1,130 matches
-
Aprozarul nostru, unde se găsea și bere foarte ieftină - 1,5 coroane sticla, față de 5 coroane, cât era la un restaurant fără pretenții, cum am aflat mai târziu. Timp aveam destul, așa că am golit o sticlă-două pe loc, sporovăind cu vânzătoarea, o femeie tânără, atât cât mă pricepeam eu în slovacă, apoi am revenit acasă, deoarece se apropia ora sosirii lui Suzy, cum i se zicea în familie. Când a apărut Suzana, eram de mult acasă, cu darurile aduse, pregătite pentru
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
înveți, mamă, carte! Vezi și tu cât de greu este în ziua de azi. Muncești și nu ai cu ce trăi de pe o zi pe alta!'' „Dar fata lu' tanti Tinca ce a făcut dacă a învățat carte? Acum e vânzătoare la magazin. Poate că-i mai iese ei ceva, dar tatăl ei are tractoare, o duc mai bine decât alții! Eu, însă, voi învăța și nu mă voi lăsa până nu voi ajunge la București. Judecătoare mă fac! Le arăt
PUTEREA VOINŢEI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366853_a_368182]
-
de la Geneva de ce mare folos ne-a fost alcătuirea și solidaritatea Micii Înțelegeri".. Ceea ce a șocat pe multă lume a fost faptul că nicio altă persoană din restaurant care a consumat stridii în acea zi nu s-a îmbolnăvit, iar vânzătoarea a fost căutată de Poliție luni de zile, dar nu a putut fi găsită. Într-o dimineată de miercuri, la ora 10, Take Ionescu a închis ochii pe veci. Era 21 iunie 1922. Vestea a căzut totuși ca un fulger
TAKE IONESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366939_a_368268]
-
bluză subțire și transparentă, prin care se vedea sânul bronzat și admirabil pus în evidență de cupa mică a sutienului și cu niște sandale comode, tot albe. De obicei, când treceam prin Satul de Vacanță, îmi cumpăram o floare de la vânzătoarele stradale, indiferent ce era, garoafă sau trandafir, iar acum aveam un superb trandafir roșu pe masă. La vederea Suzanei, înconjurată de alte trei fete la fel de tinere și elegante, servind cina la o masă vecină, deja mi-am făcut un plan
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366994_a_368323]
-
Aprozarul nostru, unde se găsea și bere foarte ieftină - 1,5 coroane sticla, față de 5 coroane, cât era la un restaurant fără pretenții, cum am aflat mai târziu. Timp aveam destul, așa că am golit o sticlă-două pe loc, sporovăind cu vânzătoarea, o femeie tânără, atât cât mă pricepeam eu în slovacă, apoi am revenit acasă, deoarece se apropia ora sosirii lui Suzy, cum i se zicea în familie. Când a apărut Suzana, eram de mult acasă, cu darurile aduse, pregătite pentru
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366994_a_368323]
-
intram aproape zilnic în orice magazin și raion de marochinărie, dar și la Consignația, în căutarea mult râvnitei poșete. Știam că eventualitatea de a găsi ceea ce vroiam era inexistentă, dar nu mă dădeam bătută. Așa că înainte de a părăsi prăvălia, întrebam vânzătoarea dacă nu cumva are idee de unde să cumpăr o minaudiere. Inutil să mai descriu uimirea cu care mă privea aceasta, când auzea ce doresc. Astfel, mi-a trecut vara. Venise toamna și de la 1 octombrie reluasem cursurile la Universitate. Timpul
ÎNTOTDEAUNA SUNT AŞA DE SINCERĂ! (PRIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349457_a_350786]
-
anevoie putea crede că există. Era ca și cum atinsesem nemărgirea, așa că am decis să pornesc în explorarea ei. De fiecare dată când timpul îmi îngăduia, treceam după ore, pe la magazin. Nu intram niciodată și niciodată nu zărisem măcar în treacăt, o vânzătoare sau un client înăuntru. Firmă, magazinul nu avea, iar prețurile nu apăreau nicăieri. Nu încape îndoială că vitrina era permanent înnoită de cineva, căci poșetele erau mereu altele. Cu toate acestea, nu se întâmplase nicicând ca lângă mine să se
