KorAP: Find »[drukola/base=uzat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...14 15 16 ...875 >

21,874 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003

noapte la stația de epurare, conform raționament prof. Tobolcea. Raționamentul se justifică și prin faptul că la o rețea nouă sunt admise 1l/s /km, rețeaua de canalizare a Tg. Mures având 273 km. Operatori externi Reprezintă cantitatea de apă uzată facturată operatorilor de apă care deservesc localitile limitrofe Tg. Mureș(atât agenți economici cât și populație). Operatorii sunt: SURM, Contranscom Bența,S.C. Scorillo SRL Ieșiri din sistem Reprezintă ieșirile din sistemul unitar direct în emisar, care au fost cuprinse la

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
epurare. Reprezintă date estimate de către secția canal Debite din diverse surse Debite care intră în sistemul de canalizare din diverse surse: izvoare canalizate, drenaje, cursuri de suprafață care intră în sistemul de canalizare. Reprezintă date estimate de către secția canal Debit uzat nefacturat 11. Este diferența între cantitatea de apă uzată intrată în stația de epurare și suma cantităților de ape uzate evidențiate mai sus. Bilanțul pe timp de ploaie- anul 2002 Intrat la stația de epurare S-a luat în calcul

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
diverse surse Debite care intră în sistemul de canalizare din diverse surse: izvoare canalizate, drenaje, cursuri de suprafață care intră în sistemul de canalizare. Reprezintă date estimate de către secția canal Debit uzat nefacturat 11. Este diferența între cantitatea de apă uzată intrată în stația de epurare și suma cantităților de ape uzate evidențiate mai sus. Bilanțul pe timp de ploaie- anul 2002 Intrat la stația de epurare S-a luat în calcul media tuturor zilelor din an (atât cu ploi cât

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
surse: izvoare canalizate, drenaje, cursuri de suprafață care intră în sistemul de canalizare. Reprezintă date estimate de către secția canal Debit uzat nefacturat 11. Este diferența între cantitatea de apă uzată intrată în stația de epurare și suma cantităților de ape uzate evidențiate mai sus. Bilanțul pe timp de ploaie- anul 2002 Intrat la stația de epurare S-a luat în calcul media tuturor zilelor din an (atât cu ploi cât și fără ploi) Debitul mediu obținut în aceste condiții s-a

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
2002 Intrat la stația de epurare S-a luat în calcul media tuturor zilelor din an (atât cu ploi cât și fără ploi) Debitul mediu obținut în aceste condiții s-a înmulțit cu 365 zile, obținându-se volumul de apă uzată epurată în 2002. Agenți economici Tg. Mureș S-a luat în bilanț cantitatea de apă canalizată, facturată în 2002, aferentă agenților economici Tg. Mureș. Nu s-a luat în considerare debitul pluvial facturat acestor agenți economici. S-au eliminat acei

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
Populația Tg. Mureș S-au luat cantitatea de apă facturată la populație în 2002 și s-a modificat restituția de 75 % cu care s-a facturat în 100%, considerat mai aproape de realitate Consum propriu al AQUASERV Reprezintă cantitatea de apă uzată provenită de la: sediul central AQUASERV, secția de tratare apă (doar menajer), secția canal (consum autospeciale, menajer), secția distribuția apei, secția epurare. Acest consum este obținut pe baza măsurătorilor consumului de apă. Infiltrații S-a obținut având ca bază debitul minim

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
noapte la stația de epurare, conform raționament prof. Tobolcea. Raționamentul se justifică și prin faptul că la o rețea nouă sunt admise 1l/s /km, rețeaua de canalizare a Tg. Mures având 273 km. Operatori externi Reprezintă cantitatea de apă uzată facturată operatorilor de apă care deservesc localitățile limitrofe Tg. Mureș(atât agenți economici cât și populație). Operatorii sunt: SURM, Contranscom Bența,S.C. Scorillo SRL Ieșiri din sistem Reprezintă ieșirile din sistemul unitar direct în emisar, care au fost cuprinse la

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
canalizare. Reprezintă date estimate de către secția canal Pluvial influent în stația de epurare Reprezintă diferența între debitul intrat în stația de epurare luând în calcul toate zilele și debitul intrat în stația de epurare în zilele de timp uscat Debit uzat nefacturat Este diferența între cantitatea de apă uzată intrată în stația de epurare și suma cantităților de ape uzate evidențiate mai sus. 2.1.2.2. Concluzii privind debitele la nivelul anului 2002 influente în Stația de epurare Tg. Mureș

