1,935 matches
-
se determină cu vâscozimetrul rotațional (Brookfield) la temperatura de 20 ± 0,1°C. Corpul de imersie și viteza de rotație se aleg în funcție de vâscozitate. Citirea se efectuează după 3 minute de la începutul mișcării de rotație a corpului de imersie. Valoarea vâscozității aparente: 100 mPa.s. SOLUȚIA COLOIDALĂ DE CARBOXIMETILCELULOZĂ SODICĂ Carboximetilceluloza sodică (FR X. Carboxymethylcellulosum natricum) Sin. Carmellosum Din punct de vedere structural carboximetilceluloza sodică este sarea de sodiu a policarboximetileterului de celuloză (glicolat de celuloză și de sodiu). Descriere: se
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
0 - 8,0. Conservare: în recipiente bine închise la temperaturi cuprinse între 8 15°C. Parametrii fizico-chimici determinați: * densitatea (se determină cu picnometrul); unde: m0 - masa picnometrului gol; ma - masa picnometrului cu apă; mx - masa picnometrului cu soluție de analizat. * vâscozitatea (se determină cu vâscozimetrul Ostwald); unde: η - vâscozitatea soluției de analizat; η0 - vâscozitatea soluției etalon; t - timpul de scurgere al soluției de analizat; t0 - timpul de scurgere al soluției etalon. * indicele de refracție (n) (se determină cu refractometrul Abbé); * conductibilitatea
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
la temperaturi cuprinse între 8 15°C. Parametrii fizico-chimici determinați: * densitatea (se determină cu picnometrul); unde: m0 - masa picnometrului gol; ma - masa picnometrului cu apă; mx - masa picnometrului cu soluție de analizat. * vâscozitatea (se determină cu vâscozimetrul Ostwald); unde: η - vâscozitatea soluției de analizat; η0 - vâscozitatea soluției etalon; t - timpul de scurgere al soluției de analizat; t0 - timpul de scurgere al soluției etalon. * indicele de refracție (n) (se determină cu refractometrul Abbé); * conductibilitatea electrică (1/R) (se determină cu conductometrul Radelkisz
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
15°C. Parametrii fizico-chimici determinați: * densitatea (se determină cu picnometrul); unde: m0 - masa picnometrului gol; ma - masa picnometrului cu apă; mx - masa picnometrului cu soluție de analizat. * vâscozitatea (se determină cu vâscozimetrul Ostwald); unde: η - vâscozitatea soluției de analizat; η0 - vâscozitatea soluției etalon; t - timpul de scurgere al soluției de analizat; t0 - timpul de scurgere al soluției etalon. * indicele de refracție (n) (se determină cu refractometrul Abbé); * conductibilitatea electrică (1/R) (se determină cu conductometrul Radelkisz); * pH-ul (se determină cu
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
de o senzație de căldură. Diluat cu apă produce prin agitare o spumă abundentă. Solubilitate: miscibil cu apă, alcool, cloroform, eter, practic insolubil în benzină, eter de petrol și parafină lichidă. Densitate relativă: d = 1,06 - 1,10 g/cm3. Vâscozitate dinamică: η = 400 - 600 mPa.s. pH = 5,0 - 7,0. Tween-urile se obțin prin reacția de eterificare a grupărilor -OH de la atomii de C2, C3 și C4, cu un număr variabil de molecule de polioxietilenglicol (n1 ≠ n2 ≠ n3) (PEG
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
și răcită și se completează cu același solvent la 100 mL, într-un balon cotat. Parametrii fizico-chimici determinați: * densitatea (se determină cu picnometrul); unde: m0 - masa picnometrului gol; ma - masa picnometrului cu apă; mx - masa picnometrului cu soluție de analizat. * vâscozitatea (se determină cu vâscozimetrul Ostwald); unde: η - vâscozitatea soluției de analizat; η0 - vâscozitatea soluției etalon; t - timpul de scurgere al soluției de analizat; t0 - timpul de scurgere al soluției etalon. * tensiunea superficială (se determină cu stalagmometrul Traube); unde: γx - tensiunea
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
