903 matches
-
spre miazăzi și fură astfel forțați să se lase purtați de vânt și de valuri până în apropiere de coastele de nord ale Africii, până în Tripolitania, unde vrând nevrând aruncară ancora pentru reparații la navă. Apoi, mai mult de jumătate din vâslele galerei se făcuseră așchii în lupta cu valurile mari. Reparațiile navei durară mai bine de două săptămâni și misiunea lor pierdu astfel timp prețios. În cele din urmă însă, ridicară din nou ancora și navigară nu departe de țărm, spre
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
afectat. -O poți face Marcellus, răspunse acesta. Vestea morții acestui învățător m-a întristat și pe mine. *** Junius Genarius Muso îl întâlni pe magistrul Ruthavan pe puntea vasului dis de dimineață. Portul Gazei se zărea acum foarte aproape. Oamenii de la vâsle trăgeau cu voioșie știind că pământul este din nou aproape. -Mai avem foarte puțin până în Gaza magistre și ne vom despărți, spuse Muso. -Citește acest bilet, îi răspunse Ruthavan înmânându-i acestuia un bețișor aurit la capătul căruia se afla
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
cu simpatie. Galera o vom preda autorităților romane în Gaza, unde va fi îndreptată apoi către Jaffa. O vei recupera la întoarcere. Centurionul nici n-avu timp să mai gândească ceva. Portul Gazei era foarte aproape. -Coborâți vela și ridicați vâslele mari pentru acostare, porunci Muso.Vâslele mici în apă! Gaza avea să-l întâmpine însă pe magistrul Ruthavan cu vestea tragică a răstignirii lui Iisus din Nazareth. Fără a putea pronunța nimic, acesta află și cealaltă veste și anume a
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
autorităților romane în Gaza, unde va fi îndreptată apoi către Jaffa. O vei recupera la întoarcere. Centurionul nici n-avu timp să mai gândească ceva. Portul Gazei era foarte aproape. -Coborâți vela și ridicați vâslele mari pentru acostare, porunci Muso.Vâslele mici în apă! Gaza avea să-l întâmpine însă pe magistrul Ruthavan cu vestea tragică a răstignirii lui Iisus din Nazareth. Fără a putea pronunța nimic, acesta află și cealaltă veste și anume a învierii învățătorului, veste de care fu
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
auzea zgomotul valurilor sparte de diguri și urma să fie o mare liniștită și plăcută pentru pescuitul din barcă. În cele câteva minute disponibile, m-am îmbracat sumar, anunțându-se o zi toridă. Mi-am luat cafeaua într-o sticluță, vâslele din boxă și am alergat în parcare. Restul sculelor erau pregătite în mașină, un Moskvici vechi, dar încă harnic. Am pornit grăbit motorul și-l ascultam cum toarce liniștit sub răcoarea dimineții. Începea să se crape de ziuă, iar întunericul
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377710_a_379039]
-
peștele nu mai mușca. Apa mării aproape fiartă și lipsa curenților au amorțit peștele pe fundul apei. Am strâns sculele, mi-am recuperat parâma ancorei, am montat ramele și cu minciogurile puse în barcă, am început să trag liniștit la vâsle. Cu speranța că la mal voi găsi cumpărători, am cântărit din priviri grămada de pește, considerând că totuși a fost o zi mulțumitoare, pentru o asemenea vreme călduroasă și lipsită de bătaia vântului. Când vântul bate din nord, apa se
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377710_a_379039]
-
de Partid a Comitetului Central al P.M.R., Direcția Treburilor Consiliului de Miniștri, Ministerul Forțelor Armate și Ministerul Transporturilor vor preda la dispoziția și în grija Ministerului Securității Statului, casele de locuit, vilele, mijloacele de transport auto, garajele, bărcile cu motor și vâsle, trenurile speciale, automotoarele și baza de distribuire a alimentelor pentru aprovizionarea Conducerii Partidului Muncitoresc Român și a Guvernului Republicii Populare Române. Predarea bunurilor indicate mai sus se va face conform listelor anexe, împreună cu toate instalațiile, piesele de schimb, inventarul și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de organism; Fig. nr. 18, 19, 20 și 21 - Atingerea sau menținerea stării de bine (fitness) prin înot, canotaj, caiac, vâslit la simulator Jogging de la A la Z II 37 practicarea canotajului sau caiacului amator, a plimbărilor cu barca cu vâsle sau practicarea efortului la simulatoarele de vâslit solicită și, în același timp, educă / dezvoltă aptitudini și capacități superioare (forță, rezistență, capacitate de efort, capacitate vitală etc.), însă o mare parte a corpului este susținută de ambarcațiune sau simulator iar efortul
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
am auzit de Leka Hinnedi a fost în momentul în care a comunicat că hipcrpropulsorul navetei sale s-a desincronizat. Probabil că a ajuns în spațiu undeva de unde nu a mai avut combustibil să se întoarcă. - Trebuia să pornească cu vâslele, hohoti Carrin, făcând o glumă a cărei poantă nu îi spunea mare lucru lui N'Gai Loon, semn că tensiunea se mai potolise. Și vrei să spui că tu nu ești un supersoldat precum oamenii tăi? continuă clona după o