ÎNTOTDEAUNA SUNT AŞA DE SINCERĂ! (PRIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349457_a_350786]
-
reamintesc că...”. ”Foarte bine. Atunci nu vă mai plătesc nimic”, am spus exasperat și am ieșit din clădire. Eram nervos, nu voiam să-mi cheltuiesc toți banii pe telefon, dar mai presus de asta nu înțelegeam anumite bizarerii din aspectul vânzătoarei, din toaleta sa, faptul că nega că m-ar fi contactat (și aici, în pofida protestelor mele inițiale, începeam să o cred), ca să nu mai vorbesc de acel fum. Contrariat, încă amețit, am făcut față unei noi zile de lucru, apoi
UN TRIO DE NEUITAT de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350226_a_351555]
-
ducă copiii la creșă (și, evident, să prindă și ea „rapida”, lucram amândoi la Centrul de Cercetări), eu aveam sarcina de a-i aduce acasă când veneam de la serviciu. Nu mică mi-a fost mirarea când, după deschidere, una dintre vânzătoare vine direct la mine și-mi șoptește discret s-o urmez în depozit unde-mi spune: - Domn’ inginer, începând de mâine, după ce veniți de la serviciu, treceți în fiecare zi pe aici cu două sticle goale. Am primit ordin „de sus
LAPTELE ŞI SECURITATEA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350327_a_351656]
-
Acasa > Strofe > Valori > PENTRU POEȚII CE S-AU DUS Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 811 din 21 martie 2013 Toate Articolele Autorului m-am trezit de dimineață ca să-mi iau urzici din piață o vânzătoare șugubeață mi-a zâmbit prin strungăreață și mi-a cerut să-i dau în plus pentru poeții ce s-au dus de pomană o rachie că trage greu pe terezie bruma mea de poezie Referință Bibliografică: pentru poeții ce s-
PENTRU POEŢII CE S-AU DUS de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349107_a_350436]
-
de oftică ... Pe-nserat, nici amorezii Nu mai umblă pe sub tei, Iar în arșița amiezii Nu se-avântă nici chiar ei ... maidanezii; Peste drum, scurtând eu zarea, Plânge, parcă în pustie ... A uitat chiar și culoarea Vr'unui chior prin lăptărie ... vânzătoarea ... Doar în colț, un polițai Pus de soartă la dietă Și-o pipiță-ntr-un Hyundai Ce se scarpină-n poșetă ... de mălai, Pe trotuare, bișnițari?! Florărese veștejite?! Chiar și ei, falimentari, Stau pe plajele-nsorite ... la bulgari ... Și-n canicula barbară
VARĂ TORIDĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349196_a_350525]
-
bluză subțire și transparentă, prin care se vedea sânul bronzat și admirabil pus în evidență de cupa mică a sutienului și cu niște sandale comode, tot albe. De obicei, când treceam prin Satul de Vacanță, îmi cumpăram o floare de la vânzătoarele stradale, indiferent ce era, garoafă sau trandafir, iar acum aveam un superb trandafir roșu pe masă. La vederea Suzanei, înconjurată de alte trei fete la fel de tinere și elegante, servind cina la o masă vecină, deja mi-am făcut un plan
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
Aprozarul nostru, unde se găsea și bere foarte ieftină - 1,5 coroane sticla, față de 5 coroane, cât era la un restaurant fără pretenții, cum am aflat mai târziu. Timp aveam destul, așa că am golit o sticlă-două pe loc, sporovăind cu vânzătoarea, o femeie tânără, atât cât mă pricepeam eu în slovacă, apoi am revenit acasă, deoarece se apropia ora sosirii lui Suzy, cum i se zicea în familie. Când a apărut Suzana, eram de mult acasă, cu darurile aduse, pregătite pentru
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