la 100 mL, într-un balon cotat. Parametrii fizico-chimici determinați: * densitatea (se determină cu picnometrul); unde: m0 - masa picnometrului gol; ma - masa picnometrului cu apă; mx - masa picnometrului cu soluție de analizat. * vâscozitatea (se determină cu vâscozimetrul Ostwald); unde: η - vâscozitatea soluției de analizat; η0 - vâscozitatea soluției etalon; t - timpul de scurgere al soluției de analizat; t0 - timpul de scurgere al soluției etalon. * tensiunea superficială (se determină cu stalagmometrul Traube); unde: γx - tensiunea superficială a soluției de analizat; γ0 - tensiunea superficială
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
balon cotat. Parametrii fizico-chimici determinați: * densitatea (se determină cu picnometrul); unde: m0 - masa picnometrului gol; ma - masa picnometrului cu apă; mx - masa picnometrului cu soluție de analizat. * vâscozitatea (se determină cu vâscozimetrul Ostwald); unde: η - vâscozitatea soluției de analizat; η0 - vâscozitatea soluției etalon; t - timpul de scurgere al soluției de analizat; t0 - timpul de scurgere al soluției etalon. * tensiunea superficială (se determină cu stalagmometrul Traube); unde: γx - tensiunea superficială a soluției de analizat; γ0 - tensiunea superficială a soluției etalon; nx - numărul
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
al emulgatorilor în procesul de emulsionare poate fi explicat cu ajutorul structurii moleculare și a proprietăților lor fizico-chimice și constă în: * scăderea tensiunii superficiale la interfața ulei apă; * formarea unui film (strat) protector de adsorbție la suprafața particulelor fazei dispersate; * creșterea vâscozității emulsiei. Emulgatorii care acționează prin primele două mecanisme se numesc emulgatori adevărați; cei care acționează prin creșterea vâscozității se numesc pseudoemulgatori. Emulgatorii adevărați sunt compuși amfifilici care conțin în molecula lor grupări hidrofile și lipofile (ex. oleat de sodiu, palmitat
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
constă în: * scăderea tensiunii superficiale la interfața ulei apă; * formarea unui film (strat) protector de adsorbție la suprafața particulelor fazei dispersate; * creșterea vâscozității emulsiei. Emulgatorii care acționează prin primele două mecanisme se numesc emulgatori adevărați; cei care acționează prin creșterea vâscozității se numesc pseudoemulgatori. Emulgatorii adevărați sunt compuși amfifilici care conțin în molecula lor grupări hidrofile și lipofile (ex. oleat de sodiu, palmitat de sodiu, stearat de sodiu). Gruparea -COO-Na+ este gruparea hidrofilă iar catena hidrocarbonată este gruparea lipofilă sau hidrofobă
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
poate lua în considerare relația lui Stokes: unde: v = viteza de separare a particulelor fazei dispersate (cm/sec); r = raza particulelor fazei dispersate (cm); ρ1 = densitatea fazei interne (g/cm3); ρ2 = densitatea fazei externe (g/cm3); g = accelerația gravitațională; η = vâscozitatea mediului de dispersie (cP). Viteza de separare a emulsiilor va fi direct proporțională cu diferența de densitate a celor două faze dispersate și invers proporțională cu vâscozitatea mediului de dispersie. Stabilitatea emulsiilor este influențată și de raportul de concentrație a
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
interne (g/cm3); ρ2 = densitatea fazei externe (g/cm3); g = accelerația gravitațională; η = vâscozitatea mediului de dispersie (cP). Viteza de separare a emulsiilor va fi direct proporțională cu diferența de densitate a celor două faze dispersate și invers proporțională cu vâscozitatea mediului de dispersie. Stabilitatea emulsiilor este influențată și de raportul de concentrație a fazelor. Ea va fi cu atât mai mare, cu cât cantitatea de substanță dispersată este mai mică față de mediul de dispersie. Un alt factor care nu este
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
