424 matches
-
monosemic, ilustrat de termeni precum: administrație, advocatură, alegeri, ambasadă, cadastru, carantină, cesiune, confederație, congres, consiliu, consorțiu, constituție, consulat, decret, protocol, retrocedare, rezoluție, electori, tranzacție, suzeranitate, sufragiu, subvenție ș.a. cuvinte ca liberalism, burghezie, conservator, reacționar, amovibil, fiziocrați, germanofil, monarhist, reformă, remaniere, utilitarism, tiranie ș.a. dobândesc sensuri variate, în funcție de contextele lingvistice în care apar și de intențiile discursive ale jurnalistului. 5.2.1. Semie, polisemie și ambiguitate Analiza semantică a publicisticii eminesciene are în vedere statutul mesajului publicistic, variantă a discursului social, potrivit lui
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
interconectate în mod complex"15, spune Parsons. El crede că această dualitate weberiană se regăsește și la Durkheim, unde "aduce înapoi elementele utilitariste, sub forma intereselor"16. Drept urmare, în scrierile mai târzii el se crede îndreptățit să reconsidere poziția față de utilitarism. În formularea teoriei influenței, el "extinde gândirea utilitaristă dincolo de domeniul piețelor economice, [...] la însuși conceptul de solidaritate"17. Ideea de influență reprezintă lărgirea ideii de schimb de la domeniul economic la procesele sociale mediate simbolic; este "capacitatea generalizată de a persuada
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
directoare în Affluent Society. Liberalismul american, spunea Galbraith, a eșuat în a înțelege logica marilor corporații a căror natură este inovația și afluența, precum și realizarea echilibrului dintre interesul individual și interesul colectiv, prin organizare și planificare. Noul liberalism presupune abandonarea "utilitarismului sălbatic" al doctrinei laissez faire, care permite justificarea ideii că "sărăcia maselor populare era cu mult mai suportabilă prin faptul că erau și câțiva oameni foarte bogați"38. Lupta împotriva sărăciei începută de guvernarea Kennedy și continuată de guvernarea Johnson
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
guvernământul arbitrar și dreptatea distributivă, sugerând că teoriile distributive liberale sunt o specie de socialism, înseamnă a ignora distincția dintre modelul liberal al dreptății distributive și dreptatea pe care Rawls o numește "alocativă". Aceasta din urmă se inspiră din viziunea utilitarismului clasic și încearcă să echilibreze satisfacția generală plecând de la considerații cu privire la ceea ce creează plăcere sau neplăcere într-o situație dată, fără nici un fel de preocupare pentru "vălul de ignoranță". "Concepția celor două principii nu interpretează problema dreptății distributive ca fiind
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
se întemeiază, între altele, pe tezele teoriei contractului social propuse de John Locke, Jean-Jacques Rousseau, dar și pe câteva din ideile formulate de Immanuel Kant10 în perioada criticistă, îndeosebi pe imperativul categoric. Rawls își pune propria concepție în antiteză cu utilitarismul. Pretinsa superioritate a teoriei rawlsiene în raport cu utilitarismul nu rezidă în compararea propozițiilor întemeiate pe observație, pe de-o parte, și a principiilor fundamentale ale teoriei, pe de altă parte. Rawls susține că ceea ce el numește judecăți avute în vedere 11
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
contractului social propuse de John Locke, Jean-Jacques Rousseau, dar și pe câteva din ideile formulate de Immanuel Kant10 în perioada criticistă, îndeosebi pe imperativul categoric. Rawls își pune propria concepție în antiteză cu utilitarismul. Pretinsa superioritate a teoriei rawlsiene în raport cu utilitarismul nu rezidă în compararea propozițiilor întemeiate pe observație, pe de-o parte, și a principiilor fundamentale ale teoriei, pe de altă parte. Rawls susține că ceea ce el numește judecăți avute în vedere 11 (considered judgments) confirmă teoria pe care o
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
guvernanți (cărora le strigă de la obraz: Daține statul înapoi!” și ideile (mentalitățile). Țara, oamenii, ideile, toate sunt cuprinse în faldurile ordonatoare ale nevoii de etică. Ce fel de etică? O etică raționalistă în orice caz, cu toate nuanțele ei, de la utilitarism la deontologie, de la contractualism la etica drepturilor. O etică în care se pune problema mai multor tipuri de dreptate. Cum este țara în care trăiește Mihaela Miroiu? Cum sunt oamenii acestei țări? Aproape toți săraci: „cei relativi săraci care au
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
o folosire inflaționistă a termenilor "sfera moralității" și "drepturi". Problema extinderii este abordată diferit și în funcție de sistemele de etică avute în vedere. Astfel, într-un sistem normativist, dacă a fost acceptată, extinderea trebuie să fie completă, așa cum ar fi cazul utilitarismului hedonist. În cazul unei teorii consecinționaliste și al unei etici deontologice extinderea va putea fi parțială. Așadar, avem două probleme. Prima, până unde să extindem sfera moralității, a doua, dacă extinderea să fie completă sau parțială. Teoreticienii care limitează extinderea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
