1,804 matches
-
zecelea angajat din această grupă, deci el ar trebui să fie situat la 10 intervale în cadrul grupei. Așadar, valoarea cuartilei inferioare a vârstei este: Q1 = 25 + ( 10 :76 ) × 10 = 25 + 1,3 = 26,3 ani. Interpretare: 25% dintre persoane au vârsta până în 26, 3 ani restul peste 26,3 ani. În mod similar poziția cuartilei superioare a vârstei este: 3 × ( 159 +1 ) : 4 = 120. Această poziție se află în grupa de vârstă 34 -45. Este de fapt al patrusprezecelea din serie
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
38,7 ani Din aceste rezultate putem deduce că primul sfert al angajaților au vârste cuprinse între 15 și 26,3 ani. Ultimul sfert din angajați au vârste cuprinse între 38,7 și 65 de ani. Jumătate dintre angajați au vârsta până în 38,7 ani. Deci, cea mai mare concentrație de angajați se află între vârstele 2540 ani. Abaterea cuartilică este definită astfel: (Q3 Q1) : 2. În exemplul anterior, axându-ne pe vârsta angajaților, abaterea cuartilică va fi: (38,7 26
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
25+ 4,5= 29,5 ani , unde 25 reprezintă minimul intervalului unde este poziționată decila, 10 reprezintă mărimea intervalului, 76 reprezintă numărul de persoane din acel interval, iar 34 este poziția decilei din acel interval. Interpretare: 40% dintre persoane au vârsta până în 29, 5 ani, restul peste 29,5 ani. Figura nr. 6.6:Opțiunea pentru decile Centilele Sunt 99 de centile ce împart șirul de date în 100 de părți egale. Poziția oricărei centile se obține în mod asemănător cu
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
și doua vârstă din interval, după totalul de 106 angajați distribuiți în primele două intervale. Aceasta înseamnă că valoarea celei de a optzecea centilă a vârstei este: P80 = 35 + (80 : 38) × 22= 40,8 ani Interpretare: 80% dintre persoane au vârsta până în 40,8 ani restul peste 40,8 ani. Figura nr. 6.7: Opțiunea pentru centile Exemplu. Am luat variabila nrmem din Barometrul de Opinie Publica mai 2007. S-au calculat cuartilele iar rezultatele sunt prezentate în tabelul de mai
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
gospodăria lor este compusă din două persoane etc. În cazul variabilelor continue, unde se atribuie orice valoare într-un interval anume, tabelul de frecvențe se prezintă astfel: Tabelul nr. 6.9: Serie de date cu frecvențe în cazul variabilelor continue Vârsta 18-29 30-39 40-49 50-59 60 și peste Total Frecvența 30 25 20 35 40 150 Interpretare: 30 de persoane au declarat că au vârsta cuprinsă în intervalul 18-29 ani, 25 de persoane au declarat că au vârsta cuprinsă în intervalul
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
se prezintă astfel: Tabelul nr. 6.9: Serie de date cu frecvențe în cazul variabilelor continue Vârsta 18-29 30-39 40-49 50-59 60 și peste Total Frecvența 30 25 20 35 40 150 Interpretare: 30 de persoane au declarat că au vârsta cuprinsă în intervalul 18-29 ani, 25 de persoane au declarat că au vârsta cuprinsă în intervalul 30-39 ani etc. Frecvența relativă se obține raportând frecvența absolută a unei grupe la totalul frecvențelor. Se poate exprima sub formă de coeficient sau
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
cazul variabilelor continue Vârsta 18-29 30-39 40-49 50-59 60 și peste Total Frecvența 30 25 20 35 40 150 Interpretare: 30 de persoane au declarat că au vârsta cuprinsă în intervalul 18-29 ani, 25 de persoane au declarat că au vârsta cuprinsă în intervalul 30-39 ani etc. Frecvența relativă se obține raportând frecvența absolută a unei grupe la totalul frecvențelor. Se poate exprima sub formă de coeficient sau sub formă de procente. Tabelul nr. 6.10: Serie de date cu frecvențe
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Tabelul nr. 6.11: Serie de date cu frecvențe relative exprimate sub formă de procente. Vârsta 18-29 30-39 40-49 50-59 60 și peste Total Frecvența relativă 20% 17% 13% 23% 27% 100% Interpretare: 20% dintre persoane au declarat că au vârsta cuprinsă între 18-29 ani, 17% au declarat că au vârsta cuprinsă între 30-39 ani. Frecvența cumulată se obține adăugând frecvența relativă sau frecvența absolută a primei grupe (interval) la frecvența relativă sau absolută a celei de a doua grupe, cea
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
exprimate sub formă de procente. Vârsta 18-29 30-39 40-49 50-59 60 și peste Total Frecvența relativă 20% 17% 13% 23% 27% 100% Interpretare: 20% dintre persoane au declarat că au vârsta cuprinsă între 18-29 ani, 17% au declarat că au vârsta cuprinsă între 30-39 ani. Frecvența cumulată se obține adăugând frecvența relativă sau frecvența absolută a primei grupe (interval) la frecvența relativă sau absolută a celei de a doua grupe, cea a primei și acelei de a doua grupe la a
