6,013 matches
-
oare am mai avea nevoie de umbrele sau n-am mai avea? Eu zic cé n-am mai avea. - Eu zic cé n-am mai avea, pentru cé acolo n-ar mai plouă deloc și-ar fi foarte bine și uscat și féré umbrele și nici n-ar fi umbrele. - Cum credeți, industria ar avea de cîștigat sau de pierdut, dacé nu s-ar mai face umbrele? Eu zic cé ar avea de pierdut, pentru cé umbrela este un produs de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
d'Or, lucrări foarte apreciate de partea marocană. Pornindu-se de la aceste rezultate, s-a trecut la negocierea unei construcții deosebit de complexe pe malul Oceanului Atlantic, la Dahla, unde portul propriu-zis trebuia construit, tot de către Contrasimex, pe apă, legătura acestuia cu uscatul făcându-se printr-un pod lung de 1,5 km, lucrare ce a fost realizată cu succes, după încheierea misiunii sale în Maroc. Pe lângă domeniul portuar, s-a ocupat și de continuarea asistenței tehnice oferite prin Romconsult, în domeniul învățământului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Se tot înfoaie în felul unui general senil, în manta albă de Mihai Viteazul Și asta îl scoate din sărite. Cîinele meu a învățat să nu-mi mai calce florile, să nu se mai lase sedus de rufele puse la uscat, să nu-mi mai sfîșie mănușile, să nu-mi mai roadă papucii. Dar curcanul îl "indignă". Latră și latră și latră. E cum ar trece cu ghearele pe clapele nervilor. Ta-Nooo, gata, hai încoace te rog! Ei, dacă mi-s
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
grele ale castanilor, cu clinchetul galben al frunzelor salcâmului, din fundul grădinii uscate, cu ciocanii de porumb galben-bolnăvicios, ca... Vântul trist dansează, vântul dansează cu vederea uscată, lovește cu coardele uscate, zidul uscat sună a sec, a toamnă, a moarte, uscatul pocnește ca boaba de strugure, uscatul zemuiește ca mustul, e sângele subțire, albicios, al iederii de care mă agăț, de ce mă lovești, nu tu mă lovești, Mamă, mă lovește vântul și iedera, frunzele uscate pe gura mea inundată de sânge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
al frunzelor salcâmului, din fundul grădinii uscate, cu ciocanii de porumb galben-bolnăvicios, ca... Vântul trist dansează, vântul dansează cu vederea uscată, lovește cu coardele uscate, zidul uscat sună a sec, a toamnă, a moarte, uscatul pocnește ca boaba de strugure, uscatul zemuiește ca mustul, e sângele subțire, albicios, al iederii de care mă agăț, de ce mă lovești, nu tu mă lovești, Mamă, mă lovește vântul și iedera, frunzele uscate pe gura mea inundată de sânge, înecată de strigăte, oprite în gâtlej
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
dimineți de iarnă, Sigrid îmi cerea s-o conduc până la Cercul polar. Trebuia să rulez mai mult de o zi și să traversez frontiera norvegiană până la coastă. Uneori marea era înghețată, insulele nu mai erau insule, ajungeai la ele pe uscat. Sigrid contempla la nesfârșit albul necuprins și cred că știu la ce se gândea. Pentru mine, albul acesta era cel al paginii virgine pe care o cucerisem. SFÂRȘIT COPERTA IV „Există o clipă, între a cincisprezecea și a șaisprezecea înghițitură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
aș întîlni în clipa asta pe stradă pe Bulgar, pe Croitoraș sau chiar pe Timișoara i-aș scuipa între ochi, știți ce, dom’ Roja? O să iau și eu un rachiu, zice trăgîndu și răsuflarea, nu-mi place să stau pe uscat. Știu de unde ți se trage toată ura asta, zice Roja, da’ mi-e frică să ți-o spun, mărturisește, al naibii alcoolul ăsta, zice Gulie. Croitorașul și Bulgarul, două canalii, dom’ Roja, începuseră să vîndă tot felul de ponturi pe
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
că ideile lor sînt demodate. Unul vrea să devină nu știu ce om de afaceri, celălalt să își înființeze o nu știu ce sectă nouă. Ăsta-i motivul pentru care ei se simt stăpîni pe situație, în timp ce tu de zbați ca un pește pe uscat fără să ai nici cel mai mic indiciu despre ce o să-ți rezerve viitorul. Așa este, recunoaște Roja, toate revoluțiile se fac cu idei furate, de către măsluitori care nu-și urmăresc decît interesul propriu. Să-ți povestesc cum a fost
