1,553 matches
-
cele de mai sus, profesorul deschide gura larg și dă drumul unui torent clocotitor, bolborosind răgușit, văzând cum capetele roșcate ale mustăților lui se ridică de parcă le bate un vânt puternic și cum pe chelia lui purpurie se umflă o vână liliachie, groasă cam cât un creion, toată clasa a izbucnit într-un hohot sălbatic de râs. Până și Stein, cu capul lăsat pe spate și cu ochii strânși până la durere, bătu mărunt cu latul palmei sale albe în bancă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
deosebea zgomotul plin al stâncilor nederanjate până atunci. Nu era nimic din toate acestea, așa ceva nu-i mai fusese dat să audă niciodată. Era copleșitor și înspăimântător totodată, încât fără să vrea, își duse mâinile deasupra capului, se lăsă pe vine și se chirci fără vlagă la pământ. Zăcu acolo minute bune, așteptându-se ca muntele să se prăvale peste el. Nu se întâmplă totuși nimic. După o vreme, Crișan simți cum sângele începe să-i curgă din nou prin vene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
mașina de poliție și în curând începură să se vadă sclipirile de la blițul cu care acesta fotografia camionul din toate pozițiile. Cristi examina mai departe urma ciudată de frânare așteptând răbdător ca acesta să ajungă lângă el. Se lăsă pe vine și privi mai de aproape. Nu reușea să descopere nimic în plus, doar adâncitura ușoară lăsată de roțile mari în pietrișul de pe drum. Domnule inspector, auzi el vocea lui Vasilică, îmi veni o idee! Ia zi-i! Ce idee ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
cu un băț lung, răscoli jarul rămas. Luă câțiva butuci din grămada de alături pe care îi așeză unul peste celălalt în spuza fierbinte. La început timid, apoi din ce în ce mai repede, flăcările începură să cuprindă lemnele, trosnind ușor. Se lăsă pe vine și întinse mâna după o crenguță aprinsă pe care o ridică din vatră. Îi duse capătul încins la gură să își aprindă țigara. Fuma în tăcere privind la flăcările ce jucau peste lemnele cu care alimentase el focul. Cu dosul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
lor aghesmuite cu balsam și cucuta visului, nu se Întrezărea semiluna verzuie a ochilor pieriți, căci bezna era deplină, bezna jilavă a timpului, negura veșnică a grotei. De pe ziduri și din bolta peșterii se prelingea apa veșniciei, susurînd lin pe vîna stîncii, precum sîngele În venele adormiților, iar uneori stropii cădeau pe trupurile lor trudite, pe chipurile lor Încremenite, rîurind printre ridurile frunții Înspre scoica urechii ori oprindu-se În arcada pleoapelor, după care se scurgeau precum lacrimile În găvanele străvezii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
piciorul (se așezau oasele la loc, cap în cap) și se lega cu ceapă pisată, pentru a se muia vâna sărită și pentru a trece durerea. Dacă nu se punea legătura de ceap peste scrântitură, fractură, locul se umfla și vâna se zbârcea dând dureri mari. Dar meșterul-meșter în trasul oaselor era fratele Drițulesei, Gheorghe Drăgan care, de meseria lui lucra roate, poloboace, lucra și la câmp. Probabil că așa cum potrivea spițele pe butucul roții și doagele la poloboace și putini
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Casa roșie, hotărî să le Împrumute romanul celor două eleve ale sale, cu speranța ca, poate, acea stranie carte să le Însuflețească a dobîndi obișnuința lecturii. Clara și Claudette erau pe atunci două fete În vîrstă de cincisprezece ani, cu vinele clocotind de hormoni și cu lumea făcîndu-le cu ochiul de la ferestrele sălii de studiu. În ciuda strădaniilor tutorelui, pînă atunci se dovediseră imune la farmecul clasicilor, la fabulele lui Esop ori la versurile nemuritoare ale lui Dante Alighieri. Temîndu-se să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Cuba. Ascultați-mă pe mine, altă lume, ehei, altă lume. Iar femeia caraibiană ți se lipește de trup cu ritmul acela insular și-ți șoptește „ay, papito, dă-mi plăcere, dă-mi plăcere“, iar un bărbat adevărat, cu sînge În vine, ce să vă povestesc... Mi s-a părut că Fermín Romero de Torres, sau cum s-o fi numit de-adevăratelea, jinduia la acea conversație anodină aproape la fel de mult ca la o baie caldă, la o farfurie de linte cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
