenimentelor și dă dovadă de inventivitate, debarasându-se de insistențele pălimarului, căruia îi joacă o glumă pe cinste, dar ridiculizând-și și soțul în fața întregii comunități. Planul urzit de Neculai, în legătură cu eventualitatea unui potop, nu face decât să-l înspăimânte pe credulul teslar, lipsit de discernământ, care acceptă sfârșitul iminent, oferindu-le astfel celor doi îndrăgostiți posibilitatea de a fi împreună. Localnicii, văzând obsesia aberantă a soțului pregătit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
-se arareori din făgașul banalității. Mai suspinând, mai îngândurându-se adică filosoficește, poetul cultivă o suită de stări din care nu lipsesc refugiul în visare și înseninările în sânul naturii prietene, jalea după iubirea care s-a stins, resemnarea. „Cântecele”, urzite în dorul făpturii îndrăgite, sunt tincturate de tristețea singurătății. Melancolia nu exprimă numai o frustrare afectivă, ci colorează, stins, și sentimentul zădărniciei. Între euforia unor clipe și spasmul de anxietate pe care îl provoacă vremelnicia, pătimitorul își caută un reazem
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286283_a_287612]
-
1926), la care coautori sunt Paul și Savin Constant. Caracter antologic au volumele Poezii. Articole (1964), Gravuri și rezonanțe (1967), Vibrații republicane (1973). Depresiv și sceptic în primele poeme, vădind înrâuriri din Al. Macedonski și profesând un baudelairianism apăsat, C. urzește o imagistică întunecată, convulsivă, sugerând irezolvabile neliniști. Un livresc spăimos, de coșmar uzual, invadează spațiul liric, aglomerându-l cu tocite semne ale „nimicului final”. Schelete, morminte, stafii, un „hohot satanic”, un „rânjet spectral” și alte lugubre vedenii conturează o lume
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
ni-s funii de lumini”. Peisajul păduros de acasă arată, în frânturi, îndrăgite icoane („Mestecenii visează încă sub coajă de lapte/ La frunze și la câmpurile coapte”, Anotimp), însă acestea nu reprezintă decât o fracție a plămadei divine ce se urzește din vocile pământului, chemările cerului și vibrațiile inimii omenești, „către toate zările deschisă”: „Sunt seri când cerul tot se topește-n violină/ Și-n vârful degetelor stele nu tac./ Ies atunci poemele și noaptea-i plină/ De ele, ca niște
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
care istoria ne-a lăsat vreo pomenire, țările care alcătuiesc patria liberă sau încă subjugată a românilor, erau adăpostul mai multor popoare, pe rădăcina cărora acum adânc îngropată, s-au hultuit pe rând toate acele elemente din acăror introlocare se urzi poporul românesc. Știrile noastre asupra acestor vremuri de mult apuse, le culegem aproape dintr-un singur izvor, părintele istoriei, nemuritorul Herodot. Era un timp când acest mare istoric fusese poreclit printr-o neștiutoare ironie «părintele minciunilor», cuvânt înaripat, ce-și
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
acestui fluviu. Astfel la urcarea lui Alexandru cel Mare în tronul Macedoniei, Geții, urmând exemplului Grecilor și crezând că au a face cu un copilandru, răpăd mai multe expedițiuni în provinciile Macedoniei. Alexandru, după ce înădușă începuturile de răscoală ce se urziseră în Grecia, își îndreaptă armele împotriva popoarelor Traciei. În luna lui mai 335 el pleacă din Amfipolis, trece prin păsurile muntelui Hemus și atacă pe Tribali, care fug sub regele lor Sirmus în insula Peuce dintre gurile Dunării. Alexandru după ce
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
problema ce ne frământă pe toți. Toți de față Își doresc să Înțeleagă de ce oracolul a Încetat să-și mai exprime În versuri epice și elegiace mesajele”. „Deocamdată, prieteni, reluă firul discuției Theon, s-ar părea că noi Împreună am urzit un complot pentru a-i Împiedica pe ghizi să-și facă datoria. (E) Să-i lăsăm deci să-și Îndeplinească datoria. Mai apoi n-ai decât să pui În discuție orice subiect dorești.” 8. În acest moment, pe măsură ce Înaintau, iată
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
-le subversiv în urmă dinaintea porților zăvorâte ale liniștii publice. Ondine se dădea în vânt după cutii și cutiuțe; citise pe undeva că ar fi o nevoie planetară, întrucât conțin "unul din locurile unde se formează, se ascunde și-și urzește vicleniile destinul"7. Dacă pe fundul cutiei Pandorei, își zice ea, autoeclecția zăcea și ea alături de speranță, cumva în abraziva ei umbră de disperare și, de aceea, foarte confundabilă cu nimicul? Dacă, o fracțiune de secundă înaintea disperării, înțelegerea că
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Pentru acel sfârșit, aga și hatmanul îndată au împănat tot orașul cu arnăuți înarmați ca să caute toți basarabenii veniți acolo, ca să vază nu cumva se va descoperi că și ei s-au apucat a primi împărtășire la bunturile ce se urzise în Moldavia, precum cu câteva zile mai înainte se primise înștiințare că au făcut neastâmpărații leși în Podolia și în alte locuri. Aceasta a fost pricina vizitarisirii Dumnealui hatman" (Constantin Botez, Adrian Pricop, op. cit., p. 45-47). Cine era Theodor Vârnav
