424 matches
-
f]r] r]spuns: „Util pentru ce?”. Majoritatea abord]rilor de mai tarziu ale doctrinei utilitariste reprezint] încerc]ri de soluționare a acestei simple dileme de mai sus. R]spunsul inițial aparține tocmai lui Bentham și este influențat de ideile utilitarismului timpuriu având că principali adepți pe Hobbes și Hume, care așeaz] pe picior de egalitate utilitatea și caracterul folositor în scopul promov]rii pl]cerii și evit]rii suferinței; este ceea ce se numeste utilitarism „hedonist”. Aceast] versiune a fost supus
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Bentham și este influențat de ideile utilitarismului timpuriu având că principali adepți pe Hobbes și Hume, care așeaz] pe picior de egalitate utilitatea și caracterul folositor în scopul promov]rii pl]cerii și evit]rii suferinței; este ceea ce se numeste utilitarism „hedonist”. Aceast] versiune a fost supus] parodierii din partea celor cu înalte concepții etice sau cu o gândire sofisticat]. Imaginea unei mulțimi necontrolate de ușuratici în c]utare de pl]ceri nu este tocmai una încânt]toare. Asemenea imagini caricaturizate ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
că oamenii s] îmbr]țișeze hedonismul, sau chiar mai mult, s] militeze pentru acest lucru în virtutea caracterului logic al teoriei pe care o promoveaz]. Cu toate acestea, imaginea de mai sus este o exagerare, ca toate imaginile caricaturizate, de altfel. Utilitarismul hedonist nu face asemenea afirmații, ci doar propune (cum procedeaz] și Bentham, de altfel) ideea empiric] potrivit c]reia oamenii prezint] o tendinț] natural] spre hedonism, tendinț] influențat] de pl]cere și suferinț] și de care ar trebui s] țin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
influențat] de pl]cere și suferinț] și de care ar trebui s] țin] cont orice doctrin] etic]. În acest sens, hedonismul etic se detașeaz] doar într-o foarte mic] m]sur] de o alt] teorie convergent], aceea a hedonismului psihologic. Utilitarismul propus de Bentham poate fi definit că exercițiu de deducere a unor concluzii etice posibile (și prin urmare contestabile) pornind de la premise psihologice potențiale. Eroarea este cea care se preteaz] cu adev]rât parodierii, fiind legat] nu atât de structură
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar putea suferi modific]ri, spre deosebire de structura lor, care va r]mane aceeași. Cea mai recent] substituire de acest fel se realizeaz] între principiul hedonismului psihologic al lui Bentham și ideea de „satisfacere a preferințelor”, conform c]reia adepții acestui utilitarism de natur] preferențial] ar trebui s] insiste cu prec]dere asupra satisfacerii opțiunilor prevalente, în general, si mai putin asupra întâiet]ții pl]cerilor în raport cu suferință. Cea de-a doua teorie s-a dovedit a o include pe cea dintâi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Atâta timp cât o persoan] are preferințe care dep]șesc sau se opun unor simple pl]ceri hedoniste, satisfacerea acestora reprezint] o surs] de utilitate pentru persoana respectiv]. Teoria nu face nici o precizare privind o preferinț] anume, fie c] este vorba despre utilitarismul orientat spre preferințe, fie despre hedonist. Este mai degrab] o teorie preocupat] de consecințele morale care decurg din aceste preferințe. În acest sens, binele, la nivelul fiec]rui individ, înseamn] satisfacerea preferințelor personale, indiferent care ar fi ele. Cei cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aspect ar fi acela c] teoria plaseaz] pe aceeași poziție binele și dorința, reducând totul la o simpl] nevoie de consum. Însuși John Stuart Mill și-a manifestat nemulțumirea în leg]tur] cu aceast] concluzie în eseul s]u intitulat Utilitarismul. Exist] în mod evident și lucruri bune indiferent dac] sunt dorite sau nu de c]tre oameni, cum ar fi adev]rul, frumosul, iubirea sau prietenia. Exist], de asemenea, si un grup aparte, cel al „utilitariștilor idealiști”, profund influențați de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
profund influențați de operă Principia Ethica a lui G.E. Moore, care constituie elementul central al sistemului lor filosofic utilitarist ostentativ. Aceast] abordare întrunește cu atat mai puțin calit]țile unei doctrine morale credibile cu cât se detașeaz] mai mult de utilitarismul hedonist clasic și îmbr]țișeaz] idealul estetic, f]r] a ține cont dac] acest lucru este benefic sau nu ființei umane. Un r]spuns mai conving]tor la aceeasi provocare vine din partea „utilitariștilor materialiști”, care pun accent pe satisfacerea intereselor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este subordonat celui dintâi în majoritatea cazurilor în care indivizii își cunosc foarte bine interesele și urm]resc satisfacerea acestora. În situația în care cele dou] modele se afl] în opoziție (din cauza lipsei de cunoaștere sau a unor dorințe diferite), utilitarismul de factur] materialist] ar recurge la suprimarea satisfacerii unor preferințe efemere în scopul protej]rii intereselor materiale și de lung] durat] ale individului. Principiile acestei teorii necesit] o formulare atent]; „interesele materiale” nu trebuie percepute într-un sens atât de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