să se intereseze de sănătatea persoanei prezidențiale și că trebuia s-o facă chiar acum, fără a mai pierde timpul, ca nu cumva, din șiretenie politică malițioasă, acesta să i-o ia înainte, Și să mă prindă cu pantalonii-n vine, murmură fără să se gândească la semnificația literală a frazei. Ceru secretarului să-i facă legătura, un alt secretar răspunse de dincolo, secretarul de aici spuse că domnul prim-ministru dorea să vorbească cu domnul președinte, secretarul de dincolo spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
mai puțin, domnule comisar, Mai mult sau mai puțin nu e suficient, cunoașteți sau nu cunoașteți, În acest sens la care vă referiți, nu o cunosc, Mărturisire înseamnă declarare a propriilor greșeli sau vinovății, de asemenea poate însemna și recunoașterea vinei sau a acuzației, de către acuzat, în fața autorităților sau a justiției, credeți că aceste definiții se potrivesc riguros cazului de față, Riguros nu, domnule comisar, Foarte bine, continuați, Soția mea era acolo, soția mea a fost martoră la moartea omului, Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
Avea un temeperament destul de imprevizibil. Uneori ședea tăcut și dus pe gânduri fără să bage în seamă pe nimeni. Alteori, când era bine dispus, vorbea în felul său greoi, cu multe întreruperi. Niciodată nu spunea vreun lucru inteligent, avea o vână de sarcasm brutal care nu era lipsit de efect și întotdeauna spunea numai ceea ce gândea cu adevărat. Nu-i păsa de susceptibilitățile altora, iar când izbutea să-i rănească, se amuza. Mereu îl jignea pe Stroeve, atât de dureros încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
siguranță, măsura crește, dacă măsurătorul e rapid, conveni el. Celălalt părea bucuros de judecata lui. - Vei interveni pentru mine? Îl Întrebă nerăbdător. - Nu. Dar, Întrucât ești filosof, primește-ți pedeapsa cu Înțelepciune și așteaptă să se Însereze. Câteva lovituri cu vâna de bou și vei fi liber. Artizanul, un mechanicus, se Îndeletnicea cu montarea pe un afet a unei serii de scripeți pentru una dintre macaralele care lucrau pe șantierul de la Domul cel nou. Când poetul intră, Își Întrerupse lucrul. - Unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
poetului Începeau să se clatine. Poate că Templul și Republica Venețiană, care apărea Îndărătul urzelii, aveau cu adevărat un plan mai vast decât acela de a jefui orașul sfânt. - Acest mare proiect s-a frânt, reluă Monerre. Sfărâmat ca și vâna familiei imperiale. Dar acum e cu putință să fie reluat și dus la bun sfârșit, iar pe tronul Romei să se Întoarcă Împăratul roman legitim, moștenitorul lui Frederic. Vino cu noi, adăugă pe un ton mâhnit. - Moștenitorul lui Frederic... Dumneata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
oră și care Îl condusese până acolo, se clătina dinaintea dimensiunii gestului pe care era pe cale să-l facă. Oare greșise atunci când se Încrezuse orbește În scrierea lui Mainardino? Dacă Arrigo era Într-adevăr fiul natural al lui Frederic, prin vinele sale curgea sângele cel mai nobil pe care lumea Îl cunoscuse, după Carol cel Mare. Era drept să i se aplice unei ființe privilegiate de proiectul lui Dumnezeu niște reguli născute pentru a ține laolaltă o mână de negustori și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
șterge cu ea. Puțin mai târziu, Lysia Verhareine se întoarse și ea la lumină, care o făcu să clipească, apoi deschise din nou ochii pentru a ne privi și a zâmbi. Se îndepărtă, făcu vreo câțiva pași, se lăsă pe vine și ridică de pe jos două castane târzii care tocmai căzuseră pe pământ și străluceau, lucioase, în învelișul lor brun, uimitor de proaspăt. Le rostogoli în mână, le mirosi închizând ochii și apoi plecă încetișor. Alergarăm pe scări, ne dădurăm coate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
meu. Începuse o ploaie mocănească, măruntă și rece, de se uda mămăliga în traistă, proastă ploaie. Mă duc după el, știi, nene Marinică, nu pot să-l las oricum, singur. Era la margine de munte, acolo, în ploaie, așezat pe vine și se uita la o fată care dormea sus, în fața lui, pe o piatră. O fată de vreo șase ani pe atunci, așezată pe o piatră mare, un bolovan care, dacă s-ar fi desprins, dărâma trei case, așa era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
