640 matches
-
str. Matei Corvin nr. 2, județul Maramureș. 25. Vlad Daniel, născut la 23 martie 1968 în București, România, fiul lui Ștefan și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 07422 Unterwirbach, Schwarzaerstr. 40, cu ultimul domiciliu din România în București, Bd Uverturii nr. 75, bl. M8, ap. 38, sectorul 6. 26. Bartoș Iosif, născut la 18 iulie 1961 în localitatea Mediaș, județul Sibiu, România, fiul lui Ștefan și Victoria, cu domiciliul actual în Germania, 22527 Hamburg, Iulius Vosselerstr. 110, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 680 din 17 august 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130056_a_131385]
-
3, sc. A, ap. 4, județul Caraș-Severin. 306. Armean Ionel, născut la 27 ianuarie 1966 ��n București, România, fiul lui Ionel și Elenă, cu domiciliul actual în Finlanda, 02320 Espoo, Kivenlahdenkatu 12C39, cu ultimul domiciliu din România în București, Str. Uverturii nr. 75, bl. M8, ap. 10, sectorul 6. 307. Armean Florentina, născută la 22 august 1965 în București, România, fiica lui Stan Ion și Maria, cu domiciliul actual în Finlanda, 02320 Espoo, Kivenlahdenkatu 12C39, cu ultimul domiciliu din România în
HOTĂRÂRE nr. 680 din 17 august 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130056_a_131385]
-
bl. M8, ap. 10, sectorul 6. 307. Armean Florentina, născută la 22 august 1965 în București, România, fiica lui Stan Ion și Maria, cu domiciliul actual în Finlanda, 02320 Espoo, Kivenlahdenkatu 12C39, cu ultimul domiciliu din România în București, Str. Uverturii nr. 75, bl. M8, ap. 10, sectorul 6. 308. Ciuta Ioan, născut la 19 iulie 1967 în localitatea Gherta Mică, județul Satu Mare, România, fiul lui Nicolae și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 1030 Viena, Keingasse 20/2/66, cu
HOTĂRÂRE nr. 680 din 17 august 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130056_a_131385]
-
Dîmbovița pînă la intersecția cu str. Cilieni și str. Proverbului (exclusiv). La est: str. Virtuții (inclusiv) pînă la str. Bisericii, str. Bisericii (exclusiv) pînă la intersecția cu str. Dreptății, str. Rădulescu Isaia (inclusiv), str. Dealul Tugulea (exclusiv) pînă în b-dul Uverturii (inclusiv), str. Desișului cu intrările respective pînă în b-dul Păcii, b-dul Păcii (inclusiv) pînă la str. Moinesti, str. Odgonului, Malinului (toate inclusiv), str. Răsăritului (exclusiv) pînă la str. Liniei, str. Liniei (inclusiv) între str. Răsăritului și str. Cupolei, str. Cupolei
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
29, județul Mureș. 261. Petho Elenă, născută la 13 februarie 1964 în București, România, fiica lui Gindac Gheorghe și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 2700 Wiener Neustadt, Wienerstr. 66/3/8, cu ultimul domiciliu din România în București, Bd Uverturii nr. 43, bl. 1, ap. 115, sectorul 6. 262. Iliut Constantin-Lucian, născut la 23 martie 1964 în localitatea Făgăraș, județul Brașov, România, fiul lui Cozma și Elenă, cu domiciliul actual în Austria, 6020 Innsbruck, Ing. Etzelstr. 3/1, cu ultimul
HOTĂRÂRE nr. 740 din 26 iulie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136097_a_137426]
-
cu domiciliul actual în București, str. Timișoara nr. 41, bl. 35, ap. 75, sectorul 6. 61. Riachi Joseph, cetățean libanez, născut la 7 august 1929 în localitatea Khinchara, Liban, fiul lui Gerges și Warde, cu domiciliul actual în București, Bd. Uverturii nr. 8, bl. C.2, sc. 4, et. 7, ap. 121, sectorul 6. 62. Nima Faiq, cetățean irakian, născut la 4 martie 1964 în localitatea Kadesia, Irak, fiul lui Hassan și Shukria, cu domiciliul actual în București, bd. Nicolae Titulescu
HOTĂRÂRE nr. 775 din 18 iulie 2002 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143777_a_145106]
-
