1,059 matches
-
Ea trebuie să-i fie asigurată. Să mă abonez la Brockhaus - Societatea Matei Basarab [... ] Immanuel Kant Să cumpăr opere de istorie și să mă fac profesor de istorie la universitate. Să mă-nsor ca să pot răscumpăra Ipoteștii - sau să-mp[rum]ut bani de la Știrbei. Avans să dea bătrânul oricât mai are. Restul să se ia de la creditul funciar. Dobânzile la credit și ratele să-ncerc a le plăti eu. Știrbei Rosetti Cabală mare. [2] Sluga * Dimitrie - plan scenă tragică Știrbei plan
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
genul ăsMănânc. Mănânc prin piele și mă țin cu fălcile000u. Încă mai e0000000000000000000000000000000000000000000 tremurând ca un ramolit cu Parki 0000 Încetișor, atât de Încet, consum substanțaimba scoasă În vreme ce o roșeață intensă vcare mă Înconjoară0000000000000000000d pentru totdeauna. Vocea lui Crozier000000000000000000000000ingerând și ut de neclintit În asta Mărețul meu este eliminând excrețiile prin trupul meu, prin piele.000000000000000it Ucenic Mason! 000000000000000000000000000000 Trebuie Tânărul D să mănânc ca să merg Înainte, să consum ca să și intră În convulsii când Crozier Îi dătrăiesc, să consum ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
mod acă l-ar mușca de curu lui Împuțit și bun de nimic. Mă duc la cert pot să-mi imaginez una ca asta, ideea că afacerile Lojei sunt singurul lucru care ș nu sunt singurul reprezentant al speciei mele.ut toți ceilalți băieți din poliție iarăși și De ce să fiu numai eu? Poate că mai sunt și tipii. Au tendința să simtă păreri de rău, dar alții aici Înăuntru, Împărțind cu mine puie situația. Așa că eu sunt ăla, Lennox,statutul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
cad În sarcina operatorului economic. Oferta depusă la o altă adresă a autorității contractante decât cea stabilităsau dupăexpirarea datei limită CAPITOLUL III DOCUMENTAȚIA DE ELABORARE ȘI PREZENTARE A OFERTELOR ÎN CADRUL PROCEDURILOR DE ACHIZIȚIE PUBLICĂ pentru depunere se returnează nedeschisă. Conțin utul ofertelor trebuie să rămână confidențial până la data stabilită pentru deschiderea acestora, autoritatea contractantă urmând a lua cunoștință de conținutul respectivelor oferte numai dupăaceastădată. De regulă, oferta se depune În 2 exemplare, din care 1 original si 1 copie. Plicurile conținând
GHID PRACTIC PENTRU ACHIZIŢII PUBLICE by Ş.l. dr. ing. ADRIAN ŞERBĂNOIU jr. CĂTĂLINA ŞERBĂNOIU () [Corola-publishinghouse/Science/1191_a_2364]
-
securitate și sănătate În muncă, reglementări ce trebuie respectate pe parcursul Îndeplînirii contractului pot fi obținute de la Inspecția Muncii, din subordinea Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse: Adresa: Telefon: Adresa web: Cerință obligatorie: 1. Declarație privind faptul căofertantul a țin ut cont, În elaborarea ofertei, de obligațiile referitoare la condițiile de muncăși protecția muncii V.5. Modul de selectare/preselectare Se completeazădacă este cazul CAPITOLUL III DOCUMENTAȚIA DE ELABORARE ȘI PREZENTARE A OFERTELOR ÎN CADRUL PROCEDURILOR DE ACHIZIȚIE PUBLICĂ (dacă este aplicabil
GHID PRACTIC PENTRU ACHIZIŢII PUBLICE by Ş.l. dr. ing. ADRIAN ŞERBĂNOIU jr. CĂTĂLINA ŞERBĂNOIU () [Corola-publishinghouse/Science/1191_a_2364]
-
possumus et debemus: contra interpretatio, nisi quod testes ferant intellectum fuerit, locum habere, nisi de scriptore constiterit, absolui non potest: rursus emen datio et libri originis inuestigatio, quia ad ingenium scriptoris cognoscendum pertinet, tamquam fundamento nititur interpreta tione. Quo fit ut nulla huius negotii pars tuto a ceteris separari possit, nisi illa una quae debet esse omnium prima: illam dico quae testium fidem perscrutatur et locupletissimis auctoribus tradita repraesentat. Pentru critica de text a vremurilor noastre, sînt esențiale legile formulate de
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
tablouri, a interpreta, a da glas personajelor ca în Homer. "Să nu iubești pictura, spune el, înseamnă să disprețuiești adevărul însuși". Dar adevărul ține de domeniul retoricii, iar paralelismul post-clasic al artelor, un poncif, aliniază vizualul după verbal, nu invers. Ut poesis pictura... Nu e lipsit de importanță faptul că tocmai în Sofistul se apropie Platon cel mai mult de o teorie generală a imaginilor, botezată mimetică, termen ce include și devastează în același timp "câmpul artistic" așa cum îl înțelegem noi
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
în locul credinței”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p. 160) De nu veți crede, nici nu veți înțelege „Credința e începutul care duce la înțelegere și deschide mintea spre primirea luminii dumnezeiești<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Credo, ut inteligam, spunea Anselm de Canterbury, contrar lui Abelard care spunea: Intelligo, ut credem. Credința deschide inima pentru primirea tainelor existenței mai presus și mai adânci decât ceea ce înțelege rațiunea care mărginește și se închide acestei adâncimi și lărgimi. (n.s. 331
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