poate comori nenumărate mă așteaptă acolo, sus, poate aur și pietre, poate alte hârtii cu harta Europei mă așteaptă înăuntru... Din când în când, trăgea spre Împăratul Kogaion, spre vârf, cu arcul făcut din corn de cerb și curbat cu vână de cal, lua câte o săgeată înmuiată în venin de viperă și trăgea în sus, vroia să-l enerveze pe zeu și să-i deschidă Moșul poarta peșterii. — Vei intra, dar vei fi judecat!, tuna zeul, accepți? — Pentru comorile peșterii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
o fată care nu are mai mult de 12 ani, unul strânge banii, dar va fugi sigur cu ei, am mai văzut și în celelalte nopți scena, și aceasta, și altele mai cumplite, cineva, mai departe, s-a lăsat pe vine, își face nevoile absent la ceea ce se petrece în jurul lui. Marea tristețe a unei mari Românii, țara asta pe care eu o iubesc atât. Atunci când mi-ai scris mesajul cu „Stai și mătură după tine. Așteaptă-mă 30 de zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
În rău... cu o anumită răceală, o lipsă de afect ce putea degenera În cruzime... cu un simț al onoarei schimbător... un egoism necreștinesc... și un interes tainic, uluit, față de tot ce ține de sex. Mai era și o curioasă vână de slăbiciune, care străbătea de-a curmezișul masca lui socială... o vorbă aspră din gura unui băiat mai mare (de regulă, băieții mai mari nu-l puteau suferi) ajungă să-i spulbere siguranța de sine și să-l cufunde Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
legase, iar acum devenise masa asta grea și albă. Asta era tot ce rămânea din șarmul și personalitatea acelui Dick Humbird pe care-l cunoscuse... of, și totul era atât de groaznic, de nearistocratic, de terestru! Orice tragedie posedă o vână de grotesc și de abjecție; e atât de inutilă, de zadarnică... o moarte de animal... Amory și-a amintit de o pisică moartă ce zăcuse zdrobită pe cine știe ce ulicioară din copilărie. Cineva să meargă la Princeton cu Ferrenby. Amory a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
pe o stradă lăturalnică Îngustă, Întunecată și mirosind a mucegaiuri vechi. A mers În zigzag prin bezna lungă și sinuoasă, de unde clarul de lună era alungat, cu excepția unor petice și luciri minuscule... Pe urmă s-a lăsat, dintr-o dată pe vine lângă un gard, gâfâind extenuat. Pașii din față s-au oprit și a auzit cum cineva Își muta ușor greutatea de pe un picior pe celălalt, cu o mișcare continuă, ca a valurilor care ling docul. Și-a prins fața În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
de complexe. La arlechin Horea se uită și exclamă: ― Apă’ ni mă, aista-i actor de gumă. Nu-i rău! Am jucat mult în Chirița, l-am jucat și pe Guliță, fără să rup gura târgului, eram pe atunci în vână tare, nu aveam eu vreme de roluri din astea molatece. Erau grozavi cu toții. Cosma Brașoveanu, Marian Hudac, Ileana Stana, nebuna de Rodica Popescu râzând ca o capră de se surpa sala de aplauze, Giugaru care parcă era de douăzeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
eu. Gândul acesta nu-mi provoca nici o durere, ceea ce m-a făcut să mă Îngrozesc. Când m-am dus a treia oară la toaletă, am dat peste un bărbat Între două vârste, așezat pe veceu, cu pantalonii și chiloții În vine, care se masturba. Nici după ce ni s-au Încrucișat privirile nu s-a oprit din treaba lui. Abia după ce-am ieșit de la toaletă mi-am dat seama că-l invidiam. Yazaki și-a făcut apariția odată cu căderea nopții. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
ce face istoricul evenimentelor, căci în Boborul nu avem de-a face cu un narator fictiv, fiind totodată și unul dintre cei mai aprigi susținători ai ordinii în Republica ploieștenilor: „am curajul să o spun cu mândrie”, spera în prescrierea vinei sale contra monarhiei. Cuprins de febrilitatea unei frenezii administrativ teritoriale republicane, cunoscutul general Candiano Popescu, în calitatea sa de Prezident al Republicii, ce-și va citi proclamația ridicat pe un scaun de tocat cârnați, va declanșa insurecția de la Ploiești, fără ca
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
Acasa > Strofe > Creatie > PĂȘEȘTI VÂNĂ DE AUR... Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 378 din 13 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului prin alveolele secate ale pământului... ridici brațele timpului printre arcurile negândirii, strălucind răspuns, în sfera cuvântului. măsurătorile au limitat veșnicia, fărâmând ziua
PĂŞEŞTI VÂNĂ DE AUR... de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361291_a_362620]