4,445 matches
-
De reținut circumstanța că autorul nu se mulțumește a vitupera fondul așa-zicînd istoric al întristărilor d-sale, adică regimul totalitar ("Pe cînd mai toți se jucau în fața lui Dumnezeu cu viața,/ făcînd din cuvinte proprietate de stat,/ sclave vîndute unor utopii de import,/ ca-ntr-un carnaval continuu fără sărbători"), numărîndu-se printre cei ce-și extind atitudinea critică și la răstimpul post-revoluționar, la marasmul nostru actual, sub o egidă "democratică": "Un animal mic și urît aleargă mereu în față, ca viitorul
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
Am văzut cîteva și prin România, mai ales în Banat, purtînd încă semnul vechi al Uzinei: un cap de căprior. E ca într-o societate utopică. Așa cum ar dori... (șters, dar este sigur că, notînd acestea în America, scrisesem rușii). Utopia. Ce visau ei (rușii n.n.) și ce realizaseră deja americanii fără nici un fel de ideologie sau propagandă, (ultima frază adăugată azi, nu figura din cauza cenzurii. Dar am regîndit-o, azi, e sigur că la asta mă gîndisem. Ce curios mi se
Jurnal pe sărite by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17287_a_18612]
-
din cauza cenzurii. Dar am regîndit-o, azi, e sigur că la asta mă gîndisem. Ce curios mi se pare, azi, în ianuarie anul 2000 să-mi amintesc asemenea lucruri ce par acum ridicole, cenzura și celelalte... Descrierea uzinei de la Moline, o utopie așadar, și banca monumentală din piața orașului american, și biserica de alături, puternică - evanghelistă - avînd aerul unui edificiu industrial John Deere, templul protestant de cărămidă arsă. Uzina, banca, biserica, trinitate solidă cam ce ar trebui unui progres social... Mă uit
Jurnal pe sărite by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17287_a_18612]
-
cu viziunile,/ locurile și ființele pe care le vom cunoaște/ vor fi atît de departe de orice istorie imaginabilă/ încît nu va mai fi cu putință decît un viitor luminos și perpetuu,/ căci tot ce e departe luminează". Prăbușindu-se utopia, ar rămîne reperul limbii. Dar și limba nu face decît a rememora trecutul, constituind o organicitate nesigură, o cumpănă șovăielnică între increat și un creat coruptibil. Marele salt ar fi doar în trăirea sacrificială în sine, deverbalizată: "Numai cuvintele noastre
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
Ceea ce-mi rămîne neclar, din schema propusă de y Gasset, este tocmai felul în care corespunde ea modelului său minimalist. Are această schemă o dimensiune diacronică? A spera că ea se poate limita la una strict sincronică e, firește, utopie curată. A-i limita dimensiunea diacronică în funcție de cea sincronică, altfel spus de un Zeitgeist cu ale sale frămîntări și episteme înseamnă a reasocia cultura cu știința, taman ceea ce y Gasset nu dorește. În principiu, mi se pare destul de de la sine
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
Marius Țepeș Caracterizat de către autori ca o invitație la cercetare interdisciplinară, volumul Arhitectura care nu există (imaginar, virtual, utopie), publicat de Editura Paideia în colecția Spații imaginare, reunește, șapte studii ale unor specialiști în istoria imaginarului și-a culturii, istoria arhitecturii, studiul realității virtuale și antropologie. În ciuda succesivelor schimbări ale perspectivei, fenomenul aflat în discuție este bine definit și
Utopiile arhitecturii by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17352_a_18677]
-
și, din această perspectivă, spațiu al culturii spiritului, rațiunii și ordinii, care se opun toate naturii, materiei amorfe și inconștiente". Subiect generos, autorul încercînd să despartă apele printr-o ordonare inteligentă a materialului. Un prim pas îl constituie identificarea sursei utopiilor urbane moderne în critica adusă orașului industrial și, implicit, arhitecturii acestuia. Interesantă se dovedește a fi și expunerea despre condiționarea arhitecturii de către discursul politic, cu atît mai mult cu cît autorul îi alătură un studiu de caz, sugestiv intitulat Paris
Utopiile arhitecturii by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17352_a_18677]
-
care vorbește coordonatorul volumului pentru a justifica prezența studiului aflat în discuție, își pierde din intensitate tocmai pentru că se dovedește a nu fi în chestie". Ceea ce conferă însă cu adevărat valoare ansamblului este efortul lucid de a analiza și sistematiza utopiile propuse de arhitectură unei lumi pentru care, ca o ironie a soartei, distopia reprezintă mai degrabă regula decît excepția. Arhitectura care nu există. Imaginar, virtual, utopie. Volum coordonat de Augustin Ioan, Ed. Paideia, București, 1999, 180 p., fără preț.
Utopiile arhitecturii by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17352_a_18677]
-
conferă însă cu adevărat valoare ansamblului este efortul lucid de a analiza și sistematiza utopiile propuse de arhitectură unei lumi pentru care, ca o ironie a soartei, distopia reprezintă mai degrabă regula decît excepția. Arhitectura care nu există. Imaginar, virtual, utopie. Volum coordonat de Augustin Ioan, Ed. Paideia, București, 1999, 180 p., fără preț.