legate de s]n]țațe, bani, ad]post, întreținere și altele de acest fel, toate fiind resurse necesare oric]rui proiect sau inițiativ] personal] a individului. Acest aspect nu se adreseaz] tuturor preocup]rilor care i-au motivat pe adepții utilitarismului idealist. Potrivit principiilor materialiste, valorile de adev]r și frumos trebuie protejate și promovate doar în m]sura în care asigur] bun]starea omenirii, iar acest lucru este posibil, cel putin pan] la un anumit punct. Ins] Moore și adepții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sura în care asigur] bun]starea omenirii, iar acest lucru este posibil, cel putin pan] la un anumit punct. Ins] Moore și adepții s]i nu ar fi de acord cu recunoașterea acestei idei la scar] larg]. Cu toate acestea, utilitarismul materialist se apropie foarte mult de problematica utilitarismului idealist, iar poziția sa este consolidat] în special de afirmația ferm] potrivit c]reia în orice situație oamenii iau în considerare utilitatea înaintea preferinței. Prin detașarea de dorințele reale și orientarea c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acest lucru este posibil, cel putin pan] la un anumit punct. Ins] Moore și adepții s]i nu ar fi de acord cu recunoașterea acestei idei la scar] larg]. Cu toate acestea, utilitarismul materialist se apropie foarte mult de problematica utilitarismului idealist, iar poziția sa este consolidat] în special de afirmația ferm] potrivit c]reia în orice situație oamenii iau în considerare utilitatea înaintea preferinței. Prin detașarea de dorințele reale și orientarea c]tre interese materiale generale, utilitarismul materialist a conferit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mult de problematica utilitarismului idealist, iar poziția sa este consolidat] în special de afirmația ferm] potrivit c]reia în orice situație oamenii iau în considerare utilitatea înaintea preferinței. Prin detașarea de dorințele reale și orientarea c]tre interese materiale generale, utilitarismul materialist a conferit un caracter mai pragmatic noțiunii de utilitate. Întreg demersul care a condus la caracterizarea utilit]ții că sporire a bun]st]rii materiale poate p]rea lung și complicat. Ins] oricât de alambicat ar fi acest demers
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fundamental] de la care s-a pornit. Utilitatea este în strâns] leg]tur] cu caracterul folositor al lucrurilor, iar elementul central pe care utilitariștii materialiști se str]duiesc s] îl protejeze îl constituie resursele generale atât de necesare oric]rei acțiuni. Utilitarismul, oricare ar fi orientarea să, reprezint] înainte de toate un criteriu de analiz] a activit]ții publice, activitate care afecteaz] și alți indivizi în afar] de propria persoan], indiferent dac] este realizat] de c]tre oameni obișnuiți sau de c]tre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
toate un criteriu de analiz] a activit]ții publice, activitate care afecteaz] și alți indivizi în afar] de propria persoan], indiferent dac] este realizat] de c]tre oameni obișnuiți sau de c]tre oficialit]ți. Este adev]rât faptul c] utilitarismul poate avea și implicații pur personale, în sensul c] poate genera o obligație fâț] de noi înșine în scopul maximiz]rii beneficiului personal, chiar dac] acest lucru nu afecteaz] și beneficiul altor indivizi. În cazul utilitarismului care are la bâz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
adev]rât faptul c] utilitarismul poate avea și implicații pur personale, în sensul c] poate genera o obligație fâț] de noi înșine în scopul maximiz]rii beneficiului personal, chiar dac] acest lucru nu afecteaz] și beneficiul altor indivizi. În cazul utilitarismului care are la bâz] preferințele, aceast] obligație pare lipsit] de sens întrucât se reduce la datoria de a proceda potrivit opțiunilor proprii. Ins], în cazul utilitarismului materialist, efectul este mai puternic deoarece vorbim despre obligația de a urm]ri niște
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
