769 matches
-
Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1450 din 20 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului În satul de la poalele Parângului, de când se știau, oamenii făceau rost la nevoie de coșuri împletite, albii, copăi de frământat aluaturi, funduri de mămăligă, lopeți de vânturat boabele ori vreun târn de măturat frunzele din bătătură, de la rudarii de sub munte. Aceștia, statorniciți pe meleagurile subcarpatice de sute și sute de ani, erau urmașii „pârâți” ai slavilor trecuți cu valul migrațiilor peste bătrânul Danubiu, grozavi meșteri în „scormonitul
LINGURARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377860_a_379189]
-
hotărât ca întreaga suflare să părăsească cetatea și să ia drumul muntelui să se adăpostească în Peșteră. Peștera le mai oferise și în alte vremuri de restriște adăpost. De câte ori nu ascunseseră acolo copiii, femeile și bătrânii când cei care se vânturau prin lume după pradă veneau peste ei! Se ascundeau până când erau aruncați în praful drumurilor pe care veniseră de către luptătorii viteji ai neamului. Hestia poruncise să se facă tărgi din prăjini de lemn legate de cai pe care să se
HESTIA DE ILIE FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376471_a_377800]
-
dat cu presupusul că apa mare a dus cu ea totul la vale, că și bolovani mută la o adică din loc, darmite un cufăr de lemn, oricât de greu ar fi fost. Nu puțini au început cu timpul să vânture ideea că, de fapt, cei doi călugări nu erau altceva decât lotri îmbrăcați în rasă, că altfel de ce ar fi căutat la Birtul podului găzduire și nu dincolo, la mănăstirea minoriților, loc mult mai potrivit pentru cuvioșiile purcese la drum
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
a deruta śaś ï r- śaśïrm ï śi încurcat, rătăcit, zăpăcit, înșelat, derutat sawurla (sawurdas) a vantura, a spulberă saw u r- sawurm u śi vânturat, spulberat diśinla (diśindas) a gandi diś i n- diśinm i śi gândit furlela (furlatas) a arunca furl a - furlam ï śi aruncat khidela (khidias) a aduna, a culege
SUFIXUL PARTICIPIAL -M`VŚI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372653_a_373982]
-
lumânare iar șura era goală dezbrăcată de boi și vaci, am dat la o parte păienjenii de la ușa beciului care a început să se tânguie scârțâietor la deschidere, pustiu, și pustiul îmbrăcase haină de vânt ce a început să mă vânture în gârliciul pivniței, butoaiele se dezmembraseră demult și vinul încă mai curgea pe vatră, de la ferestre numai păienjenii mai privesc în afară în timp ce casa mea coborâse sub cruce. Referință Bibliografică: întoarcere în timp / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ÎNTOARCERE ÎN TIMP de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372683_a_374012]
-
Pământul Făgăduinței. (Observație făcută de Kafka). Poetul Serghei Esenin, ajuns o legendă și prin accidentele existenței sale, are sentimentul naufragiului care-și repudiază cosmosul, tocmai pentru faptul că poetul rus nu are în perspectiva viziunii sale, edenul ca ultima speranță: Vânturi, o furtuni înzăpezite/Măturați viața mea trecută! Această luptă cu propriul său trecut va domina existența și poezia lui din perioada următorilor ani pe care-i mai trăiește, după 1919, când a scris versurile citate. După vizitarea Statelor Unite ale Americii Esenin este
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
coajă de brad, prăjituri de casă cu cremă, cârnați ardelenești afumați și cozonac cu nucă. Mai târziu, mi-am luat o geantă din piele de căprioară, o ie cu mâneci scurte și niște mărgele roșii din lemn de cireș. Ne vânturasem pe acolo vreo două ore, când Nicoleta m-a întrebat: - Mai plecăm azi de aici? Ești ca și copiii, nu te mai saturi, iar eu m-am plictisit! E drept, ea nu părea încântată, nici nu-și cumpărase cine știe ce, o
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 7 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371674_a_373003]
-
Pământul Făgăduinței.( Observație făcută de Kafka). Poetul Serghei Esenin,ajuns o legendă și prin accidentele existenței sale,are sentimentul naufragiului care-și repudiază cosmosul,tocmai pentru faptul că poetul rus nu are în perspectiva viziunii sale,edenul ca ultima speranță:Vânturi,o furtuni înzăpezite/Măturați viața mea trecută! Această luptă cu propriul său trecut va domina existența și poezia lui din perioada următorilor ani pe care-i mai trăiește,după 1919,când a scris versurile citate.După vizitarea Statelor Unite ale Americii Esenin este
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