mele mai speram la ceea ce părea imposibil, să te mai revăd măcar odată! Dellu le-a dat liber militarilor, mirați că stă de vorbă cu o țigancă. A invitat-o la o cofetărie unde sub privirile mirate sau contrariate ale vânzătoarei a ascultat povestea celor întâmplate după plecarea lui din comună. Conform promisiunii, Bulibașa a vândut-o pe un preț bun celui care o iubise din copilărie. Muncise ca un rob spre a putea agonisi banii ceruți pe ea și reușise
PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR? de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833]
-
soarele puternic al orei prânzului, ca apoi să le usture pielea și să le strice plăcerea șederii în următoarele zile, cu toate că s-au protejat reciproc cu soluțiile antisolare. Cristina era o tânără de douăzeci și șase ani, ce lucra ca vânzătoare într-un magazin alimentar, blondă, cu ochii căprui, minionă și cu formele cam plinuțe pentru înălțimea ei, nu prea mult totuși sub cea a Anei. Era pentru prima dată la mare și văzând imensitatea întinderii de apă, s-a minunat
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
Pamir, Volga și Iantzi, Europa de Est și “Insula Lumii”, probabil că “logodna” s-a și făcut la București fără ca noi să știm, iar regionalizarea și mezalianța cu “Nunta fără dar” a Crudului Iaurta, alias Ulise (ucigașul cu corăbiile sale negre) cu Vânzătoarea de Corabii albe se va face la toamnă, când vor mai muri câțiva Urșii polari, Cangurițele lui Zotalis din fostele țări satelite și toți baronii locali. “...Odată am știut să zbor, îmi aduc aminte: aveam o “săgeată magică de aur
DESPRE AL DOILEA VAL DE REVOLUŢII ISLAMICE ŞI PORTOCALII. (NOTE PENTRU ESEUL AGONIA UE (6) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (35) de CONSTANTIN MILEA SANDU în [Corola-blog/BlogPost/347652_a_348981]
-
fără mamă, fără tată, fără suflet și fără Dumnezeu. Aceasta e Marea Orchestră a Lumii dirijată în sfârșitul istoriei celei mai mari înșelătorii umane de Oreste Regele Sunetelor și acompaniată la Violoncel și Contrabas de Regina Sunetelor și de Marea Vânzătoarea de Corăbii...un TE DEUM LAUDAMUS răstălmăcit în “Simfonia fantastică”, într-o uriașă Simfonie a Durerii și Fericirii umane - Sus, în acorduri de alăute și chimvale, cu 64 de Octave, jos, în corzi și stringuri în sunete de timpane cu
DESPRE AL DOILEA VAL DE REVOLUŢII ISLAMICE ŞI PORTOCALII. (NOTE PENTRU ESEUL AGONIA UE (6) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (35) de CONSTANTIN MILEA SANDU în [Corola-blog/BlogPost/347652_a_348981]
-
Un măr otrăvit, adus la București de evreică de la Departamentul de Stat SUA”. Tare mă tem că, dacă mai vine odată Victoria Nuland la București cu “mărul otrăvit”, ex-președintele T. Băsescu va mușca din “momeală”. Și cum Victoria Nuland, alias Vânzătoarea de Corăbii albe cu “Har Megidon-ul” ei de șefă Amazoană din Lemuria îl va convinge pe Ulise (ucigașul cu corăbiile sale negre) că mărul Occidentului e putred, iar viermele din UE e un zeu splendid care, distrugându-l, îi va
DESPRE AL DOILEA VAL DE REVOLUŢII ISLAMICE ŞI PORTOCALII. (NOTE PENTRU ESEUL AGONIA UE (6) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (35) de CONSTANTIN MILEA SANDU în [Corola-blog/BlogPost/347652_a_348981]
-
Metal ale Occidentului, având ca țintă, așa cum spuneam, Scutul antiatomic american de la Deveșelu, și din Occident cu câteva submarine Delphin trimise în croazieră pe Marea Neagră de Victoria Nulant și B. Obama & compania Orchestrei de Sunete a celebrei deja Amazoană și Vânzătoare de Corăbii albe, negre, roșii, galbene și albastre, pline toate cu submarine negre și albastre cu 12 stele galbene și o singură “soluție de comandă numerică selenară” israeliano-româno-americană-iraniano-danubiano-pontică & ET-X-Y-Z, care vor umbla pe sub Marea Neagră în toate direcțiile posibile, că n-
