167,899 matches
-
o anumită vîrstă”. De tinerețe, adică. Excepțiile ar fi reprezentate de „cîțiva critici”. Poeții, romancierii, dramaturgii, vai de capul lor, dacă au neșansa să treacă de 30-40 de ani! Uniunea Scriitorilor ar fi încăput pe mîinile cu vene îngroșate de vîrstă ale unor (în cel mai bun caz) foste talente. La fel, revistele culturale. Marius Ianuș, supărat foc pe seniorii din U.S. și din Ministerul Culturii care acordă subvenții, pretinde că „nu mai are nevoie, la douăzeci și opt de ani, de nici o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13501_a_14826]
-
Fracturi însă, Marius Ianuș s-a adresat Consiliului Uniunii Scriitorilor. Mă rog, revista nu e chiar opera lui personală, deși e ca și cînd ar fi.) La 28 de ani, Marius Ianuș ar trebui să se gîndească bine care e vîrsta critică de la care seacă inspirația literaților. Nici nu vrem să ne gîndim c-o fi 30 de ani, balzacianul prag (e drept, pentru doamne, nu pentru domni). Ce ne miră pe noi este că dnii C. Stănescu și Cristian Tudor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13501_a_14826]
-
domni). Ce ne miră pe noi este că dnii C. Stănescu și Cristian Tudor Popescu, redactorii răspunzători de ALA, găzduiesc cu atît neascunsă bucurie pamfletele (net inferioare poeziilor lui Ianuș) junelui furios. Speră că Ianuș îi va excepta de la regula vîrstei critice? Sau se cred tineri în eternitate? Lasă, c-o să vadă ei! l Sub titlul Renașterea Daciei?, istoricul Mircea Babeș publică în Observatorul cultural din 9-15 septembrie un lung comentariu pe o temă care ne-a interesat și pe noi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13501_a_14826]
-
tema numărului (Teribilismul), fostul nostru colaborator pare sigur că una din cauzele penuriei de teribiliști în România constă în faptul că generația ’60 (o fi fost ea, dacă o fi fost, teribilă, dar astăzi...) n-a murit de tot, în ciuda vîrstei înaintate... Aveți puțintică răbdare, colega! Totul la timpul său. Alta e partea proastă: nu știm ce vom face cu „publicul” României literare despre care dl C.R. scrie cu mare dispreț în Evenimentul zilei. „Nici nu e prea greu să șochezi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13501_a_14826]
-
ritos, abia disimultă estetic sub pretextul romanului, formulă aleasă doar pentru a se fi dovedit adesea cel mai nimerit vehicul ideologic. Aceasta este tribuna la care scriitorul redevine profet. Urmărind tribulațiile unui antierou, Michel, funcționar occidental contemporan cu noi, de vîrstă medie (căci are tocmai patruzeci de ani), Houellebecq are pretenția de a scruta o epocă, o societate - cea dominantă astăzi la nivel global - și un Om, are pretenția, cu alte cuvinte, de a face istorie privind-o în ochi, de
Scandalosul Michel Houellebecq by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13496_a_14821]
-
un adevărat maestru în reproducerea conversației tuturor acestor personaje complet diferite prin cultură, meserie, mod de viață. Invitat de Teodorescu (Abăza) să intre în politică, bătrînul Hariga răspunde cu demnitatea și seninătatea celor care au cunoscut teroarea închisorilor comuniste: „... la vîrsta mea este nepotrivit să mă amestec în politică. Ai văzut ce-a pățit Corneliu... Însă el nu avea de ales. Mă rog... Și - domnul Hariga izbucnește în rîs, acompaniat de Teodorescu - eu n-am nici papionul, nici banii lui Rațiu
Ucigaș fără simbrie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13506_a_14831]
-
genoflexiuni nu făceam eu odată seara și dimineața! Iată că nu este chiar așa. Cercetătorul Dr. Christoph Stehling de la Universitatea din San Francisco a demonstrat printr-un studiu cu MRI făcut pe 136 de femei și 100 de bărbați de vârstă mijlocie (Între 45 și 55 de ani) că activitatea fizică intensă (alergare, sărituri, ridicare de greutăți) ar crește riscul de osteoartrită, cea mai răspândită formă de artrită, care afectează 27 de milioane de americani adulți. Mișcările lente (ciclism, Înot etc.