a exigenței estetice în această carte cu titlu atât de înțelept și atractiv. Înțelept, pentru că ne trimite spre un nou spectacol, nu totdeauna optimist, al vieții noastre individuale sau colective. Pe stradă, în piețele publie, sau numai în gând, se vântură cotidian, într-adevăr „lume multă”, indivizi de toate orientările sociale și morale, dar așezați pe un cântar al spiritului, prea puțini se dovedesc oameni adevărați. Expresii ale umanismului autentic de ieri și de azi. Cu acest sentiment am deschis paginile
RODICA ELENA LUPU – LUME MULTĂ, OAMENI PUŢINI CU „ÎN-CE-TI-NI-TO-RUL” de ION BRAD în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374204_a_375533]
-
risipesc în vânt, guvernările, aceeași marionetă coafată diferit, vin și se duc, pleacă ai noștri și vin tot ai noștri. Ceea ce adună Domnul în urmă după seceriș în hambarele veșnice ale Împărăției Sale sunt boabele mărunte și smerite de grâu vânturate prin ciurul cu ochiuri dese al istoriei, grâu sfânt și curat ca aurul din care ni se cere să dospim anafură pentru bolnavi și săraci. În panteonul roman unde erau expuse, promovate și tolerate toate religiile neamurilor din orient până la
FACE BISERICA POLITICĂ? de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374207_a_375536]
-
verii, poteca nedeslușită când vrei s-o apuci spre crestele munților, primăvara ... ” Starea interioară a eului presupune combustia, pasiunea trăirii transpusă într-un câmp semantic profund metaforizat: „Se sparge Tăcerea, departe e visul, porunca fântânii e-ndeplinită, săbii de foc se vântură-n aer, pajiștea toată-i de somn cotropită...” Geografia spirituală a Evangheliei Tăcerii are ca forme de relief distincte - câmpia, semn al nesfârșitului terestru, și muntele, simbolul transcendentului, al punctului de întâlnire dintre cer și pământ, capăt al ascensiunii Omului
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
Acasă > Poezie > Vremuri > ÎNTREGIRE Autor: Mihai Lupu Publicat în: Ediția nr. 2284 din 02 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Așa ne-a fost destinul; să ne zidim la cruce De vânturi vatra noastră, cea sfântă, strămoșeasca, Între puteri mărețe, anume spre a duce A Crucii dragi povară, ca să ne răstignească. Suișuri, coborâșuri, le-am suportat pe toate; Am invatat ca-n viața unirea dă putere Căci a venit și timpul când
INTREGIRE de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2284 din 02 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378746_a_380075]
-
vituperează împotriva zidului și-i arată omului labilitatea și deșertăciunile faptelor sale. Toate textele abundă de semne și mărci ale prafului: pleavă, nisip, ruine, dărâmături, cenușă: "El le amenință și ele fug departe, gonite ca pleava pe care vânturătorii o vântură în vânt și ca vârtejul de pulbere, în vreme de furtună"24; Pentru ce se trufeșește cel care este pământ și cenușă?"25; "Cetatea pustiită este în ruină..."26. Chiar și verbele toate sunt verbe ale mâniei și prăbușirii: sfărâma
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
tu, pământ?" (Memento mori). O întrebare care devine un oratoriu al pulberii. "Peirea lucrurilor are loc, în conformitate cu necesitatea, în același (element) din care s-au născut" (Anaximandros). Nu trebuie să vedem o treaptă finală a lumii ca pulbere: ea se vântură, se cosmotizează, e o mișcare perpetuă în care "dansatorul" (din roata elementelor) se simte prins: "Un vânt ce se întreabă: Eu sunt sau eu nu sunt?".50 Citim "vânt", dar noi descifrăm aici "suflarea vie" a cosmosului platonician, "muzica sferelor
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
voie, cînd nu-i ieșea treaba), aflată, prin anii optzeci, printre noi, la Muzeul Literaturii Române din București, se amuza copilărește de pe scaun cum Dan Hăulică îi aranja sculpturile (portrete de scriitori) în vederea vernisajului de după-masă. Cum pitica octogenară își vîntura piciorușele, care nu puteau ajunge la podea, o auzirăm deodată țipînd mirată: dar aia de colo nu-i a mea. O uitase. În genul "actelor ratate" ale lui Freud. Cu poetul L., septuagenar pe-atunci, pe trotuarul de la Traian, evaluînd
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
unei nații și așa greu încercată de istorie. Burdușiți cu marxism-leninism (second hand), lumpenii s-au trezut buimaci în noul scenariu european de după căderea zidului și s-au clonat în odraslele lor care stau acum la masă cu regele și vîntură cancelariile occidentale. Dau curs invitației lui cinegetice: Hai, s-a deschis sezonul la iepuri! Parcă văd șuvița de sînge, prelingîndu-se, din nara aburindă, pe gulerul alb, pufos al bietului animal. Gata, mersi, iubitule, îi spun... omului cu arma, prefer să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