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
primei grupe (interval) la frecvența relativă sau absolută a celei de a doua grupe, cea a primei și acelei de a doua grupe la a treia grupă, ș.a.m.d. Tabelul nr. 6.12: Distribuția angajaților unei companii în funcție de vârstă Vârsta Frecvența Frecvențe cumulate Între 15 -25 30 30 Între 25 -35 76 106 Între 35 -45 38 144 Între 45 -55 10 154 Între 55 -65 5 159 TOTAL 159 Interpretare: 106 persoane au declarat că au vârsta cuprinsă între
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
în funcție de vârstă Vârsta Frecvența Frecvențe cumulate Între 15 -25 30 30 Între 25 -35 76 106 Între 35 -45 38 144 Între 45 -55 10 154 Între 55 -65 5 159 TOTAL 159 Interpretare: 106 persoane au declarat că au vârsta cuprinsă între 15-35 ani, 144 persoane au declarat că au vârsta cuprinsă între 15-45 ani etc. În SPSS se pot realiza frecvențele absolute, relative sau cumulate din meniul ANALYZE/DESCRIPTIVE STATISTICS/FREQUENCIES. Figura nr. 6.17: Opțiunea frequencies Pentru a
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Între 25 -35 76 106 Între 35 -45 38 144 Între 45 -55 10 154 Între 55 -65 5 159 TOTAL 159 Interpretare: 106 persoane au declarat că au vârsta cuprinsă între 15-35 ani, 144 persoane au declarat că au vârsta cuprinsă între 15-45 ani etc. În SPSS se pot realiza frecvențele absolute, relative sau cumulate din meniul ANALYZE/DESCRIPTIVE STATISTICS/FREQUENCIES. Figura nr. 6.17: Opțiunea frequencies Pentru a ilustra un exemplu am luat variabila d2 din Barometrul de opinie
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
semnificativă (p=0,597). Am putea continua să eliminăm efectele de interacțiune de ordinul 2 ,dar în acest caz modelul nu ar mai prezice datele corespunzător. Deci modelul final va conține 2 interacțiuni de ordinul 2, ceea ce înseamnă că atât vârsta cât și rezidența au un efect independent asupra încrederii interpersonale (efectul cel mai mare îl are vârsta). Valoarea Hi pătrat pentru acest model este 3,92, p=0,27, acceptăm deci ipoteza de nul că datele observate sunt prezise de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
pentru mobilitatea școlară a cinci generații din România Sursa: Barometrul de Opinie Publică, 2002 Datele reflectă o creștere puternică a mobilității pentru generația celor care au între 40 și 60 de ani, urmată de o scădere pentru cei care au vârsta cuprinsă între 30 și 39 de ani. Mobilitatea școlară a generațiilor care au beneficiat de școlarizare în perioada comunistă este mare, depășind chiar limita de 0,7 pentru generația 40-49 de ani, în timp ce mobilitatea școlară a generațiilor mai vârstnice a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
frecvent, inspirându-mă din lămuririle metodologice incluse în raportul MEC din 2005. Rata brută de participare școlară la un anumit nivel de învățământ exprimă numărul persoanelor cuprinse într-un anumit ciclu de învățământ raportat la numărul de persoane care au vârsta corespunzătoare respectivului ciclu. De exemplu, rata brută de participare în învățământul primar se calculează împărțind numărul de elevi din clasele I-IV la numărul de copii care au vârsta cuprinsă între 6 și 10 ani. Rata netă de participare școlară
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
anumit ciclu de învățământ raportat la numărul de persoane care au vârsta corespunzătoare respectivului ciclu. De exemplu, rata brută de participare în învățământul primar se calculează împărțind numărul de elevi din clasele I-IV la numărul de copii care au vârsta cuprinsă între 6 și 10 ani. Rata netă de participare școlară se calculează introducând la numitor numărul de persoane de vârstă corespunzătoare care sunt înscrise la ciclul respectiv de învățământ. Ratele brute sunt adeseori mai mari decât cele nete, datorită
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de alocare de resurse, calificări sau calificative doar datorită apartenenței la aceeași rețea de rudenie (nepotism). Și, desigur, enumerarea ar putea continua. Educația preuniversitară este, potrivit reglementărilor, un bun public. Ea este asigurată tuturor celor eligibili (adică tinerilor care au vârsta potrivită și depășesc selecțiile formale) gratuit prin bugetul de stat, care trebuie să acopere toate cheltuielile aferente - salarizarea personalului și asigurarea și dezvoltarea cadrului material. Toate actele prin care cineva dintre cei ce gestionează sistemul de învățământ își folosește poziția
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