160) De nu veți crede, nici nu veți înțelege „Credința e începutul care duce la înțelegere și deschide mintea spre primirea luminii dumnezeiești<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Credo, ut inteligam, spunea Anselm de Canterbury, contrar lui Abelard care spunea: Intelligo, ut credem. Credința deschide inima pentru primirea tainelor existenței mai presus și mai adânci decât ceea ce înțelege rațiunea care mărginește și se închide acestei adâncimi și lărgimi. (n.s. 331, p. 307) footnote>“. (Sf. Chiril al Alexandriei, Închinare în Duh și Adevăr
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
fi imaterial și intențional. Redau aici două astfel de pasaje: (I.8.) Șed propter aliam rationem diaphaneitatis în me dio perspicuo, sequitur quod medium recipiat alio modo speciem coloris quam sit în corpore colorato, în quo est diapha num terminatum, ut infra dicetur. Actus enim sunt în susceptivis secundum modum ipsorum: et ideo color est quidem în corpore colorato sicut qualitas completă în suo esse naturali; în medio autem incompletă secundum quoddam esse intenționale; alioquin non posset secundum idem medium videri
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
per unam enim formăm hominis intelligibilem, omnes homines intellectus cognoscit. Formă autem perfecte în materia existens facit esse actuale, scilicet vel ignem, vel coloratum: și autem non faciat aliquid esse tale, est imperfecte în illo, sicut formă coloris în aere ut în deferente, et sicut virtus primi agentis în instrumento (S. c. G., ÎI, 50, n. 5). Formele obiectelor sensibile au în intelect un mod de a fi mai desăvârșit decât [modul lor de a fi] în lucrurile sensibile: căci sunt
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
quia oportet în intellectu cognoscente recipi aliquid immaterialiter. Et ideo videmus, quod secundum ordinem immaterialitatis în rebus, secundum hoc în eis natură cognitionis invenitur: plantae enim, et alia quae infra sunt, nihil immaterialiter possunt recipere; et ideo omni cognitione privantur, ut patet ÎI de anima. Sensus autem recipit quidem species sine materia, șed tamen cum conditionibus materialibus. Intellectus etiam a conditionibus materialibus species depuratas recipit. [...] Quia igitur Deus est în fine separationis a materia, cum ab omni poten tialitate sit penitus
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
est qualitas simplicis corporis, vel sequens complexionem. Șed nihil istorum conveniens est. Non enim potentiae sunt propter organa, șed organa propter potentias, unde non propter hoc sunt diversae potentiae, quia sunt diversă organa; șed ideo natură instituit diversitatem în organis, ut congruerent diversități potentiarum. Et similiter diversă media diversis sensibus attribuit, secundum quod erat conveniens ad actus potentiarum. Naturas autem sensi bilium qualitatum cognoscere non est sensus, șed intellectus. Accipienda est ergo rațio numeri et distinctionis exteriorum sensuum, secundum illud quod
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sensitivae potentiae distinguuntur. Est autem duplex immutatio, una naturalis, et alia spiritualis. Naturalis quidem, secundum quod formă immutantis recipitur în immutato secundum esse naturale, sicut calor în calefacto. Spiritualis autem, secundum quod formă immutantis recipitur în immutato secundum esse spirituale; ut formă coloris în pupilla, quae non fit per hoc colorată. Ad operationem autem sensus requiritur immutatio spiritualis, per quam intențio formae sensibilis fiat în organo sensus. Alioquin, si sola immutatio naturalis sufficeret ad sentiendum, omnia corpora naturalia sentirent dum alterantur
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
naturali et organi et obiecti, est maxime spiritualis, et perfectior inter omnes sensus, et communior. Et post hoc auditus, et deinde olfactus, qui habent immutationem naturalem ex parte obiecti. Motus tamen localis est perfectior et naturaliter prior quam motus alterationis, ut probatur în VIII Physic. Tactus autem et gustus sunt maxime materiales, de quorum distinctione post dicetur. Et înde est quod alii tres sensus non fiunt per medium coniunc tum, ne aliqua naturalis transmutatio pertingat ad organum, ut accidit în his
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
quam motus alterationis, ut probatur în VIII Physic. Tactus autem et gustus sunt maxime materiales, de quorum distinctione post dicetur. Et înde est quod alii tres sensus non fiunt per medium coniunc tum, ne aliqua naturalis transmutatio pertingat ad organum, ut accidit în his duobus sensibus (S. th., I, q. 78, a. 3, co.). Răspund că unii atribuie rațiunea distincției numărului simțurilor externe organelor [de simt] în care unul dintre elemente este dominant, fie apă, fie aerul, fie alt [element] de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
