642 matches
-
de aparențe. De aceea, nu de o revoluție de tip islamic și nici de o reformă puritanistă a sensibilității culturale avem noi astăzi nevoie, condamnând fără echivoc expresiile exotice ale diversității, ci de o vibrație subtilă, plină de compasiune, în uvertura perpetuă a hermeneuticii iubirii. A veghea în cetate nu înseamnă să-ți trâmbițezi egoist certitudinile. Luminile Evangheliei sunt blânde și, tocmai de aceea, pătrunzătoare. La antipozi, sloganurile fundamentaliste, împachetate fără calm și cu multă ostentație, nu trimit decât la setea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
sau Moldova de peste Prut? Formele multiple de amnezie a celui care crede că s-a născut primul și vrea să moară ultimul în istorie se aliniază resentimentului celor care nu suportă povara libertății. „Comunismul a făcut doar începutul, a cântat uvertura. Adevăratul loc de naștere a ororilor care vor veni este o combinație între China colectivistă și America ideologiilor extremiste.”4 Bref, volumul lui H.-R. Patapievici este o critică a modernității din perspectiva naufragiului postmodern al valorilor occidentale în vorba
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
la Ateneu să ascult un concert. Aveam 12 ani și de atunci am spus că altceva nu mai vreau. N-am dormit nopți întregi, m-a răscolit atât de mult, mi-aduc aminte că era și un program extrem de interesant Uvertura Romeo și Julieta de Ceaikovski, era un concert mai popular, după aceea mi-am dat seama, cu o solistă din Statele Unite ale Americii, care cânta Perfido, o arie foarte complicată, 57 dar știu că m-a impresionat până și această
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
special monografiei Le Préromantisme a lui Paul van Tieghem (I-III, 1924-1947). Anterior, termenul fusese întrebuințat de Fernand Baldensperger, prima dată doar pentru desemnarea fazei incipiente a romantismului, fiind considerat o „prefață” a marelui curent, iar după A. Monglond - o „uvertură a simfoniei”. Van Tieghem numește, de altfel, prin acest termen „ansamblul stărilor de spirit sau de sensibilitate, al tendințelor, sentimentelor, ideilor, formelor, operelor care, la sfârșitul perioadei clasice, conțin trăsături ce anunță romantismul secolului al XIX-lea”. Unii istorici literari
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289012_a_290341]
-
departe". Suspensia realizează astfel survenirea neașteptată a ceea ce - în timp - este inaparent: scena nevăzută pe care joacă imaginile fără referent real, în pofida timpului - acum - epuizat. Pe nisipul lucios al așteptării are loc - în chiar locul de întoarcere și de răsfrângere - uvertura unui spectacol, deschiderea vederii. O avanscenă a inevidentului care se expune, se spune în predicțiunea posibilului. Și în răspărul lumii care își face sieși ecou, în ritmul nesfârșitei sale petreceri. Clipa aceasta supremă te arată întors până în ungherul cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
culturii, îndeosebi în axiologie: "voința de a crede înseamnă, de fapt, o separație între valori și creatorii de valori, o dezbinare între elemente care ar trebui primar unificate. Creatorii de valori au, aici, perspectiva valorilor, iar nu trăirea lor"105. Uvertura tragicului Apropierea lui Cioran de sfera religiei și a credinței religioase nu se făcea acum pentru prima dată. Există texte de început, poate primele încercări în scris din vremea adolescenței, unde frămîntările de gîndire iau forma naivă dar nu o dată
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
sînt parțial ocultate de legile prea lejere ale inferenței, toate la un loc justificînd în fond caracterul de laborator ale unor atare încercări. Reflecțiile tînărului student, inclusiv accentele puse asupra timpului, vor fi marcate începînd de acum de trăsăturile unei uverturi a tragicului, cel din urmă fiind poate sigiliul cel mai propriu pentru gînditorul Cioran. Existența umană îi apărea încă de atunci întocmai cum va recunoaște, mai tîrziu, în raționamentele despre Nae Ionescu o cădere, ceva de care nimeni nu-l
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
în epocă) cu postmodernismul (care a zguduit temeliile curriculumului modern prin multiplicarea dimensiunilor și aprofundarea sensurilor formării umane). Dar criticile antimoderniste, care în anii ’60 păreau subiective și nesemnificative, necesită astăzi o altă apreciere. Nu erau izolate, făceau parte din uvertura unei simfonii ample și profunde. Pinar, Reynolds, Slattery și Taubman (2001) s-au înșelat când au numit această mișcare contradictorie a cacophony of voices. Era vorba despre incipitul unei esențiale capodopere polifonice. De aceea merită o atenție aparte. Nu doar