2, județul Bistrița-Năsăud. 88. Czernicki Elenă, născută la 5 septembrie 1956 în localitatea Slavuta, județul Gorj, România, fiica lui Popescu Titu și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 44623 Herne, Schulstr. 66, cu ultimul domiciliu din România în București, Str. Uverturii nr. 8, bl. C2, ap. 107, sectorul 6. 89. Gaborean Iustin, născut la 1 octombrie 1937 în localitatea Cerghid, județul Mureș, România, fiul lui Trifan și Marta, cu domiciliul actual în Germania, 51647 Gummersbach, Sudringstr. 68, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 1.025 din 19 septembrie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144616_a_145945]
-
la Ateneu să ascult un concert. Aveam 12 ani și de atunci am spus că altceva nu mai vreau. N am dormit nopți întregi, m-a răscolit atât de mult, mi-aduc aminte că era și un program extrem de interesant Uvertura Romeo și Julieta de Ceaikovski, era un concert mai popular, după aceea mi-am dat seama, cu o solistă din Statele Unite ale Americii, care cânta Perfido, o arie foarte complicată, dar știu că m-a impresionat până și această lucrare
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
titlul „Toamnă la Liveni 2 3. Găsiți o strofa din poeziile studiate pentru a realiza un nou cântec pe melodia învățată astăzi. • capacitatea de receptare a mesajului literar, plastic și muzical. Liveni lăutar Laie George Enescu compozitor român Jurjac rapsodie Uvertura 71 Evaluarea activității • Se citesc compunerile, se fac aprecieri • Se expun lucrările plastice ale elevilor și se evaluează • Se cântă cântecul nou creat; • Se subliniază interferență dintre arte. Încheierea activității • Exercițiu de creativitate (orală • Răspundeți la întrebarea : ‘Ce ar fi
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
indian; L.van Beethoven: Sonata Lunii. → Stimulare R. Wagner: Marele marș din opera Tanhäuser; Finalul din opera Maeștrii cântăreți din Nürnberg; G. Verdi: Marșul din opera Aida; C.F. Gounod: Actul V din opera Faust. → Echilibru și armonie interioară R. Wagner: Uvertura la opera Parsifal; F. Chopin: Nocturnele; C. Debussy: Clar de lună; Dansuri sacre și profane; J.S. Bach: Cvartetul italian; W.A. Mozart: Concertul pentru flaut și harfă nr. 2. → Înlăturarea surmenajului intelectual J.S. Bach: Fugile; E. Grieg: Dimineața; B. Smentana
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
fapte abominabile săvârșite de americani și conducătorii lor fără suflet și conștiință. Ele au continuat mereu. Din 1950 și până în anul de grație 2012 nu există un moment de pace pentru administrația de la Washington. Războiul din Coreea (1950-1953) a fost uvertura marilor conflicte sângeroase provocate și întreținute de acești jandarmi ai lumii. Început în perioada „războiului rece”, printr-o confruntare, între cele două sisteme politice s-a transformat într-o adevărată operă de sfârtecare a Peninsulei Coreea. Poporul coreean, greu încercat
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
Prea mic pentru un război atât de mare; Lista lui Schindler; 4/3/2; La vita e bella. *FILM DOCUMENTAR: Podul de flori; Supraviețuitorii; Africa de Sud *PICTURĂ ȘI AFIȘ Opere de Delacroix, Picasso, Grommaire, Chagall Afișe cu conținut antirasist *MUZICA Beethoven Uvertura Egmont; Chopin Marea poloneza; Hit-uri ale grupurilor Beatles, Pink Floyd, ale lui Joan Baez, Georges Moustaki, Mikis Theodorakis, Jean Ferrat. Mediateca se va îmbogăți progresiv cu diverse materiale critice, precum și cu propriile comentarii în legătura cu elementele mediatecii. Un
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