sunt separate prin pelicule de lichid. b) coalescența - constă în ruperea peliculelor și contopirea particulelor din interiorul agregatului. Procesul se finalizează prin separarea completă a celor două faze (dezemulsionare). Caracterizarea fizico-chimică a emulsiilor constă în determinarea tipului de emulsie, determinarea vâscozității și determinarea pH-ului. Partea experimentală I. Prepararea emulsiilor * Prepararea emulsiei de ulei de parafină în apă (U/A), emulgator stearat de trietanolamină. Mod de lucru O cantitate de 4,4 g stearină se topește pe baia de apă într-
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
conductibilitatea electrică (1/R) la conductometrul Radelkisz. Dacă emulsia este de tip U/ A conductibilitatea electrică va avea o valoare mare iar dacă emulsia este de tip A/U conductibilitatea electrică va avea o valoare mică. 2. Determinarea vâscozitații Determinarea vâscozității se realizează cu ajutorul vâscozimetrului Höppler (figura 40). Descrierea aparatului: vâscozimetrul Höppler este alcătuit dintr-un corp de sticlă, cilindric, cu rol de termostat, T, în interioarul căruia se află un tub cilindric C, prevăzut cu repere, în care se introduce
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
T, în interioarul căruia se află un tub cilindric C, prevăzut cu repere, în care se introduce emulsia de cercetat și o bilă metalică sau de sticlă, de rază și dimensiune cunoscută aleasă din trusa de bile a aparatului, în funcție de vâscozitatea emulsiei. Se atașează capacul metalic și apoi se rotește corpul T al aparatului de câteva ori pentru omogenizarea straturilor emulsiei. Se notează timpul de cădere al bilei între două repere și se introduce în relația (190): în care: η = vâscozitatea
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
vâscozitatea emulsiei. Se atașează capacul metalic și apoi se rotește corpul T al aparatului de câteva ori pentru omogenizarea straturilor emulsiei. Se notează timpul de cădere al bilei între două repere și se introduce în relația (190): în care: η = vâscozitatea dinamică a emulsiei (cP); k = constanta bilei (în tabelul din anexa 12); ρb = densitatea bilei (în tabelul din anexa 12); t = timpul de cădere al bilei, în secunde; ρem = densitatea emulsiei (se determină cu ajutorul picnometrului). În cazul în care constanta
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
12); t = timpul de cădere al bilei, în secunde; ρem = densitatea emulsiei (se determină cu ajutorul picnometrului). În cazul în care constanta aparatului sau constanta bilei nu sunt cunoscute, ele se determină cu ajutorul unui etalon adecvat sau al apei . La determinarea vâscozității, variațiile de temperatură nu trebuie să depășească ± 0,1°C, motiv pentru care prin termostatul T circulă de obicei apă de o anumită temperatură. Timpul de cădere al bilei trebuie să se încadreze între 100 - 300 secunde. Măsurarea timpului se
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
externă); * agentul de suspendare (agent de dispersie sau agent de stabilitate), care se va adăuga în cazul în care faza dispersată este sub 20%. Agentul de suspendare poate acționa prin următoarele mecanisme: * scăderea tensiunii superficiale la interfața solid/lichid; * mărirea vâscozității mediului de dispersie; * conferirea de sarcini electrice particulelor fazei dispersate; * coloid protector; În funcție de aspectul sedimentului, suspensiile se clasifică în: * Suspensii floculate - suspensii caracterizate prin sedimente înalte, în care particulele fazei dispersate sunt legate între ele, formând așa numitele flocoane (agregate
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
sedimentare: într-un cilindru gradat de 100 mL se introduce suspensia de cercetat, omogenizată (până la semn). Se determină la intervale de 15 minute înălțimea la care se află depozitul. DETERMINAREA MASEI MOLECULARE A MACROMOLECULELOR (POLIMERILOR) PRIN METODA VÂSCOZIMETRICĂ Considerații teoretice Vâscozitatea este proprietatea lichidelor de a opune rezistență în timpul scurgerii, la alunecarea a două straturi plan paralele învecinate. Vâscozitatea sau frecarea internă se manifestă la curgerea lichidelor și/sau la introducerea unui corp solid în lichid și se datorește forțelor de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