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ai de unde să știi niciodată ce e-n mintea lor cu adevărat, reia Roja, asta l-a dat gata și pe Bătrîn, și asta îl macină încă și acum. — Gol, zero, bate vîntul, imaginați-vă niște cearșafuri albe agățate la uscat pe o pajiște întinsă cît vezi cu ochii. Așa e mintea unei femei, e de părere Curistul, fîl-fîl, fîl-fîl, face vînt cu palmele ca să se facă mai bine înțeles. — Nu vă mai foiți atîta, le atrage atenția șoferul, stau prost
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
zilele următoare, m-am hotărît și eu să nu mai amîn. Pînă la urmă o să vă ieșiți din minți, dom’ Roja, spune Tîrnăcop, luptați pe prea multe fronturi odată, cînd o să vă dați seama că vă zbateți ca peștele pe uscat? — Perfect, spune Roja, să zicem că ar fi așa, ce ar trebui să fac în situația asta? — Nu-i vorba numai de dumneavoastră, îi atrage atenția Gulie, nu v-ați gîndit deloc pînă acum că e posibil ca unii dintre
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
închipui că n-o să mai întîrzie dacă mă apuc eu să trag la mahoarcă? spune Roja, scormonindu-și unul din buzunare după pachetul de țigări. — Dacă vrei ți-l chem pe Patru Ace, și faceți una în doi așa pe uscat, de încălzire, spune Curistul. — Vezi să nu vrea Nepoțică să-și strice el mîna cu masa goală, spune Roja, doar nu-ți închipui c-o să vină să-și exerseze Paravanul și Macaraua taman sub ochii mei, sau doar o faci
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
de râs printre stufuri, cu gura lor deschisă până la urechi scoteau hohote și chicoteli sub forma celor mai comice oac-oac-uri, adresate În cele mai diverse game acustice, aidoma spectatorilor unei bune comedii. Concertul broaștelor, mișcarea lor prin apă sau pe uscat, declanșau În sufletul de copil, fiori nemaiîntâlniți În alte ocazii, o Îmbinare ciudată Între spaimă și atracție inexplicabilă. În acele momente, Va și-ar fi dorit să nu coboare niciodată din ciobac. Tot privindu-și nepotul, Dorița lovea aiurea apa
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
tânărul său unchi, răspundea ca la comandă: Cum să nu, mai Încape vorbă! Cu ochii cât cepele, cu atenția mărită și cu privirea lipită de mâinile meștere, copilul curios urmărea cu sufletul la gură cum nenea Ion aducea un „caiuș” uscat (o suprafață de piele de porc, de-o „șchioapă” lățime și de lungimea lui Ghiță-Baiazid de anul trecut) pe care după ce-l Întindea fără grabă pe scaunul cu patru picioare („jâlțu’ di douî persoani”, cum Îi spunea bunicul Ghiorghi scaunului
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Dom' Niculiță! Dom' Niculiță! strigă masiva doamnă. Da, doamna Mardare. Vino să te usuci și să mănînci ceva. Apoi am să zic sărut mîna și bogdaprosti. Doamna îl usucă cu un șervet pe cap, îl dezbracă și-i oferă ceva uscat. De la distanță gesturile ar fi părut materne, dar printr-un binoclu s-ar fi putut observa un adevărat joc erotic. Deși oamenii aceștia s-au dedat la prostii de tipul celor ale lui Adam și Eva, ar fi fost delicios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Dacă, însă, ar fi avut 11 hectare, atunci... Cînd i s-a solicitat o vizită, și-a luat nevasta și a lăsat mașina jos, la iaz, urmînd să parcurgă 6 km, pînă la bordei, pe o cărare abia vizibilă. Mohor uscat, păiuș și alte buruieni sfichiuiau frumoasele picioare ale doamnei Cepoi. Trebuia să-mi fi luat pantaloni, se tînguia întruna. Lasă și tu acum mofturile, știi că plac picioarele tale chiar și la buruieni. Numai că hărțuiala continuă a pielii delicate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Noe și-a cioplit arca înspăimântat fiind de obsesiile sale. Noe a fost primul filosof al lumii, el și-a modelat corabia precum Dumnezeu a modelat omul, plecând de la imperfecțiunea de a pluti. Noe a cioplit mereu cu gândul la uscat și nu la apă, așa cum Dumnezeu a plămădit lutul cu gândul la înger, și nu la om. Dumnezeu și Noe s-au apucat de lucru așa, pur si simplu, dintr-un sentiment de solidaritate masculină raportată la decadență și înălțare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de argint peste trupul sfinților! Doamne, câte catapetesme poate împodobi cu un singur sărut! Îți curg balele, dar nu vrei să recunoști. Lasă dracului pudismul ăsta de fată mare, scutură-te de ciumă, spală-ți sângele și pune-l la uscat pe alt soclu. Castanii din Copou au înflorit pentru câteva mii de iubiri, în fiecare an au luat-o de la capăt, și în fiecare an și-au lepădat lumina sub șinele de cale ferată. Privește cum zvâcnește viața în fotografie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