succesive a patru enunțători-tradiții ce se pierd în noaptea timpurilor, iar enunțătorul afirmă adevărul celor patru PdV succesive fără să exprime nici cea mai mică îndoială. Concluzia textului ( Rămînea inexplicabilul masiv stîncos) diferă din punct de vedere enunțiativ de enigmatica uvertură, dar oare este ea asertată tot prin mediere? Imperfectul pare să mențină aserțiunea acestui enunț sub influența ultimului după, în continuitatea verbo-temporală a paragrafului precedent (la imperfect sau perfect simplu). Totuși, alineatul care separă ultimele două pargrafe face problematică această
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
personaj principal) (Adam 1993). Pentru a ieși din această situație, P. Hamon a propus în domeniul poeticii literare o teorie generală a ceea ce el definește drept "efect de text" sau "dominantă" (1993: 5). El a pus accentul pe procedurile de uvertură și de încheiere a segmentelor descriptive inserate într-o povestire, pe natura profund tabulară a organizării enunțurilor descriptive, pe procedeele de metaforizare, de animare și de ordonare care contracarează efectul de listă. Descrierea, inerentă exercițiului vorbirii, este identificabilă mai întîi
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
diverse, este supus alegerilor și deciziilor de structurare centrate pe identificarea unui nod și a unui deznodămînt. Înscrierea unei secvențe narative într-un cotext dialogic (oral, teatral sau a unei narațiuni încastrate într-o alta) se traduce prin adăugarea, la uvertură, a unei Intrări-prefață sau a unui simplu Rezumat-Pn0 și, la finele narațiunii, a unei Evaluări finale-PnΩ care ia forma Moralei în fabule sau se reduce la o simplă Concluzie. Aceste propoziții (descrise începînd cu Labov și Waletzky 1967 și detaliate
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
un text dialogal este încadrat de secvențele fatice de deschidere și de închidere. Cum secvențele tranzacționale constituie corpul interacțiunii, un text conversațional elementar ar putea avea forma următoare: P.dial 0 Secvențe fatice P.dialΩ Schimb Secvență tranzacțională Schimb de uvertură Întrebare >>>>> Răspuns >>>>> Evaluare de închidere [A1]-[B1] [A2] [B2] [A3] [A4]-[B3] În primul text din Mici poeme în proză de Baudelaire, intervențiile succesive ale celui care pune întrebările (A) și ale străinului (B) constituie cuplurile de intervenții (Q > R
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
on (ils/les gens) racont(ent) cette histore" [La Junin sau la Tapalque se (oamenii) povestește (povestesc) această întîmplare] sau "Les gens de Junin ou de Tapalqué racontent l'histoire suivante" [Oamenii din Junin sau din Tapalque povestesc următoarea întîmplare]. Uvertura acestui text este o formă exemplară a ceea ce situam, în capitolul 3, § 3, în cadrului mediator. Enunțurile cuprinse în cadrajul mediator nu sînt nici asertate sub autoritatea locutorului-narator, nici asumate de el. Această mediere epistemică este confirmată de paranteza P4
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ochii de culoarea cerului. La sfîrșitul primului paragraf, am putea crede că ne-am întors în punctul de unde am plecat, că indianul a redevenit copilul de la începutul textului (eroarea lui Caillois este cu atît mai gravă). Însă fraza periodică de uvertură a celui de al doilea paragraf afirmă scurgerea iremediabilă a timpului: planta a crescut. În zadar identitatea eroului este aceeași (fiul părinților săi, cel care ascunsese cuțitașul în horn), el s-a schimbat iremediabil. Noi sîntem o ființă care se
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
unificarea ariilor cîntate după fiecare partitură, unificarea interpretărilor pe care fiecare orchestră le poate da aceleiași simfonii, unificarea printr-un sistem de notație a diversității de semnificații a memoriilor orale muzicale. După modelul Cadrelor, unde introducerea se face, ca o uvertură muzicală, prin mitul uitării fetei de eschimos, marea carte pe care vrea s-o scrie Halbwachs și pe care deja a început-o își găsește aici mitul inițial: răspunsul la dificultățile anterioare, adică posibilitatea de a merge mai de-parte