principii pe baza cărora decidem care anume obiecte au valoare intrinsecă și apoi să arate de ce contează anumite proprietăți și nu altele. În funcție de criteriile pe care le stabilim recunoaștem dreptul unei entități de a aparține sau nu domeniului moralității. Bunăoară, utilitarismul hedonist ia durerea drept criteriu, utilitarismul preferințelor ia în considerare nevoi și dorințe, iar etica de tip kantian acceptă în comunitatea morală numai ființe raționale autonome. Criteriile de mai sus sunt consonante cu poziția teoretică generală specifică individualismului etic. Există
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
anume obiecte au valoare intrinsecă și apoi să arate de ce contează anumite proprietăți și nu altele. În funcție de criteriile pe care le stabilim recunoaștem dreptul unei entități de a aparține sau nu domeniului moralității. Bunăoară, utilitarismul hedonist ia durerea drept criteriu, utilitarismul preferințelor ia în considerare nevoi și dorințe, iar etica de tip kantian acceptă în comunitatea morală numai ființe raționale autonome. Criteriile de mai sus sunt consonante cu poziția teoretică generală specifică individualismului etic. Există teoreticieni ai mediului care resping individualismul
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
După Sober, eticienii mediului ar încerca o asemenea reîntoarcere la ideea de stare naturală, mișcare intelectuală care, în opinia sa, ar fi cel puțin desuetă din perspectiva dezvoltării științei. Toate aceste obiecții duc la căutarea unei alternative. Drept alternativă la utilitarismul hedonist al lui Bentham, nejustificat de vreme ce este ilegitimă trecerea de la criteriul biologic naturalist al durerii la principii etice, Sober 86 ia în considerare ca fundament al teoriei mediului utilitarismul preferințelor. Potrivit acestei concepții, un obiect dobândește statut etic dacă are
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Toate aceste obiecții duc la căutarea unei alternative. Drept alternativă la utilitarismul hedonist al lui Bentham, nejustificat de vreme ce este ilegitimă trecerea de la criteriul biologic naturalist al durerii la principii etice, Sober 86 ia în considerare ca fundament al teoriei mediului utilitarismul preferințelor. Potrivit acestei concepții, un obiect dobândește statut etic dacă are interese, nevoi sau preferințe. Stone 87 consideră că obiecte naturale precum pajiștile, lanțurile de munți, ori speciile, ne pot indica prin felul lor de a fi ce nevoi au
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
atare, ca entități colective sau ca populații, de exemplu, dacă doresc să crească sau să scadă numărul de membri, ori poate doresc să dispară, dacă luăm în considerare că și alte specii au dispărut până acum. Rezultă de aici că utilitarismul preferințelor nu ar reuși să asigure speciilor un statut etic autonom. Lucrurile se complică și mai mult dacă luăm în considerare teoria selecției naturale a lui Darwin. Această teorie a descris și a explicat anumite procese evolutive din lumea vie
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și teza eliberării animalelor avem mari diferențe, că ele reprezintă, în anumite privințe, chiar demersuri contrare, iar consecințele practice sunt cu atât mai divergente, chiar opuse. Mă întorc la un susținător tipic al holismului etic, Callicott 110. Acesta pornește de la utilitarismul lui Bentham și de la criteriul suferinței pentru a arăta limitele unei asemenea abordări. Teoria utilitaristă a lui Bentham, care stă la baza tezei eliberării animalelor, așa cum a formulat-o Singer, este reducționistă și individualistă. Ca alternativă, pornind de la land ethic
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ființele care au interese și au capacitatea de a fi parte într-un contract. Și teoriile comunitariene au în vedere cooperarea între agenți raționali, chiar dacă, eventual, acordă o valoare și unor ființe non-umane, așa cum ar fi animalele de companie. Abia utilitarismul, prin Bentham, creează o breșă prin întrebarea sa cu privire la suferința pe care o resimt animalele și favorizează ideea unei posibile extinderi a domeniului moralității astfel încât să cuprindă nu doar ființele raționale, ci orice ființă care poate suferi. Pe scurt, în
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
este o chestiune de alegere, iar nu una de adevăr. Mă opresc asupra a cinci asemenea căi de construcție pe care le consider dominante în literatura de specialitate. O primă abordare vizează resurecția noțiunii de valoare intrinsecă pe fondul criticii utilitarismului și a antropocentrismului. O a doua dezvoltare este posibilă prin luarea în considerare a rezultatelor cercetării din științele vieții. A treia analiză ne întoarce la presupozițiile specifice utilitarismului și la noțiunea de interes, dar în contextul relaxării cadrelor specifice unei
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
O primă abordare vizează resurecția noțiunii de valoare intrinsecă pe fondul criticii utilitarismului și a antropocentrismului. O a doua dezvoltare este posibilă prin luarea în considerare a rezultatelor cercetării din științele vieții. A treia analiză ne întoarce la presupozițiile specifice utilitarismului și la noțiunea de interes, dar în contextul relaxării cadrelor specifice unei asemenea abordări. Următoarea strategie se originează în diverse demersuri de tip antropologic care pornesc de la specificul ființei umane ca ființă culturală, reflexivă, socială și politică. În fine, întrucât