RSNA 2009. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_316]
-
în disprețul celorlalți. Fenomenul constituie un atentat la sănătatea publică la fel de grav ca fumatul. Cînd este vorba de adolescenți, aproape că înțeleg: fluctuații educaționale, frondă, exces hormonal etc. Dar cînd fenomenul tinde a se generaliza, cuprinzînd și alte segmente de vîrstă, indiferent de nivelurile culturale și profesionale, cum să rămîi indiferent?... Te plimbi printr-un parc, seara. Canicula a trecut, o boare încă timidă îi ia locul, stelele stau să răsară („umezi pe bolta senină”). Parfumuri suave răzbat vegetal, de ici-colo
Dreptul de a asculta greierii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13522_a_14847]
-
eroii pastorali își schimbă doar hainele în romanele lui George Sand, cavalerii idealiști ajung pînă în paginile lui Dostoievski. În „marele secol” francez, lectura preferată a publicului o reprezentau romanele cavalerești și pastorale. Ceea ce face originalitatea fiecăreia dintre cele patru vîrste ale romanului european este dat de geniul individual al marilor romancieri, fiecare dintre ei capabil să propună „o ipoteză substanțială asupra naturii și organizării unversului uman”. Reabilitarea spectaculoasă a romanului idealist-arhaic nu se face nici pe departe pe socoteala romanului
Meditații asupra romanului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13517_a_14842]
-
realizate de studenții anului II de Jurnalism, de cele mai multe ori printre membrii propriei familii - bunici, străbunici, apoi vecini și prieteni de familie. Subiecții au între 70 și ceva și peste 100 de ani, sînt majoritar femei (poate pentru că media de vîrstă e mai ridicată în rîndul lor, poate pentru că intervievatorii sînt ei înșiși predominant tinere femei), provin fie din mediul urban (uneori din rîndul societății bune de dinainte de 1947), fie din cel rural (chiar dintre cele mai sărace), din Ardeal (cîteodată
80 de ani, 14 mărturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13523_a_14848]
-
mai puțin convenabile, pe alocuri penibile sau care ar putea fi privite astăzi ca probe de incorectitudine politică. Răspunzînd întrebărilor puse de un redactor al revistei „Echinox” la sfîrșitul anului 1979 poeta vorbește în stilul exaltat al epocii, cu frenezia vîrstei foarte tinere despre epoca pe care o trăiește și despre rostul poeților din generația ei: „Fără îndoială că epoca de azi, atît de complexă, de multiformă, de problematică și problematizantă, de bogată în valențe prezente și posibilități latente, interesantă și
Pionierii postmodernismului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13525_a_14850]
-
gesturi au contribuit cu ceva important, deși invizibil, la starea de spirit a tinerei generații, cea care aprecia cel mai mult stilul literar optzecist și care a înfăptuit în bună măsură revoluția.” (p. 48) După căderea comunismului, ajunsă la o vîrstă a deplinei maturități (35 de ani), Magda Cârneci a avut parte de o experiență inițiatică în adevăratul înțeles al cuvântului. La sfîrșitul anului 1990 a obținut o bursă de studii la Paris, experiență dură, revelatoare, pentru un om care nu
Pionierii postmodernismului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13525_a_14850]
-
I, apărut la Editura Minerva, în 1990. ș...ț E bine că vă consacrați decisiv continuării și finalizării acestui proiect important. Nu cred, totuși, că editorialul dv. din „România literară” ar fi sau poate deveni un impediment. Nu am prejudecata vârstelor sau a treptelor biologice, dar iluștrii dv. predecesori Eugen Lovinescu și G. Călinescu, au fost mai prompți în realizarea „comediilor” lor de istorie literară. Știm că teoreticianul modern al sincronismului, al teoriei imitației și al mutației valorilor estetice a definitivat
Scrisori catre editorialist () [Corola-journal/Journalistic/13539_a_14864]
-
au fost mai prompți în realizarea „comediilor” lor de istorie literară. Știm că teoreticianul modern al sincronismului, al teoriei imitației și al mutației valorilor estetice a definitivat și a editat „Istoria literaturii române contemporane”, în cinci volume, între 1926-1929, la vârsta de 45-48 de ani, iar G. Călinescu izbutea, primul, la 42 de ani, în 1941, să editeze „Istoria literaturii române de la origini până în prezent”. Ca autor al volumului I de „Istorie critică a literaturii române”, dv. ați... debutat ceva mai
Scrisori catre editorialist () [Corola-journal/Journalistic/13539_a_14864]
-
pe marginea acestor nume. Astfel, Ion Bogdan Lefter deplânge în repetate rânduri situația autorilor pe care îi discută pentru puținul interes care li se acordă de către critica literară; el pierde însă din vedere faptul că suita de articole scrise la vârste diferite ale maturității sale critice, chiar dacă reunite între copertele aceleiași cărți și sistematizate prin așezarea lor în ordine cronologică, nu rezolvă impasul exegetic amintit. Îi amintim așadar criticului că suntem încă în așteptarea promisei monografii Leonid Dimov de o mie
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
Cred că veți evolua rapid, inteligența vă va supune curând, prin saturare de glorie facilă și prin lehamite de mult și amestecat, unui joc nou și cuceritor al epúrei. Adolescența se duce, și cu ea multele scârbe, inutile, excesive în vârsta următoare. Intimitățile țipătoare, lipsa de pudoare, aglomerările abracadabrante de relatări fără rușine, gesturile și experiențele neconsumate până la capăt distrug, prin delire și sinceritate masive, secretul sentimentelor, partea frumoasă a trăirilor acoperindu-se acum ca de sângele măcelăriei ori miasmele sălii