facultățile senzoriale în mod direct, iar sensibilele per accidens sunt cele care nu afectează direct sau care actioneaza fără a produce modificări imediate facultăților senzoriale: (ÎI.1.2.) Et ideo aliter dicendum, quod sentire consistit în quodam pați et alterări, ut supra dictum est. Quicquid igitur facit differentiam în ipsa passione vel alteratione sen sus, habet per se habitudinem ad sensum, et dicitur sensibile per se. Quod autem nullam facit differentiam circa immutationem sensus, dicitur sensibile per accidens. Unde et în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
altele găsim, împreună cu o schimbare spirituală, și una naturală [...]. (ÎI.1.12.) Unde manifestum est quod rațio cognitionis ex opposito se habet ad rationem materialitatis. Et ideo quae non recipiunt formas nisi materialiter, nullo modo sunt cog noscitiva, sicut plantae; ut dicitur în ÎI libro de anima. Quanto autem aliquid immaterialius habet formăm rei cognitae, tanto perfectius cognoscit. Unde et intellectus, qui abstrahit speciem non solum a materia, șed etiam a materia libus conditionibus individuantibus, perfectius cognoscit quam sensus, qui accipit
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
est simile colorato. Unde illa potentia, quae videt aliquem esse videntem, non est extra genus potentiae visivae. Et quod videns sit quodammodo coloratum, probat per ea quae supra dictă sunt, quia unumquodque organum sensus est susceptivum speciei sensibilis sine materia, ut dictum est. [...] Et sic patet quod videns est tamquam coloratum, inquantum habet similitudinem coloris. Et non solum videns est tam quam coloratum, et simile colorato; șed etiam actus cuiuslibet sensus, est unus et idem subiecto cum actu sensibilis, șed ratione
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
similia, șed aequalia în sua similitudine; sicut duo aequaliter albă, dicuntur similia în albedine. Et haec est perfectissima similitudo. Alio modo dicuntur similia, quae communicant în formă secundum eandem rationem, et non secundum eundem modum, șed secundum magis et minus; ut minus album dicitur simile magis albo. Et haec est similitudo imperfecta. Terțio modo dicuntur aliqua similia, quae communicant în eadem formă, șed non secundum eandem rationem; ut patet în agentibus non univocis. Cum agit autem unumquodque secundum suam formăm, necesse
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
secundum eandem rationem, et non secundum eundem modum, șed secundum magis et minus; ut minus album dicitur simile magis albo. Et haec est similitudo imperfecta. Terțio modo dicuntur aliqua similia, quae communicant în eadem formă, șed non secundum eandem rationem; ut patet în agentibus non univocis. Cum agit autem unumquodque secundum suam formăm, necesse est quod în effectu sit similitudo formae agentis. Și ergo agens sit contentum în eadem specie cum suo effectu, erit similitudo inter faciens et factum în formă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
secundum eandem rationem speciei; sicut homo generat hominem. Și autem agens non sit contentum în eadem specie, erit similitudo, șed non secundum eandem rationem speciei, sicut ea quae generantur ex virtute solis, accedunt quidem ad aliquam similitudinem solis, non tamen ut recipiant formăm solis secundum similitudinem speciei, șed secundum similitudinem generis. Și igitur sit aliquod agens, quod non în genere contineatur, effectus eius adhuc magis accedent remote ad similitudinem formae agentis, non tamen ita quod participent similitudinem formae agentis secundum eandem
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
similitudinem formae agentis, non tamen ita quod participent similitudinem formae agentis secundum eandem rationem speciei aut generis, șed secundum aliqualem analogiam, sicut ipsum esse est commune omnibus. Et hoc modo illa quae sunt a Deo, assimilantur ei inquantum sunt entia, ut primo et universali principio totius esse (S. th., I, q. 4, a. 3, co.). Răspund că, deoarece asemănarea este considerată după acordul formal sau după împărtășirea unei forme, [ea] variază în funcție de multiplele moduri de împărtășire a formei. Despre unele [obiecte
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
asimilare; între două [lucruri] există asemănare în măsura în care există un acord formal. (ÎI.2.10.) [...] cum cognitio sit per assimilationem, șimi litudo în esse naturae, non facit cognitionem, șed magis impedit; ratione cuius oportet organa sensuum a speciebus sensibilium esse denudată, ut possint eas recipere secundum esse spirituale, quod cognitionem causat (De ver., q. 22, a. 1, ad 2). [...] cum cunoașterea are loc prin asimilare, [căci] asemănarea în modul ei de a fi natural nu produce cunoașterea, ci mai mult o împiedică
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
d. 14, q. 1, a. 2, qc. 2, co.). [...] deoarece ceea ce este văzut în mod propriu [este] ceea ce are un mod de a fi în afara celui ce vede. (ÎI.2.19.) Species enim recepta în intellectu possibili non habet se ut quod intelligitur. Cum enim de his quae intelliguntur sînt omnes artes et scientiae, sequeretur quod omnes scientiae essent de speciebus existentibus în intellectu possibili. Quod patet esse falsum: nulla enim scientia de eis aliquid considerat nisi rationalis et metaphysica. Șed
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]