beneficiului personal, chiar dac] acest lucru nu afecteaz] și beneficiul altor indivizi. În cazul utilitarismului care are la bâz] preferințele, aceast] obligație pare lipsit] de sens întrucât se reduce la datoria de a proceda potrivit opțiunilor proprii. Ins], în cazul utilitarismului materialist, efectul este mai puternic deoarece vorbim despre obligația de a urm]ri niște interese materiale fâț] de care este posibil s] nu avem nici o înclinație. Dincolo de aplicabilitatea să în sfera privat], doctrina utilitarist] se evidențiaz] cel mai pregnant în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fâț] de care este posibil s] nu avem nici o înclinație. Dincolo de aplicabilitatea să în sfera privat], doctrina utilitarist] se evidențiaz] cel mai pregnant în context public. Atunci cand acțiunile noastre îi afecteaz] pe cei din jur în diverse moduri, concluzia specific] utilitarismului care poate fi desprins] este aceea potrivit c]reia o acțiune corect] este cea care maximizeaz] utilitatea global] (indiferent de modul în care este ea perceput]) rezultat] din însumarea utilit]ților individuale aparținând persoanelor implicate în acțiunea respectiv]. Acesta este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
valorilor acesteia; un contor, de exemplu, permite determinarea fluxului electric în orice moment, spre deosebire de mintea uman] atât de imprevizibil] și impenetrabil]. Din moment ce utilitatea se refer] în esenț] la o anumit] stare de spirit (lucru cu atat mai evident în cazul utilitarismului hedonist sau al celui bazat pe preferințe: chiar și „satisfacerea dorințelor unui prieten decedat” presupune o considerare a „posibilelor opinii ale acestuia”, în condițiile în care realitatea ar fi fost cu totul altă), interpretarea utilit]ții necesit] o transpunere în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lui Pareto; exist] numeroase soluții originale la problema comparațiilor interpersonale privind utilitatea. Mulți recurg la diverse metode tehnice. Totuși, cel mai simplu și în același timp cel mai interesant este s] consider]m c] dificult]țile apar doar în cazul utilitarismului hedonist sau al celui care are la bâz] preferințele, care pretind adoptarea modului de gandire al celorlalți, spre deosebire de utilitarismul materialist, care, dimpotriv], face abstracție de preferințele reale ale individului. Este posibil] cunoașterea intereselor de ordin general ale acestuia din urm
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cel mai simplu și în același timp cel mai interesant este s] consider]m c] dificult]țile apar doar în cazul utilitarismului hedonist sau al celui care are la bâz] preferințele, care pretind adoptarea modului de gandire al celorlalți, spre deosebire de utilitarismul materialist, care, dimpotriv], face abstracție de preferințele reale ale individului. Este posibil] cunoașterea intereselor de ordin general ale acestuia din urm], ins] nu și a gândurilor sale. Mai mult decât atât, interesele unor persoane diferite pot fi asem]n]toare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
utilitarist] de a atribui îndatoriri speciale anumitor persoane și anumite proiecte altor persoane. În sens mai detaliat, aceste obligații speciale amintite mai sus nu reprezint] fundamente etice, ci aspecte derivate ale unor principii utilitariste mai generale. O alt] critic] la adresa utilitarismului este aceea c] însumarea imparțial] a utilit]ților ignor] modul în care este r]spândit] utilitatea în rândul oamenilor. Mai mult decât atât, dac] avem de ales între o repartizare prin care una dintre p]rți obține totul, iar cealalt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nimic, si o împ]rțire în mod egal între aceste p]rți, este de preferat varianta care asigur] cea mai mare valoare a utilit]ții totale. Acesta este un aspect al criticii aduse. Un al doilea aspect este acela c] utilitarismul permite împ]rțirea în manier] radical] a propriet]ții individuale (inclusiv a anumitor p]rți ale corpului, iar în acest sens sunt cunoscute cazuri însp]imânt]toare de cedare forțat] de organe) în scopul maximaliz]rii utilit]ții totale. Ambele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
propriet]ții, chiar dac] îmbr]tis]m principiile utilitariste; acest lucru a fost sugerat mai întâi de c]tre Bentham și Hume, iar mai apoi și de c]tre alți gânditori, în virtutea unor considerente deductibile empiric. Aceste dou] implicații ale utilitarismului sunt diametral opuse, ins] nu este nici o greșeal] în a afirma c] exist] atitudini utilitariste pro și contra unei anumite politici. Dimpotriv], poate fi privit] drept un avantaj capacitatea de a afirma c] exist] un anumit criteriu general, cel utilitarist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atitudini utilitariste pro și contra unei anumite politici. Dimpotriv], poate fi privit] drept un avantaj capacitatea de a afirma c] exist] un anumit criteriu general, cel utilitarist, care furnizeaz] argumente pro și contra în vederea evalu]rii conflictului. În acest sens, utilitarismul asigur] baza rațional] a unei practici care de cele mai multe ori dep]șește un simplu schimb în natur]. Este firesc că discuția mea asupra principiului utilit]ții s] se încheie cu subiectul politicilor publice. Iar aceasta pentru c] scopul inițial al
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]