Post - Restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13557_a_14882]
-
impostori), am avea o imagine completă a lui Brâncuși, dar și a ceea ce înseamnă opera sa pentru sculptura secolului XX. Deși toate lucrările enumerate mai sus sînt datate într-un interval scurt care marchează începutul secolului, ele sugerează decisiv două vîrste, două estetici, două forme de angajare a privirii și două filosofii complet diferite. Dacă portretul lui Stănescu, al lui Dărăscu, Orgoliul și portretele de copil se sprijină încă pe vechea paradigmă a sculpturii occidentale (care începe cu clasicismul și se
Destine europene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13577_a_14902]
-
viața romancierului sud-african de origine afrikaner, într-un oraș de provincie situat la 90 de km. de Cap. E povestirea unei geneze de sine dureroase, a unei copilării prezidate de figura mamei dominatoare. Al doilea volum, apărut de curînd, Către vîrsta de bărbat, povestește la persoana a treia prima tinerețe a lui John, care a reușit să scape de existența provincială și iubirea sufocantă a mamei, odată cu începerea studiilor universitare de matematică la Cap, continuate la Londra în anii ’60, unde
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13578_a_14903]
-
internațională în 1962 cu Suna no ona (Femeia nisipurilor) - filmul cu același nume, realizat în colaborare cu Teshighara Hiroshi, fiind premiat în 1964 la Cannes. Numeroasele romane și povestiri ce au urmat au o linie epică asemănătoare: un bărbat de vîrstă și condiție socială medie este, în urma unui eveniment neprevăzut, smuls cu brutalitate din rutină. Odată declanșat procesul de ruptură, eroul rătăcește prin labirinturi. Parcursul e susceptibil de lecturi plurale, căci Kobo Abe se joacă simultan cu genuri diferite: roman polițist
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/13555_a_14880]
-
Constantin Țoiu Republic articolul cu titlul de mai sus tipărit pe timpuri în Gazeta literară la rubrica săptămânală “Contrapunct” în care evocam marile figuri ale clasicismului nostru literar. Spun “o sută fără șase” gândindu-mă la vârsta ce o avea în acel moment scriitorul mai puțin cunoscut astăzi, Alexandru Cazaban, de nouăzeci și patru de ani, un moșneag vioi, viguros, povestindu-mi întâmplări de-ale confraților. Text neapărat trebuitor istoriei noastre culturale secundare, a mărturiilor ei mărunte
Fără șase 100 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13573_a_14898]
-
un cuvînt de prezentare pentru fiecare oaspete, dar fiind un tip fin și realizînd că frigul, ca și înserarea care se apropie, răresc rîndurile spectatorilor, scurtează din speech-urile sale, din ce în ce mai concise. Primul invitat a fost și cel mai în vîrstă, un domn din Chile care a trăit încă vremurile democrației în acea țară, a fost ambasadorul ei, și s-a exilat cîndva, în secolul trecut, o personalitate al cărei nume ar trebui să-l știu pentru a nu mă descalifica
Trei încercări de-a petrece timpul la Berlin by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13556_a_14881]
-
a fost o mistică a Conducătorului suprem, de tip comunist-fascist, căruia i-a închinat un veritabil ritual cvasireligios, care Conducător se rostea - nu-i așa? - prin glasul baritonal al „marelui Preot”, în aclamațiile bigoților de tip nou, exaltați de toate vîrstele, în speță tineri amețiți de grandoarea insolitului ceremonial. Chiar și „faptele bune” pe care le-a săvîrșit Păunescu, poate dintr-un impuls benefic, poate pentru a-și testa limitele puterii personale, au dobîndit aspectul unor servicii aduse regimului, ca și cum poetul
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
prin poezie și publicistică. Textul Programe del Acto de Homenaje al poeta Aron Cotruș consemnează participarea scriitorilor și oamenilor de știință spanioli, la Madrid când, la 14 iunie 1952, în Aula Institutului de Cultură Hispanică, poetului i se sărbătorește atingerea vârstei de 60 de ani. Academia Regală Spaniolă și Academia Regală „de Buenas Letras” din Barcelona au acordat titlul de membru corespondent autorului Rapsodiei iberice. Enumerarea de până acum este, prin firea lucrurilor, restrictivă. Ea reține parte din documentele care pot
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
de altă parte, atingerea de această temă și câțiva termeni asimilați din aceeași cărticică și care au ieșit demult din uz, mă întăresc în suspiciunea mea de a nu lua în seamă micul truc, justificat și iertat, al omului în vârstă ce scrie poezii a căror șansă crede că e nulă... Poate că greșesc, și vreau să atenuez șocul printr-o reparație, tonul scrisorii fiind plăcut și sincer iar poeziile nu chiar proaste, cum înclină să le eticheteze autorul lor: ,, Nu
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13603_a_14928]
-
Barbu Cioculescu Atrasa fișa valorică a unui autor de aceeași vârstă cu cronicarul său, cu asemănătoare opinii și puncte de vedere, dintr-un mediu destul de bine cunoscut, poate fi, în variabile proporții, o norocoasă lovitură, precum și/sau o capcană la adresa spiritului critic, acela care pune nota reușitei artistice, în primul rând
Pe portativul a trei meridiane by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13613_a_14938]