Utopiile arhitecturii by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17352_a_18677]
-
și s-a stabilit la Paris, Sergiu Huzum, propune în premieră absolută, publicului român, o carte - "Obiective subiective" - în care, cum zice chiar subtitlul, "Ochiul cineastului privește lumea prin cuvinte". Citind tabletele, botezate, toate, " Cîteva cuvinte despre..." (despre... Europa, piper, utopie, onoare, frig, limba română...), despre fix 108 subiecte, ai senzația că filmele nefăcute se-ntorc în cuvinte, în familia unui "august pe un bloc de gheață..." Cele mai multe dintre "cuvintele" lui Sergiu Huzum sînt scrise la Tréport, un port pitoresc pe
Cîteva cuvinte despre Sergiu Huzum by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17378_a_18703]
-
principiul forței (Machiavelli). Cu luciditate și realism, Zweig socotește, în 1934, ca uimitorul ideal formulat de cel dintîi european, "privind rezolvarea contradicțiilor în spiritul dreptății", ca și mult dorită unire a națiunilor sub semnul unei civilizații comune, a rămas o utopie neîmplinita și poate niciodată realizabila în limitele realității noastre." Gestul disperat al scriitorului austriac, datînd din 1942, în plin conflict armat, mondial, cu Europa că scena principala, pare a fi fost nu numai pecetea tristă, dezarmata, aplicată pe cea din
Cel dintîi european by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17887_a_19212]
-
de Simona Popescu mai importantă decît varietatea formală) presupune și o subsumare a trecutelor identități, toate definitorii pentru "conglomeratul mentalorganic" pe care, în alt dialog din volum, autoarea îl numește, cu seriozitatea ludica a unui copil, "simonitate". Revenind însă la utopia de a te scrie pe tine însuți, de a crea ceva care să te conțină, un singur punct nevralgic apare. Lupta prin scris pentru conservarea identității are și un revers, căci trecutul se deplasează inevitabil, devine greu de controlat prin
Pretexte pentru o spirală a devenirii by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17985_a_19310]
-
Călăuza lui Tarkovski își poate reprezenta, într-o variantă relativ blîndă, desfășurarea în spațiu a Combinatului siderurgic de la Călărași. Dispărînd circumstanțele care au făcut posibilă o asemenea apariție și forțele artificiale care au oxigenat-o o vreme, după l990 această utopie propagandistico-patologică a intrat în colaps. Încet, încet, pește viscerele sale, pește schelet, pește praful de cărbune și pește straturile tot mai groase de rugina, s-a lăsat tăcerea. Simpozionul de sculptură a venit, în acest context, ca un ceremonial de
Iarăsi despre mîntuirea prin artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18011_a_19336]
-
Georgeta Drăghici O poetica a miniaturalului, a nesemnificativului recuperat și îmbogățit cu sensuri pare o utopie a liricii sfârsitului de secol XX sau, în orice caz, o surpriză. Lira meditativa, volumul de versuri al lui Dumitru Mureșan, apărut în 1998 la editură "Arhipelag" din Târgu Mureș, în seria "Poetica", al cărei coordonator este Al. Cistelecan, propune
Cronica unei clipe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18052_a_19377]
-
umili trufia castiliana și statală a Madridului. În ciuda tuturor defectelor și păcatelor ei, în anii modernismului această burghezie a știut totuși să joace rolul unui ilustru și luminat patriciat urban, comparabil cu acela care guvernase cândva cetățile italiene ale Renașterii. Utopia literaturii - nu încape îndoială - e antiburgheza, anarhizanta, libertară. Că literat, nu pot decât să cred pe literații ce denunță originile imunde ale bogăției. Cu atat mai mult cu cât adevărul poetic se coroborează în cheie alchimica, unde aurul este excrementul
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
de pa șesți??!!! HÉLAS! Adela Greceanu are conștiința că pro zuieste poemul? Că este influențată mai mult de I. Pantă, mai putin de B. Ghiu decât de Cristian Popescu? Titlul Adelei G. e textul care se refugiază în propria contra utopie. Limbajul "prozailiric" sondează lumile alternative ale eului: ba speriat, ba lucid. Ineditul trebuie că utat în nebunia simțurilor (când ținute în lat, când la sate să umble teleleu...): "Ne miră m: nu, evenimentele nu pot fi decât unele/ De-sine-stă ta
Ringul poetic by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/18070_a_19395]
-
din "Informație bibliografica falsă", fapt care ne aruncă direct în spațiul literar al... postmodernismului, cu autori care își inventariază necontenit sursele, ca Borges sau și le parodiază că Mircea Horia Simionescu (Bibliografia generală). De altfel, Alexandru Călinescu va zăbovi, în Utopia postmodernista, asupra principiilor postmodernismului, înregistrând, printre altele, redescoperirea trecutului (caracterul sau "istorist"), poziția critică față de structuralism (prin reluarea dialogului cu textul pe care acesta îl întrerupsese), aspirația spre o lume care să stea sub semnul, plăcerii "narativității", ironiei, pluralismului și