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
din jur. Trei săptămâni mai târziu, la 15 septembrie, ajunge la conducerea oficiosului Uniunii Patrioților (anexă a Partidului Comunist), Tribuna poporului. Începe activitatea sa de ideolog, de combatant, de apărător al proletariatului și al valorilor sovietice. Așa, brusc, fără nici o uvertură?, suntem îndreptățiți să ne întrebăm. Ei, da, odată cu funcția de mentor al publicației partinice, pe care o acceptă fără ezitare, Călinescu publicistul suferă o metamorfoză. În Programul care deschide primul număr al periodicului, el se răzgândește și își contrazice opțiunile
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
astăzi - notează el în finalul cu miros de „literatură” al schiței - ca semn că cineva e sub acea movilă, se vede crucea adusă de vînt odată cu acoperișul, înfiptă adînc în movila de cărămizi”2). „Furtună” de Bacovia nu descrie decît uvertura acelei ploi: „Prin codrii Bacăului/ Vîjîie vîntul/ Și-ntunecă lumea/ Un cer ca pămîntul/ Și codru pe codru/ Se umple de clocot,/ Iar toamna în hohot/ Le cîntă prohodul...” Următoarele versuri redau exaltarea și spaima în fața marii amenințări: „Și parcă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
condițiilor în care se cînta, ea avea sonorități metalice, de trompete, sau stridențe vocale. Muzică „de noapte”, cîntată tare, în aer liber sau muzică lăutărească amestecată cu zgomotele localurilor de consum. Mai rar muzică de salon, la clavir și vioară. Uverturile, rapsodiile, ariile din opere romantice, valsurile, cîntate de fanfare (sau „harmonii”), aveau alte culori decît cele pe care le știm azi. De aci și efectele lor diferite: „Și tot orașul întrista,/Fanfara militară”. („Fanfară”) Sau: „Orchestra evoca anii tineri și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
comparațiile: „Cum e Fecioara Între sfinți/ Și luna Între stele" o pun Într-o stare duală, de puritate dar și de predispoziție spre lumea astrelor. Primele șapte strofe ale primei părți se constituie, după afirmația lui Dimitrie Caracostea, Într-o uvertura a poemului, urmând apoi o splendidă poveste de iubire, Într-o atmosfera cu profunde implicații mitologice. Imaginarul poetic e de factură romantică. Fata de Împărat este văzută Într-o mișcare abia perceptibilă, pentru că totul se petrece În planul visului. Fata
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
muzicalitatea atinge cele mai Înalte cote; putem afirma că, din acest punct de vedere, ne aflăm În fața unui adevărat poem simfonic. De altfel, Dimitrie Caracostea Își Începe studiul asupra poemului, dintr-o perspectivă muzicală, intitulând primele șapte strofe supuse analizei, „Uvertura”, primele acorduri ale unui poem simfonic. Se disting În poemul eminescian particularități fonetice menite să sporească valoarea expresivă ale limbajului poetic. „Cum ea pe coateși răzima...”; „răzima” În loc de „rezema” este mai expresiv, fonetic vorbind. Perspectiva mitică de la Începutul poemului nu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cari s'au succedat n'au putut atinge culmile călcate de piciorul lui"149, însă s-au străduit să imprime lucrărilor lor o notă de personalitate. Un nume care face parte din generația lui Sibelius este Armas Järnefelt, autor de uverturi, poeme simfonice, coruri bărbătești și lieduri (foarte cultivate în Finlanda). Alți doi muzicieni remarcabili care au venit după cei doi deja amintiți sunt Erkki Melartin și Selim Palmgren. Primul dintre aceștia s-a născut în Carelia, in estul Finlandei, zonă
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]