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
va acționa corect din punctul lui de vedere. Apare astfel ideea de a trăi conform unui model etic. Dar cele mai mari avantaje explicative în raport cu evaluarea semnificației etice a unor diverse comportamente le are teoria utilitaristă. Singer ajunge la un utilitarism minimalist care admite universalizarea eticii pornind de la anumite interese universalizabile, aș spune eu. În filosofia morală contemporană perspectiva utilitaristă domină în diversele încercări de extindere sau de aplicare a eticii și era de așteptat ca și etica mediului să apeleze
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
puțin implicit, ideea valorii estetice a naturii și a relației dintre trăirea estetică și moralitate, este cel al criticii societății contemporane. Bunăoară, Clark discută despre a trăi în frumusețe în sens moral, tradiționalist, după virtute, ca alternativă la egoism, umanism, utilitarism și obiectivism modern 172. 4.5. Un argument teologic sau bazat pe credințe religioase Pot credințele religioase să întemeieze o etică a mediului? Dacă luăm în considerare faptul că diversele religii propun și un cod etic, atunci devine evident faptul
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
drepturilor animalelor, așa cum o înțeleg teoreticienii mediului, este dezvoltată în detaliu de Varner 207. Distincția ține de angajamentele filosofice profunde ale celor două teorii. Singer este un utilitarist și nu poate fi un teoretician al drepturilor animalelor deoarece, în general, utilitarismul și teoria drepturilor morale sunt incompatibile. Dacă acordăm cuiva un statut moral, atunci acceptăm că putem deosebi între tratamente bune sau rele față de acel individ, dar mai cu seamă, înseamnă că îi acordăm o demnitate morală, ceea ce presupune că nu
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
suntem consecvenți în raport cu punctele de pornire de natură principială ale celor două teorii. Dar Singer este un utilitarist, prin urmare el nu poate fi un teoretician al drepturilor animalelor. Este neîndoielnic că în articolul Eliberarea animalelor Singer optează pentru un utilitarism hedonist. El asociază fericirea cu absența durerii și susține implicit. ideea maximizării plăcerii ca principal beneficiu. Ulterior, în Practical Ethic, Singer 208 va discuta în capitolul 5 cazul ființelor cu conștiință și va susține de pe poziții individualiste un utilitarism preferențial
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
un utilitarism hedonist. El asociază fericirea cu absența durerii și susține implicit. ideea maximizării plăcerii ca principal beneficiu. Ulterior, în Practical Ethic, Singer 208 va discuta în capitolul 5 cazul ființelor cu conștiință și va susține de pe poziții individualiste un utilitarism preferențial. În acest sens, este rezonabil să susținem că moartea unui individ fericit nu poate fi contrabalansată prin nașterea unui alt individ fericit. În acest fel, prin utilitarismul preferențial, sunt evitate unele consecințe, inacceptabile la nivel individual, derivate într-o
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
5 cazul ființelor cu conștiință și va susține de pe poziții individualiste un utilitarism preferențial. În acest sens, este rezonabil să susținem că moartea unui individ fericit nu poate fi contrabalansată prin nașterea unui alt individ fericit. În acest fel, prin utilitarismul preferențial, sunt evitate unele consecințe, inacceptabile la nivel individual, derivate într-o teorie utilitaristă centrată pe maximizarea bunăstării sociale. 2.2. Drepturi sau datorii? Constituirea temei drepturilor animalelor ca subiect filosofic a fost deosebit de dificilă întrucât tradiția filosofică elimina de la
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
valorii intrinseci. Teza că prin anumite vătămări aduse unor agenți morali, de exemplu, uciderea agenților secreți sau privarea de libertate a indivizilor violenți, am produce consecințe bune asupra celorlalți, nu corespunde postulatului valorii intrinseci. Așadar, teoria lui Regan presupune respingerea utilitarismului în toate formele sale. După aceste considerații teoretice cu rolul de poziționare corectă a teoriei lui Regan în raport cu celelalte teorii, să trecem la discuția privind statutul altor ființe decât oamenii, și anume, animalele. După Regan, teza valorii intrinseci nu se
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
indivizii sunt simple receptacule ale experiențelor, acestea din urmă putând fi valoroase, dar și aceluia perfecționist după care indivizii au valoare în sine, însă în grade diferite. Regan postulează că indivizii au valoare intrinsecă egală și evită astfel perfecționismul și utilitarismul. De aceea, rolul criteriului de a fi subiect al unei vieți nu este de a arăta că agenții sau pacienții morali au valoare egală, ci el intervine în discuție numai după ce am postulat că aceștia au valoare în sine egală
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]