DESPRE AL DOILEA VAL DE REVOLUŢII ISLAMICE ŞI PORTOCALII. (NOTE PENTRU ESEUL AGONIA UE (6) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (35) de CONSTANTIN MILEA SANDU în [Corola-blog/BlogPost/347652_a_348981]
-
căciulile peste urechi, își acoperiră fața și se înclinară în fața fiorosului vrăjitor. Acesta râse în hohote, mai atinse cu nuielușa de abur câteva oale de smântână și pe biata vânzătoare, iar piața se umplu de vuietul țăndărilor. Și smântâna și vânzătoarea se prefăcură în cioburi, de parcă cineva aruncase cu praștia în vitrina magazinului. - Acum, că ați aflat cine sunt, tună vrăjitorul, să-mi aduceți la palat jumătate din mărfurile pe care le vindeți, ca să nu mă obosesc eu să vi le
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
când abia eram de clasa a opta. O mai trăi? Apoi, mulți ani mă gândeam ce ocupație ar avea o necunoscută în tramvai, în autobuz, era o curiozitate pe care Balzac mi-o insuflase, cine era necunoscuta? Juristă, contabilă, profesoară, vânzătoare, orice amănunt mă făcea să fac supoziții. Eram convins că voi scrie cel puțin zece romane. Dar tainele au rămas taine, romanele le-au scris alții. Eu am trecut cu arme și bagaje la poeți, iar poeții s-au dus
VIAŢA PE CREŞTET de BORIS MEHR în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361820_a_363149]
-
un teanc de bani în mână. Bani noi, frumoși, apetisanți. Pentru o clipă, am crezut că este o controloare de bilete. Dar ce controloare de bilete trece prin tramvai cu un teanc de bani în mână? Să fi fost o vânzătoare de bilete? Atunci ar fi trebuit să țină în mână bilete de călătorie, nu bani! Lumeasca inspirațiune îmi spune că nu era nici controloare, nici vânzătoare de bilete. Femeia era, pesemne, de la Fondul Monetar Internațional, Banca Europeană, sau Banca Mondială
IDEEA DE FAIR-PLAY de JIANU LIVIU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362056_a_363385]
-
trece prin tramvai cu un teanc de bani în mână? Să fi fost o vânzătoare de bilete? Atunci ar fi trebuit să țină în mână bilete de călătorie, nu bani! Lumeasca inspirațiune îmi spune că nu era nici controloare, nici vânzătoare de bilete. Femeia era, pesemne, de la Fondul Monetar Internațional, Banca Europeană, sau Banca Mondială. Ce să facă sărmanele bănci! Dacă statele nu le mai onorează cu împrumuturi, căci nu mai au din ce să le plătească nici măcar dobânzile, își trimit
IDEEA DE FAIR-PLAY de JIANU LIVIU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362056_a_363385]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > PÂINEA Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 924 din 12 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Pășesc cu emoție în primul magazin de pâine și rog curajoasă vânzătoarea: - O pâine vă rog! - De care să fie: albă, neagră, specialități ? După câteva secunde de gândire : - Obișnuită, cea mai obișnuită pâine! - Deci nu vreți specialități, toată cealaltă este obișnuită. - Ce numiți dvs specialități, îndrăznesc să întreb... - Păi cea cu cartofi
PÂINEA de LIA ZIDARU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365350_a_366679]
-
vechii mei bocanci sunt încă buni, am fost doar de două trei ori cu ei la munte. Haina mea de vânt este adevărat că s-a cam învechit. Mi-ar plăcea cea kaki dacă este mărimea mea. I-a cerut vânzătoarei să-i arate haina dorită și la probă s-a dovedit că era mărimea sa și că îi plăcea cum se mula pe corp. Era ușoară și dintr-un material bun. - Prefer, în loc de bocanci, să-mi iau un pantalon și
PE FALEZA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365479_a_366808]