două treimi din PIB-ul României. Se explică astfel și faptul că ei sunt acceptați în țările europene, în ciuda unor probleme de ordin social/moral pe care le pun unii emigranți români. Aceeași anchetă a evidențiat faptul că emigranții au vârsta cuprinsă între 18 și 40 de ani și cuprind 40% din forța de muncă adultă din România, reprezentând pentru țară o reală pierdere cu dimensiuni tragice de ordin economic, social și demografic. Termenul de tragedie nu este exagerat dacă referirea
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
încercate de copil. Teama, chiar frica, rușinea sunt sentimente ce sunt descoperite de copil, în urma propriilor experiențe reușite sau nereușite (Dumitrașcu, 2006). Școlarul mare, 10-14 ani, reprezintă vârsta celor mai dramatice transformări din viața copilului: transformări fizice și psihice. Este vârsta primelor prietenii, a primelor deziluzii sau a primelor momente penibile. Fiecare dintre aceste momente este o lecție de viață, pe care copilul o absoarbe printre lacrimi și suspine. Acum este momentul în care se pot discuta cu argumente foarte serioase
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
duce la confuzii și neclarități. Cotarea alternativă a răspunsurilor Păstrarea neschimbată a ordinii: 1de acord; 2 nu știu; 3 împotrivă Alternarea răspunsurilor mai ales în cazul chestionarelor trimise prin poștă. Lipsa categoriilor adecvate de răspuns Lucrați sau sunteți în șomaj Vârsta: 14-18; 18-24; 24-30 etc. Ce ne facem cu pensionarii care nu sunt cuprinși în nici una din alternative? Vârsta: 14-18; 19-24; 25-30 etc. Evitarea dezirabilității sociale Subestimarea activităților imorale (conducere sub influența alcoolului); a bolilor sau dizabilităților. Supraestimarea activităților dezirabile (prezența
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
un suport activ și stimularea creșterii diversității, creând condiții în care fiecare angajat din organizație să aibă posibilitatea exprimării aspectelor relevante ce-l caracterizează (Thomas, 1991, apud. Janssens și Steyaert, 2003). 4. Caracteristicile apartenenței la diferite „categorii” 16. 4.1. Vârsta Procesul rapid de globalizare a economiei la nivel mondial, va conduce inevitabil și la modificarea structurii forței de muncă. Din ce în ce mai multe persoane vor trebui să se formeze și informeze continuu pentru a păstra ritmul cu această situație. Un procent foarte
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
81 8,54 8,54 Vârsta: sub 40 41-60 peste 61 Nota medie acordată (între 1 și 10) 8,53 8,65 8,94 Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 4. Cât de des vă rugați lui Dumnezeu în afara serviciilor religioase? Sex Vârstă Total masculin feminin Sub 40 41-60 Peste 61 Zilnic 52,6% 70,9% 52,6% 65,9% 75,4% 63,0% Săptămânal 14,7% 12,7% 16,1% 12,7% 10,8% 13,6% Lunar 12,6% 7,8% 15
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
1977). Tendința de a sparge clișeele și de a introduce soluții artistice proaspete este proprie și romanelor Cântecul își face cale (1961), unde, în dorința de a evita discursivitatea, autoarea imprimă discursului epic un elan romantic, și Cumpăna (1970). Romanul Vârsta de argint (1979) coboară până la nivelul unei publicistici fade. Opera cea mai izbutită e romanul Recviem pentru Maria (1986), în care, bazându-se pe date arhivistice și pe amintirile contemporanilor, pe intuiție și invenție, pe real și convențional, prozatoarea reconstituie
MALEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287970_a_289299]
-
generală și tipologii 93 Capitolul 5 Social și psihosocial în alegerea partenerului conjugal. Piața maritală 5.1. De la opțiunea altora la opțiunea proprie. Dragostea romantică 99 5.2. Determinațiile sociodemografice ale alegerii partenerului. Homogamie și heterogamie 102 5.2.1. Vârsta 103 5.2.2. Statutul socioprofesional 105 5.2.3. Rasă, etnie și religie 107 5.2.4. Homogamia spațio-geografică. Proximitate și selectivitate 109 5.3. Mecanisme psihosociale 110 5.3.1. Transferul de excitabilitate nervoasă (arousal) 111 5.3
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
spațiu de basm, un sat moldovenesc cu păduri, vii, livezi, încărcat de vegetație, poame, arome și culori, și un timp miraculos al anilor copilăriei, la care se întoarce mereu cu bucurie și nostalgie. Ca și Lucian Blaga, R. deplânge nu vârsta fragedă ca atare, cât puterile magice pe care inocența ei i le conferă: „Plâng anii de ucenicie în pădure/ Plâng după semnele lăsate pe mure/ Azi doar scâncetul viezurelui uneori îl mai aud...”. Și tot ca Blaga, poeta îl ia
RUSSO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289405_a_290734]