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mai frumos competențele de mâine ale lumii; și vor face acest lucru mult mai urât dacă noile priorități umaniste nu vor fi stabilite acum în curriculum 22. Deja avem de-a face cu o „voce postmodernă”, chiar dacă ea îngână doar „uvertura marii simfonii”. 13.6. Descoperirea „curriculumului ascuns”tc "13.6. Descoperirea „curriculumului ascuns”" Aceste explorări teoretice păreau doar „presimțiri”, „tatonări”, „ipoteze”. Curând însă au fost scoase la iveală fapte. În 1968 a fost publicată cartea lui Philip Jackson Life in
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
se liniști cînd se găsi în fața unei necunoscute ursuze") este și va rămîne deceptivă. Pipăite cu privirea ("geamuri galbene, crețe ca o foaie de celuloid gofrat"; "uși înalte, uleiate cu roz și cu dungi aurii supărătoare"), lucrurile nu-i plac. Uvertura romanelor Hortensiei Papadat-Bengescu ascultă de legi proprii. O coerență a textului se recompune, la citirea comparată. Universul, scena ficțiunii se deschid la propriu, dincolo de porțile și pragurile trecute, la conacul din Prundeni, respectiv în casa de la adresa nouă, incertă încă
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
împăca." Urmează expunerea subiectului unui film "în care nevasta își umilește îngrozitor bărbatul", situație care sfîrșește într-un compromis de neconceput pentru erou. Corelativul teatral /cinematografic este prezent pentru a scoate în relief, a contrario, ca și în scena de uvertură a romanului, distanța pe care Personajul o pune între sine și ceilalți. (Personajul este însă contrazis de propriile afirmații: Credeam că niciodată nu voi mai fi în fața acelei femei, ca s-o pot zdrobi.") Fred Vasilescu apare, cum s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
persoanelor ce participaseră la ceremonie. Dar o foarte bună memorie este caracteristică mai curând geniilor. Astfel, atunci când moartea l-a surprins pe Borodin înainte să-și fi scris până la capăt opera Prințul Igor, Glazunov a putut să reconstruiască din memorie uvertura și detaliile importante ale operei pe care compozitorul le cântase la pian în prezența lui. Gândiți-vă de asemenea la dirijorii de excepție, cum ar fi Toscanini sau Karajan, care țin minte partiturile simfoniilor sau opere întregi, ori la oameni
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
ci - tocmai ele - sporesc, de fapt, o specială putere de modelare, en douceur, a lecturii, într-un climat (al acesteia) apt să întrețină receptivitatea la nuanțe, la sugestii: pe căi, s-ar zice, „inanalizabile”. Lipsesc oare cu totul, în această „uvertură” a romanului, pătrunderile în ceea ce „spune”, neauzită de ceilalți, „vocea” interioară a Vitoriei Lipan? Cum ar putea fi așa, când temerile, presimțirile, încordarea, așadar tot atâtea forme ale unui incipient proces sufletesc (pe care se va clădi în fapt totul
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
libanezi, și care nu a rămas fără urmări nici în Israel, populația din nordul țării fiind ținta rachetelor lansate de Hezbollah -, același Claude Lanzmann scria în Le Monde din 4 august 2006: "Ceea ce se joacă acum este primul act, marea uvertură a acestui război, al cărui scop final, precum, cu șaizeci de ani în urmă, soluția cu același nume, este distrugerea statului Israel"qqqqq. Cum o atestă din nou această declarație, caracterul indisociabil al Holocaustului și al "izbăvirii" lui, Israelul, este
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
a doua, în paralelă majoră (Mi bemol major), cu o evidentă notă eroică, constituie celălalt element esențial al simfoniei. într-o confruntare continuă cu tema principală este redată astfel lupta care se petrece în sufletul compozitorului pentru a învinge destinul. Uvertura romanului expune tema: „chestia țărănească”. înainte ca țăranii să intre în scenă, discuția din tren, care-l are ca personaj-martor pe Titu Herdelea, pune în evidență păreri despre împilarea și nedreptatea care domnesc la sate, despre mizeria vieții țăranilor: „Dumneavoastră
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
la 10 ani de la înființare, conform unor date publice, CNSAS-ul a reușit să "demaște" doar 922 de ofițeri și 475 informatori, din 10 144 ofițeri, 3 179 subofițeri și zeci de mii de informatori!). La cele câteva note ale "Uverturii" la "Patologia ochiului albastru", apreciez că ar mai fi necesare unele considerații asupra interferențelor, vechi, multe și complexe, dintre "Cooperativă" și "Diplomație". De-a lungul secolelor de existență a celor două profesii, s-a creat între ele o simbioză perfectă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
în ultima sută de ani, loc de intersecție a unor plăci tectonice, cutremure frecvente, cele mai puternice fiind în 1906 8, 4 pe scara Richter și 1960 8, 7 pe scara Richter! Aferim și Doamne păzește! Cam asta a fost "uvertura" la Chile lindo Chile cel frumos! Cum ambasada rămăsese cam demult fără șef de misiune, plecarea mea a fost accelerată, nereușind să iau prea multe lecții de spaniolă, dar fiind consolat de șefii mei că într-o lună-două, la fața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