iarbă. Ce liniște! Îmi aprind o țigară și mă descalț. Pe spinarea celui alb, pătat, s-a așezat un cioroi. Ciugulește. Bătrînul cal nu mai paște, stă cu ochii aproape închiși, îi place ciuguleala cioroiului. Din cînd în cînd își vîntură coada să alunge muștele. Cioroiul fuge, după care revine pe crupă. Ciugulește des și hapsîn. Dumnezeu știe ce! Bătrînul crede că cineva îl mîngîie. Eroare: cioroiul simte că acolo va fi primul stîrv. Și ce-i cu astea? mă somează
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
treburile țării. Cu același prilej al congresului de la București, boierii i-au înfățișat lui Obreskov o deosebită propunere, care amplifica memoriul de la Focșani din august 1772 către Orlov, o extensiune vizibil superioară în concepție, în plan realist, îmbrățișând și idei vânturate de cabinetele marilor puteri pentru a le cointeresa într-o mai mare măsură ca, de pildă, relația Polonia - Principate. Suntem încredințați - scriau boierii - de râvna Rusiei „pentru slobozirea tuturor celor de o lege creștini și mai ales a acestor două
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lui cea plânsă, Cu aripa de vânturi, cu inima de ger, Înmormântat de mare și-ncununat de cer. Reci și triști petrec soții, căci iarna-n vremi eterne Văl de argint de gheață câmpiilor așterne Și din ruini de gheață reci vânture respir Ce turbur marea tristă pin lungul ei delir Ș-amestec cu-a lor cântec ghețos și amorțit Cântecul mărei dulce, senin și liniștit. Dar noaptea... când sosește a Miezenopții oră, Când cerul brun ca norul de raze se coloră
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și rece ea poseda o steauă Cu razele curate, cu razele de neauă, O stea ca diamantul - ce din nălțimi polare Însenina a mărei unde reci și amare Și mângâia în iarna-i pe asprul rege Nord Și îndulcea în vânturi sălbaticul acord. Acel luceafăr dulce, acel diamant de foc Pieri din ceru-i rece, zbură din naltu-i loc. De-atunci pe cer n-apare o altă stea polară, De-atunci mai tristă-i marea, se plânge mai amară, De-atunci
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pentru faptul că sînt puțini aceia care sînt capabili de o spontaneitate a replicii În cadrul unei discuții - astfel că rămîi mereu Într-o Întîrziere de replică, În fapt de comunicare. * „Înțeleg ca ignoranța să fie purtată ca o cruce, nu vînturată ca o secure.” (F. O’Connor) CÎnd, Într-adevăr, „ignoranța” nu este Însoțită de bun-simț, ci de tupeu, ea devine un factor dezumanizant. * „Poate fi oprită o judecată, dar efectul lor nu poate fi Împiedicat.” (J.W. Goethe) Îți poți
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
au oare și o origine rațională? Pentru că gnosticii trăiesc totuși într-o epocă marcată de influențe. Mărturie - geografia: locurile în care-și fondează ei comunitățile sunt orașe și porturi, locuri de trecere sau consacrate comerțului, situate așadar acolo unde se vântură oameni și idei. Ipolit din Roma își bazează întreaga demonstrație a lucrării sale Philosophumena sau Respingerea tuturor ereziilor pe ideea că toți gnosticii greșesc și își propagă ereziile pentru că-i copiază întocmai pe filosofii Antichității vinovați de păgânism și de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
înapoi. Ungaria a încercat totul ca să-și recapete trufia de altă dată: mai întâi bolșevizarea Europei cu concursul lui Bela Kun; apoi încercarea de a reîntrona dinastia Habsburgilor făcută după o primă propunere de uniune personală. [...] Iată acum din nou vântură ideea uniunii personale. E singurul mijloc ce a rămas Ungariei de a mai cuteza să atenteze la ținuturile din Ardeal, eliberate de sub urgia maghiară“117. Redeschiderea în 1926 a dosarului privitor la federația româno-maghiară a avut o continuare furtunoasă în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
tine venisem. Se Încruntă. — Tocmai am primit contractul pentru povestea cu Danny Kovitz. Cam mari pretențiile prietenului tău. Mi-a cerut bilet de avion la clasa Întîi, apartament la Claridge’s, limuzină pentru uz personal, San Pellegrino la discreție, „bine vînturată ca să se ducă bulele“... Îmi Înăbușesc cu greu chicotul. Tipic pentru Danny. — E un designer celebru și important, Îi amintesc lui Eric. Oamenii talentați au și ei fixurile lor. — „Pentru durata Întregii perioade“, citește Eric cu voce tare, „domnul Kovitz
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
avea o liră pentru fiecare damă care mi-a zis asta! David Sharpness pufnește Într-un rîs gîjÎit. Dumneavoastră completați detaliile pe care vi le-am cerut. Restul Îl facem noi. Îmi Întinde un blocnotes. Îl iau și Încep să vîntur colile stresată. — Trebuie să... vă dau și o poză? — De asta ne ocupăm noi. Dumneavoastră spuneți-ne doar despre tipele pe care le cunoaște. Aveți grijă să nu uitați vreuna. Prietene... colege... aveți vreo soră? — Păi... da, zic, luată prin
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]