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
influent în stația de epurare Reprezintă diferența între debitul intrat în stația de epurare luând în calcul toate zilele și debitul intrat în stația de epurare în zilele de timp uscat Debit uzat nefacturat Este diferența între cantitatea de apă uzată intrată în stația de epurare și suma cantităților de ape uzate evidențiate mai sus. 2.1.2.2. Concluzii privind debitele la nivelul anului 2002 influente în Stația de epurare Tg. Mureș Diferențele de debit de -0.23% conturează concluzia

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
stația de epurare luând în calcul toate zilele și debitul intrat în stația de epurare în zilele de timp uscat Debit uzat nefacturat Este diferența între cantitatea de apă uzată intrată în stația de epurare și suma cantităților de ape uzate evidențiate mai sus. 2.1.2.2. Concluzii privind debitele la nivelul anului 2002 influente în Stația de epurare Tg. Mureș Diferențele de debit de -0.23% conturează concluzia că putem considera debitele actuale (la nivelul anului 2002) la fel

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
2002 rezumativ astfel: - agenți economici facturați 139 l/s - populație cu restituție 100% Tg. Mureș 197 l/s - consum propriu AQUASERV 2 l/sinfiltrații 350 l/s - factura altor operatori 24 l/s - ieșiri sistem unitar 54 l/s - debit uzat nefacturat 129 l/s - debit din diferite surse, izvoare, drenaj, cursuri de suprafață 60 l/spluvial influent Stație de epurare 68 l/s TOTAL 915 l/s Situația conform Master Plan privind debitele pentru anul 2020 Tabelul 2.6 - Concluzie

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
respectiv 2.144.448 m3/an. 60 Tabelul 2.7. - Tabel comparativ a apei uzate pentru anul 2002 față de M.P. la intrarea în Stația de Epurare U.M. Agenți economici facturați Populație cu restituție 100% Tg. 2.1.4. Determinarea debitului uzat industrial Nevoile de apă ale industriilor se pot grupa în următoarele categorii: - nevoi de producție cu caracter tehnologic, cuprinzând apa pentru includerea în produsul fabricat, răcirea agregatelor, producerea aburului, spălarea materiei prime și a produselor, transportul hidraulic al materiei prime

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
Cantitatea totală de apă necesară unei industrii nu este constantă. Ea variază cu timpul chiar în perioade scurte, după numărul populației, nivel de trai, tipul construcțiilor, mărimea și felul industriei, climă și modul de plată al apei. Debitele de apă uzată industrială se calculează pe baza standardelor și normativelor în vigoare și anume STAS 1478/90. Normele de necesar de apă pentru diferitele categorii de nevoi de apă potabilă sunt date în SR 1343/1-2006. Pentru industrii același standard indică numai

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
să se facă gravitațional; - un tronson al colectorului este simbolizat ca în figura 2.3.: Respectând aceste reguli se poate trasa întreaga rețea de canalizare și se poate observa că aceasta este o rețea ramificată. 2.2.2. Repartiția debitului uzat menajer prin metoda suprafețelor sau a lungimilor În cazul sistemului de canalizare unitar, determinarea suprafețelor se realizează prin metoda bisectoarei, adică se trasează bisectoarele unghiurilor formate de tronsoanele colectoarelor, obținându-se astfel 69 suprafețe geometrice simple (triunghiuri, trapeze, etc) pentru

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
figura 2.5). În același timp, se cunoaște în câte zone de confort edilitar este împărțită localitatea (una, două, trei, etc), iar apoi se grupează suprafețele mai sus calculate pe fiecare zonă de confort în parte. Calculul pentru repartiția debitului uzat menajer se efectuează tabelar (tabel 2.13) conform schemei din figura 2.6. Astfel se pot defini: - debit de tranzit - reprezintă debitul total colectat de pe tronsonul anterior; - debit lateral - reprezintă debitul colectat de pe tronsoane conform zonelor de confort, care intră

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
din amonte (adică CV3). În acest fel se obțin în final (coloanele 9 și 10 din colectorul principal, ultimul tronsonă valorile suprafețelor totale din zona I, respectiv zona a II-a. În cazul schemei din figura 2.7. repartiția debitului uzat menajer pe tronsoane nu se mai poate realiza prin metoda suprafețelor (aceasta pentru o zonă în care avem doar case și teren agricol, de obicei, în mediu rurală, ci prin metoda lungimilor tronsoanelor. Rețeaua de canalizare publică se dimensionează la

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
pe tronsoane nu se mai poate realiza prin metoda suprafețelor (aceasta pentru o zonă în care avem doar case și teren agricol, de obicei, în mediu rurală, ci prin metoda lungimilor tronsoanelor. Rețeaua de canalizare publică se dimensionează la debitul uzat menajer orar maxim (Qorar max). Aceste debite au fost calculate la punctul 2.1.1. Calculul se poate conduce tabelar (tabelul 2.15). Referitor la debitul uzat industrial (determinat la pct. 2.1.4), acesta se presupune că este descărcat