cărui Istorie atât de curând mi-a căzut în mână), dar barbariile și abuzurile regimurilor antidemocratice, fie legionari, fie comuniști, fie chiar și dictaturile în aparență mai rezonabile, a lui Carol și Antonescu, care i-au precedat, fiecare ca o uvertură la spectacolul cel mare, au încălcat limitele pe care și le impune fără excepție statul de drept. Cu toate defectele ei, democrația românească din perioada regilor Carol I și Ferdinand rămâne bogată în aspecte respectabile și oricum ne-a adus
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
flori de tei și basmul muzical continuă. Această scurtă cronică la cartea profesoarei-pianiste Iulia Dinu ne aduce în prim plan mai întâi Iașul muzical, cel de la începuturi desprins din negura istoriei. Ne întoarcem la primele genuri românești cum ar fi uvertura cu Josef Herffner și Al. Flechtenmacher, corurile cu Gavriil Musicescu, liedul și opera cu Eduard Caudella, muzicologia ale cărei baze au fost puse de Teodor Burada, cu Gh. Asachi, fondatorul Conservatorului filarmonic-dramatic (1836), în cadrul căruia s-a cântat pentru prima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
al emoției plăcute și al bucuriei de a asculta minunăția sunetului. Se spune că muzica ar fi cea mai de preț creație a umanității. Operei, care combină muzica, poezia și teatrul, se alătură oratoriile și misele, simfoniile, sonatele, concertele, rapsodiile, uverturile, preludiile, serenadele, baladele, încât ascultând versiunile celebrei Ave Maria, de pildă, scrise de Bach, Schubert sau Gounod, îl transportă pe om în atmosfera misterului sacru. De la culturile antice, care aveau propriul lor gen de muzică, la cea religioasă, apoi la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
se ceartă niște mahalagioaice. Și afară de asta, mai este apoi o tehnică extraordinară de a introduce personajele-cheie, în unele cazuri. Nu m-am ocupat să fac o numărătoare completă, dar, în orice caz, mă frapează două : cele două mari, lungi uverturi ale lui Dostoievski pentru introducerea lui Versilov în Adolescentul și a lui Stavroghin în Demonii. În același fel este pregătită introducerea lui Cațavencu în Scrisoarea pierdută. Cât se vorbește de el, cât se comentează, cât se pregătește, până vine, intră
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
reface în imaginație (uneori de tip anamnetic) experiențe grave ori minore, alternând tragicul (obsesia morții), exoticul oniric, registrul grav și notația cotidiană, în registru ironic-jucăuș: „În rocile de vârstă înaltă/ ne-am întâlnit: două pulberi magnetice./ lumile și-au pierdut uverturile,/ și-au pierdut geneza și odată cu ea seninul/ și iată-ne venind cu amintirea unei lumi senine” (Două pulberi magnetice). În ciclul Scrisori către Mircea Ivănescu, alcătuit din „fragmente” eclectice de realitate („reală” și textuală), poate fi aflată influența, parțială
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288169_a_289498]
-
vedere dosarele noastre și rezultatele din facultate, să facem parte din prima serie. Ni s-a mai precizat că ar urma să susținem un concurs de admitere, care pentru noi cei atât de isteți va fi un fleac. După această uvertură ni s-au evocat câteva componente ale vieții roz-bombon ale vieții de diplomat, subliniindu-se în acest context "măi copii, voi o să fiți mai mult prin străinătățuri decât în țară azi la Roma, mâine cu avionul la Helsinski"! La auzul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
în ultima sută de ani, loc de intersecție a unor plăci tectonice, cutremure frecvente, cele mai puternice fiind în 1906 8,4 pe scara Richter și 1960 8,7 pe scara Richter! Aferim și Doamne păzește! Cam asta a fost "uvertura" la "Chile lindo" Chile cel frumos! Cum ambasada rămăsese cam de mult fără șef de misiune, plecarea mea a fost accelerată, nereușind să iau prea multe lecții de spaniolă, dar fiind consolat de șefii mei că într-o lună-două, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de hotel miroase a terebentină proaspătă ceea ce provoacă o impresie deza- greabilă. Cât despre simțul tactil, atingerea copilului pro- voacă un recul dezgustat naratorului. Toate aceste senzații care au în comun disconfortul și supralicitarea nervoasă se amestecă componistic într-o uvertură a exasperării. În orice caz, efectul cocktail-ului sinestezic este deconcertant. Deși prozatorul disprețuia simbolismul, compozițiile sim- boliste în cheie parodică o dovedesc din plin, toată această concentrare perceptivă pusă sub semnul unei hipersensi- bilități care se descarcă în minuția
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]