la intervale de 15 minute înălțimea la care se află depozitul. DETERMINAREA MASEI MOLECULARE A MACROMOLECULELOR (POLIMERILOR) PRIN METODA VÂSCOZIMETRICĂ Considerații teoretice Vâscozitatea este proprietatea lichidelor de a opune rezistență în timpul scurgerii, la alunecarea a două straturi plan paralele învecinate. Vâscozitatea sau frecarea internă se manifestă la curgerea lichidelor și/sau la introducerea unui corp solid în lichid și se datorește forțelor de atracție dintre domeniile învecinate ale lichidului. Oricărei mișcări a unui domeniu față de altul, i se opune energia de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
față de altul, i se opune energia de coeziune sau forța de frecare (Ff) care este exprimată prin relația lui Newton (191): unde: S = suprafața planului în care are loc alunecarea (deplasarea relativă) a două suprafețe plan paralele; η = coeficient de vâscozitate (vâscozitate dinamică); dv dx = gradient de viteză (variația vitezei cu distanța). Studiul curgerii lichidelor prin tuburi înguste poate servi la determinarea coeficientului de vâscozitate η. Medicul Poiseuille (1884), fiind preocupat de curgerea sângelui prin vasele capilare, a studiat curgerea lichidelor
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
altul, i se opune energia de coeziune sau forța de frecare (Ff) care este exprimată prin relația lui Newton (191): unde: S = suprafața planului în care are loc alunecarea (deplasarea relativă) a două suprafețe plan paralele; η = coeficient de vâscozitate (vâscozitate dinamică); dv dx = gradient de viteză (variația vitezei cu distanța). Studiul curgerii lichidelor prin tuburi înguste poate servi la determinarea coeficientului de vâscozitate η. Medicul Poiseuille (1884), fiind preocupat de curgerea sângelui prin vasele capilare, a studiat curgerea lichidelor prin
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
planului în care are loc alunecarea (deplasarea relativă) a două suprafețe plan paralele; η = coeficient de vâscozitate (vâscozitate dinamică); dv dx = gradient de viteză (variația vitezei cu distanța). Studiul curgerii lichidelor prin tuburi înguste poate servi la determinarea coeficientului de vâscozitate η. Medicul Poiseuille (1884), fiind preocupat de curgerea sângelui prin vasele capilare, a studiat curgerea lichidelor prin tuburi, stabilind și o relație ce-i poartă numele (193): în care: V = volumul de lichid care curge prin tubul capilar în timpul t
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
care: V = volumul de lichid care curge prin tubul capilar în timpul t; r = raza tubului capilar; h = lungimea tubului capilar; ∆p = diferența de presiune care provoacă curgerea lichidului, în condiții identice de lucru este proporțională cu densitatea lichidului d; η = vâscozitatea dinamică aparentă sau coeficientul de vâscozitate absolut, care se măsoară în: * poise P ; * centipoise ; * milipoise Din relația (193) coeficientul de vâscozitate (η) va fi (194): Relația (194) este valabilă în presupunerea că este o curgere laminară, adică firele de lichid
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
curge prin tubul capilar în timpul t; r = raza tubului capilar; h = lungimea tubului capilar; ∆p = diferența de presiune care provoacă curgerea lichidului, în condiții identice de lucru este proporțională cu densitatea lichidului d; η = vâscozitatea dinamică aparentă sau coeficientul de vâscozitate absolut, care se măsoară în: * poise P ; * centipoise ; * milipoise Din relația (193) coeficientul de vâscozitate (η) va fi (194): Relația (194) este valabilă în presupunerea că este o curgere laminară, adică firele de lichid rămân paralele și nu se desprind
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]