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a șasea categorie. Clasa a opta din orașul cu o populație de peste 3001 suflete era scutită de orice taxă, precum și clasele a șaptea și a opta din orașele care intrau în categoria a șasea. Noul proiect de lege care se urzea în noiembrie decembrie 1911 de către guvernul care îl avea prim ministru pe P.P. Carp prevedea că ultimele trei clase - a șasea, a șaptea și a opta sunt scutite de orice taxă de patentă. Astfel, patentarii din clasa a șasea care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o asigură asaltarea cuvântului scris. Și nu doar lectura avidă a ziarului ori a scrisorilor de amor pierdute de destinatar și găsite / subtilizate de un altul reprezintă o ipostază a petrecerii, ci și elaborarea misivelor anonime; prin ele se pot urzi intrigi, se compromite, incrimina, jigni etc. Când nu este persoană publică, care să-și joace febril rolul, eroul lui Caragiale preferă anonimatul ca formă de manifestare nu a modestiei, ci a calomniei. Antologie surprinde, În Țesătura intrigii mărunte, proteicele perpective
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
o țară sporește numărul lăcuitorilor ei prin lucrarea minelor dovedește cercarea în toate țările unde se lucrează metalurile. În cii mai neroditori munți și între stânci, unde din pricina nerodirei pământului numai puțini păstori se pot hrăni cu ținerea vitelor, se urzesc politii muntenoase cu mulți lăcuitori. Așa, de pildă, în politia Șemnitz din Ungaria și în muntenoasa ei împregiurime se află peste 40.000 suflete, când din protivă, dacă n-ar fi acolo mine, apoi din pricina asprimei locurilor și nerodirei pământului
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
se gaseste mai presus de mine", la care, auzindu-l, mama lui îi strigă.: Nu minți, Ialdabaoth [...]"" (Pagels, 1981, p. 148). Pe urmele sethienilor, bogomilii cred, la rândul lor, că există un Dumnezeu rău, la fel de puternic precum cel bun, care urzește planul de a cotropi cerul, pentru a-i lua prizonieri pe îngerii cei buni și pentru a-i zăvori apoi în trupuri 166. Pe de altă parte, dialectica lui Blake se poate revendică, în egală măsură, de la credință pauliciana în
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
mă asigura că în România, unde a fost de curând, sunt un zeu. Și acest amănunt enigmatic: o casă de film din România a început, la Calcutta, pregătirile pentru a filma primele secvențe din român, dar actorii au descoperit intrigile urzite de Maitreyi și au întrerupt lucrul." (Mircea Eliade, Jurnal, 29 februarie 1984)2 1. Preambul Alegerea temei anunțate, de a pune în paralel textul românului lui Eliade cu ecranizarea realizată de regizorul Nicolas Klotz, are ca scop analiza în paralel
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
granițe. Toate aparatele de care ne folosim consumă energie. Pentru a obține energie din combustibili fosili, aceștia trebuie să ardă. Prin ardere se produce dioxid de carbon. 26 SEPTEMBRIE - ZIUA MONDIALĂ A MUNȚILOR CURAȚI Legenda formării munților ,,, Când Dumnezeu a urzit Pământul i-a mai rămas puțin pământ și nu știa ce să facă din el. atunci a trimis pe albină la arici că-l știa Dumnezeu că-i isteț. Ariciul i-a spus albinei: Dacă Dumnezeu nu știe ce să
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
pentru toți ai casei era lucrată de dânsa, pornind de la semănatul inului și a cânepei, la tors, împletit, sau cusut la mașină. în lungile nopți de iarnă țesea pânză. Cumpăra bumbac fire, pachete, pe care-l opărea, îl depăna, îl urzea, îl țesea, îl ghilea, îl croia și făcea cămăși, izmene, ciorapi. Țesea sute de „coți” de pânză. Mai lucra și covoare și scoarțe cu modele românești stilizate. Creștea viermi de mătase pe care-i hrănea cu frunze verzi de dud
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de dud. „Gogoșile” le opărea și apoi, cu o măturiță scotea firul de borangic, pe care-l încolăcea pe o hârtie de ziar și peste el cernea mălai, pentru ca firul să se așeze fără să se încâlțească, și apoi „depăna”, „urzea”, țesea pânză de „borangic”, din care făcea bluze sau basmale, dar mai ales ștergare lungi ormanentale, pentru împodobit icoanele de acasă și de la biserică. Cultiva, în grădină, cânepă, o ducea la „topit”, o punea la uscat, o „melița”, o făcea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de la sine și semănată”. Se observă că numele celor două plante, cât și termenii referitori la prelucrarea acestora, sunt fie de origine latină (cânepă = lat. cannabis, in = lat. linum, pieptene, fus, furcă, ghem, iță, spată, (a) rășchia, (a) țese, (a) urzi), fie de origine autohtonă (pânză, caier, andrea) (I. I. Russu, op. cit., pag. 251- 252,283-284, 370-371, 408-409). Se poate deduce că, în acea vreme, inul și cânepa se topeau, se melițau, se periau și se torceau cu mare pricepere. Țesutul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]