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
ci prin metoda lungimilor tronsoanelor. Rețeaua de canalizare publică se dimensionează la debitul uzat menajer orar maxim (Qorar max). Aceste debite au fost calculate la punctul 2.1.1. Calculul se poate conduce tabelar (tabelul 2.15). Referitor la debitul uzat industrial (determinat la pct. 2.1.4), acesta se presupune că este descărcat concentrat în punctul 2 al schemei din figura 2.6. Din acest punct, acest debit este transportat până în stația de epurare. 2.2.4. Determinarea debitului total

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
descărcat concentrat în punctul 2 al schemei din figura 2.6. Din acest punct, acest debit este transportat până în stația de epurare. 2.2.4. Determinarea debitului total uzat Atât în cazul metodei suprafețelor, cât și a lungimilor debitul total uzat se calculează prin suma valorilor din coloanele „debitul total” și debit uzat industrial. Astfel în prima metodă debitul total uzat este egal cu suma coloanelor 17 + 18 + 19. 2.3. Determinarea debitului pluvial (meteoric) Calculul debitului meteoric se face conform

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
acest punct, acest debit este transportat până în stația de epurare. 2.2.4. Determinarea debitului total uzat Atât în cazul metodei suprafețelor, cât și a lungimilor debitul total uzat se calculează prin suma valorilor din coloanele „debitul total” și debit uzat industrial. Astfel în prima metodă debitul total uzat este egal cu suma coloanelor 17 + 18 + 19. 2.3. Determinarea debitului pluvial (meteoric) Calculul debitului meteoric se face conform STAS 1846-2/2007. Acest debit se determină, de regulă, admițânduse ca model

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
de epurare. 2.2.4. Determinarea debitului total uzat Atât în cazul metodei suprafețelor, cât și a lungimilor debitul total uzat se calculează prin suma valorilor din coloanele „debitul total” și debit uzat industrial. Astfel în prima metodă debitul total uzat este egal cu suma coloanelor 17 + 18 + 19. 2.3. Determinarea debitului pluvial (meteoric) Calculul debitului meteoric se face conform STAS 1846-2/2007. Acest debit se determină, de regulă, admițânduse ca model o ploaie de calcul uniform distribuită pe întregul

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
metoda bisectoarelor, ci prin metoda perpendicularelor pe curbele de nivel. Astfel din nodurile rețelei se duc perpendiculare pe curbele de nivel obținându-se împărțirea în suprafețe ca în figura 2.8. Repartiția suprafețelor se realizează la fel ca pentru debitul uzat (tranzit, aferent, lateral, total), folosind tehnologia de alcatuire ca în tabelele de la Quz med., ca 2.13 si 2.14 Coeficienții de scurgere se notează cu f și se determină cu relația: p c q q =F (2.23Ă în

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
Evacuarea acestor ape în rețeaua de canalizare a folosinței este admisă numai în cazuri speciale, cu justificare tehnicoeconomică. 2.4. Dimensionarea colectoarelor în sistem unitar Debitele de calcul pentru sistemul unitar se stabilesc prin însumarea debitelor orare maxime de ape uzate menajere cu debite uzate industriale, plus debitele de ape meteorice, rezultate din surse de suprafață și subterane. /2, 6, 15, 21, 27, 41, 46/ Calculul de dimensionare se face tabelar. 2.4.1. Determinarea pantei colectorului „ic” Pentru a determina

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
rețeaua de canalizare a folosinței este admisă numai în cazuri speciale, cu justificare tehnicoeconomică. 2.4. Dimensionarea colectoarelor în sistem unitar Debitele de calcul pentru sistemul unitar se stabilesc prin însumarea debitelor orare maxime de ape uzate menajere cu debite uzate industriale, plus debitele de ape meteorice, rezultate din surse de suprafață și subterane. /2, 6, 15, 21, 27, 41, 46/ Calculul de dimensionare se face tabelar. 2.4.1. Determinarea pantei colectorului „ic” Pentru a determina panta colectorului „ic” se

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
sau B/H) Pentru a putea determina secțiunile colectoarelor este necesară cunoașterea tipurilor de secțiuni. Atunci când cele patru forme prezentate nu corespund regimului de debite, forma poate fi modificată sau completată cu chiunete de curgere (situația sistemului unitar unde debitele uzate sunt foarte mici în comparație cu debitele pluviale). 111 Forma secțiunii transversale a conductelor se stabilește luându-se în considerare:condițiile hidraulice de curgere, pentru asigurarea vitezei de autocurățire; - condițiile de fundare;gabaritele de execuție disponibile; - durata de execuție; - existența altor construcții

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]