"Principiul textelor comunicante" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18051_a_19376]
-
romantică și sentimentală, ar manipula datele specifice ale genurilor artistice pentru a le face în mod necesar compatibile, pentru a identifica filiații directe sau măcar premise comune, cea de-a doua ar fi la fel de falsă prin excesul de orgoliu, prin utopia unicității și, mai ales, prin ideea subînțeleasa a unui climat etnicist și autarhic. Așadar, singura atitudine cu șanse reale de a valorifica în esență caracteristicile celor două școli de pictură, fără excese și fără falsificări născute din lecturi voluntariste, rămîne
Confruntări româno-belgiene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18073_a_19398]
-
seamă), pentru că aceasta este o libertate metafizica, imposibil de confiscat unui om cu adevarat. Ea poate fi interzisă vremelnic, dar în abstractul ei rămîne pururi valabilă. Însă deși mobilitatea este libertatea prin excelență a făpturii vii, ubicuitatea e imposibilă: nici macar utopiile științifico-fantastice nu o închipuie, căci, oricît de repede am trece de la un loc la altul, nu putem fi în același timp în mai multe locuri. Mobilitatea această constitutivă a ființei umane, deci, e de la bun început "viciata", pentru că e imperfecta
Nostalgici în masina timpului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18059_a_19384]
-
ar cuveni antologate. Puține propoziții de critică a comunismului atît de pline de miez și de constrîngătoare expresiv găsim în literele românești. Glumind, am putea afirmă că poetul și-a ispășit păcatul compromisului final cu anticipație. Artificialitatea programului comunist, primejdia utopiei, calchiate după paradigmă religiei, sterilitatea deopotrivă estetică și morală a doctrinei apar denunțate în trăsături a caror incisivitate e grăitoare azi, nu mai puțin decît la începutul anilor '30, cînd au fost înscrise în pagina de gazeta, cu funcție de... indulgenta
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
și-au făcut case, vile și conace la țară!" Situația era tragi-comică: simplu civil, nu aveam decât să plusez, spunând că "ai mei", adică parlamentarii, miniștrii, politicienii, erau atât de corupți ei ănsisi, ăncăt o astfel de speranță era curată utopie! Semnalul dat de către guvern oamenilor an uniformă, prin mărirea neceruta a salariilor, e atât de limpede, ăncăt e de presupus că vila de la țară a domnului Vasile e (sau va fi) bine implantata ăntre "căsuțele" unor colonei și generali de la
Un fular pentru Helsinki by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17421_a_18746]
-
vrut altfel. Fundoianu a murit, gazat, la 2 octombrie 1944, la Auschwitz (avea numai 46 de ani) și urma să n-a rămas într-un cimitir ci s-a risipit în fumul văzduhului. A comentat, desigur, iudaismul. Revelator e eseul Utopie și teritoriu, în care, vorbind de sionismul de început, surprinde statutul antinomic al iudaismului: "Un popor contradictoriu. Ni se atribuie cel mai jos materialism și iudaismul e istoria moralei, istoria idealismului. O contradicție, care e poate temelia existenței noastre. E
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
de putere pe care acesta o implică, pot fi (și au fost puse de nenumărate ori) în legătură cu căutarea identității, cu nevoia de centru, de sprijin, de adăpost. Mai mult poate decât literatura, arhitectura că arta, poate oferi cele mai seducătoare utopii, dar și, în regimurile totalitare, de pildă, accesul în spațiul distopic al simulacrelor celor mai consternante. Utopie sau simulacru, arhitectura a reprezentat, la un moment dat, după cum precizează autorul, "un antidot împotriva neîncrederii cu care oamenii priveau un anumit regim
De la homo europaeus la homo ludens by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17445_a_18770]
-
căutarea identității, cu nevoia de centru, de sprijin, de adăpost. Mai mult poate decât literatura, arhitectura că arta, poate oferi cele mai seducătoare utopii, dar și, în regimurile totalitare, de pildă, accesul în spațiul distopic al simulacrelor celor mai consternante. Utopie sau simulacru, arhitectura a reprezentat, la un moment dat, după cum precizează autorul, "un antidot împotriva neîncrederii cu care oamenii priveau un anumit regim" (op. cît., pag. 48-49). Este vorba, desigur, de Arhitectură cu majuscula, aceea a edificiilor monumentale, preferate de
De la homo europaeus la homo ludens by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17445_a_18770]
-
nu devină încă un aranjament à la roumaine, ar fi de dorit ca această masă rotundă a disperării naționale să fie transmisă la televiziune, vorba d-lui Băcanu, "în direct și la o oră de vârf". Și, daca nu împing utopia prea departe, ea ar putea fi arbitrata de o personalitate independența, recunoscută în mediile politice sau academice internaționale. De pildă - Vladimir Tismăneanu, Emil Hurezeanu ori Sorin Antohi. Dar îmi dau seama, chiar în timp ce fac această propunere, că sunt utopic.
Trepãduscheala by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17440_a_18765]