moartea nu este o circumstanță a handicapurilor. Genia, obsesia mormântului îmi surâde până și din fotografii. Este vreme de secetă, plutoane de furnici mărșăluiesc cu firimituri de sicrie în spate, greierii (în sfârșit) au motive de fericire, păienjenii țes (pe uscat) raze de soare sub grindă, îngerii își umezesc buzele în scuipatul lui Dumnezeu, vreme de secetă, obsesia mușuroaielor goale întregesc intențiile oamenilor singuri. În mănăstire sunt 36 de gropi, unele mai adânci pentru sine, altele mai adânci pentru alții. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
au procedat vom vedea că au acționat cu mai multă siguranță și cu mai multă glorie atîta vreme cît au purtat războaie cu propriile lor armate, ceea ce au făcut pînă ce au început să-și îndrepte acțiunile de cucerire asupra uscatului, în adevăr luptînd pe mare cu trupele lor alcătuite din nobilime și de oameni din popor ei s-au dovedit a fi soldați neîntrecuți; dar de îndată ce au început să lupte pe uscat, au uitat de vitejie și au urmat obiceiul
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
început să-și îndrepte acțiunile de cucerire asupra uscatului, în adevăr luptînd pe mare cu trupele lor alcătuite din nobilime și de oameni din popor ei s-au dovedit a fi soldați neîntrecuți; dar de îndată ce au început să lupte pe uscat, au uitat de vitejie și au urmat obiceiul Italiei. Iar în prima perioadă de creștere a puterii lor pe uscat, întrucît nu stăpîneau teritorii întinse și se bucurau în schimb de o mare faimă, nu aveau de ce să se teamă
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
și de oameni din popor ei s-au dovedit a fi soldați neîntrecuți; dar de îndată ce au început să lupte pe uscat, au uitat de vitejie și au urmat obiceiul Italiei. Iar în prima perioadă de creștere a puterii lor pe uscat, întrucît nu stăpîneau teritorii întinse și se bucurau în schimb de o mare faimă, nu aveau de ce să se teamă prea mult de căpitanii lor; dar atunci cînd stăpînirea lor s-a mărit, ceea ce s-a întimplat pe vremea lui
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
împrejurimi și dinspre Caucazia. Cu toate aceste avantaje, ea nu numără mai mult de cincisprezece milioane de locuitori. Această națiune, care începe azi să facă parte din Europa, nu este mai puternică decît Olanda în trupe de mare și de uscat, și îi este cu mult inferioară în bogății și resurse. Forța unui stat nu consistă deci în întinderea țării, ori în stăpînirea de vaste spații lipsite de prezențe umane, sau a unui imens deșert, ci în bogăția locuitorilor și în
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
tîrÎn du-se anevoie Înainte, În sfîrșit, dimineața În care călătorii au fost scoși pe punte și li s-a arătat, departe, Înaintea lor, Femeia! Și atunci am Înțeles, dragu’ mamii, că aceea femeie Îi America. Bucuria piciorului pus pe uscat a fost urmată Îndată de uimire: insula Ellis nu le deschidea larg poarta de intrare În Lumea Nouă, ci Îi lua strîns În brațe pe toți pentru controlul medical și pentru deparazitare. Abia după aceea au putut apărea rudele și
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
S-a frecat la ochi și a Înțeles că se găsea taman la marginea satului căutat. Apropiindu-se de case, a adulmecat că, nu departe, se cocea pîine. A intrat, dînd binețe unei femei și rugînd-o să-i pună la uscat În cuptorul golit de pîine foile de tutun și hainele ude. Apoi, nană, io gîndesc că dumneta ai călcat, Doamne feri, Într-o urmă blăstămată de strîgă, i-a spus gazda după ce a ascultat istorisirea călătoarei. — Zău, nănucă dragă, doară
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
urzică (urtica dioica), fincă degetele lui sunt mai aspre ca ai mele. Impreună am cules mlădiți de soc și am scormonit pământu ca să scoatem rădăcini de păpădie (taraxa oficinal) pe care leam spălat bine în părâu și leam pus la uscat la soare. O să facem amestec de patru plante din care se pot fierbe ceaiuri bune pentru dureri de cap și de inimă. În josul paginii : mama dicturează și noi doi Vasili și eu scrim la sfârșit ea face corecturi și pune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]