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
turmă/ Boii soarelui pășteau prin beznă fără urmă/ Mânați de ciclopi; trupurile se pierdeau în albii de glod/ Erau crescute ca munții, ciclopu-ntre ele un plod”; „Pescari de larg cu bărci smolite și sitelci/ Se rânduiesc arar și greu la vâslă,/ Aduc nisetri grași în suc de melci/ În seara asta sub viorile de pâslă”. Borhotul acesta modernist, neocolit de diverse influențe, se va limpezi nefericit în poeme în care versul este acordat la nevoile circumstanțiale ale cetății: „Ogorul e unul
MARGARIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288013_a_289342]
-
Michael Adas, „From Avoidance to Confrontation: Peasant Protest in Pre-Colonial and Colonial Southeast Asia”, Comparative Studies in Society and History 23, nr. 2, 1981, pp. 217-247. Se poate spune că populațiile de pe malul oceanului sau al râurilor „au votat cu vâslele”. Problema fugii populației nu a existat doar În Asia de Sud-Est. La sfârșitul secolului al XIV-lea și În cursul secolului al XV-lea, după ce epidemia de ciumă neagră redusese populația Europei Occidentale la aproape o treime, nobilii s-au confruntat cu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
facă orice aluzie la starea de gravidă a bunicii lui, care tocmai stătea să nască? Și nici un cuvânt despre cele zece bărci de salvare lipsă, care fuseseră transferate pentru fumizarea portului în timpul atacurilor aeriene și fuseseră înlocuite cu bărci cu vâsle cu o capacitate mai redusă și cu câteva plute de salvare din kapok presat, stivuite în grabă și amarate strâns. Gustloff trebuia să fie prezentată utilizatorilor din internet doar ca navă a refugiaților. De ce mințea Konny? De ce se înșela băiatul
Günter Grass - În mers de rac by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14959_a_16284]
-
o revoltă neputincioasă față de realitate. Această pudoare îmbracă uneori haina unei aparent jucăușe, dar de fapt grave ironii, alteori se manifestă printr-o artă a îndepărtării și a aluziei: „sub picioarele mele scârțâie zăpada/ pe o uliță cu miros de vâsle - / a trecut și trupul meu pe acolo/ și m-a-ntrebat «unde naiba ai fost și cui să cer iertare?...»/ un arlechin i-a răspuns:/ privighetorile sunt încă în război...” (De seară, din Ușor, deasupra lumii). Discreția lirismului conduce spre concentrare și
SAPLACAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289476_a_290805]
-
se încarcă de materie cromatică de felul celei folosite cu bune rezultate de Al. Robot: „Captivă, luna zace-n năvoadele cu pești,/ zbătându-se și nu prea, foșnind prin solzii vineți,/ în timp ce-n altă lună, a lotcii pescărești/ aproape roase vâsle strâns le țineți”. Răsună aici și alte clape, inclusiv (și nu fără farmec) cele amintind de G. Călinescu: „văzduhul e vibrant:/ - planete, astre urse -/ parcă ne vin ciudat/ peste planete curse.// Iubirea de înalturi/ ne arde-n trup, precum/ mari
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
sate, ostroave, afluenți pe stânga și pe dreapta, gârle, pâraie, grinduri, mlaștini, cataracte, cascade, locuri potrivnice navigatului, bolovani dușmănoși în mijlocul râului, vârtejuri ce trebuie ocolite, strâmtori, bucăți de drum unde se putea pluti cu ajutorul pânzelor, altele unde era nevoie de vâsle, altele unde ambarcațiunea trebuia trasă la edec, serii covârșitor monotone, întrerupte în câteva locuri de mici „monografii” ale marilor bazine hidrografice (Descrierea minunatului râu Irtâș, Descrierea vestitului și marelui râu Obi chiar de la obârșie și până la sfârșit, la gurile sale
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
mărturisește autorul), atmosfera crepusculară, hipnotică, încărcată de o „poezie a decadenței umane” (I. Negoițescu), specifică acestui roman al „ultimilor” descendenți ai lumii vechi („burghezo-moșierești”) este unică în proza lui N. Trilogia Somnul vameșului (1981), care cuprinde romane publicate anterior - Fără vâsle (1972), Noaptea (1974; Premiul Asociației Scriitorilor din București) și Grădina Icoanei (1977) -, continuă tema nevinovatului vinovat, descendent al lumii vechi și purtător al stigmatului trecutului. Scriitorul exersează mijloace stilistice total diferite însă abandonează subtilitățile unei scriituri poetico-simbolice, de sugestie și
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
se reflectă nu doar în sfera relației cu propria istorie (trecută) și familie (reprezentată de unchiul Trifon), dar și în sfera relației cu istoria prezentă sau cu femeia iubită. Simbolul acestei ambivalente (ne)vinovății, asociată violenței îndreptate împotriva celuilalt, este vâsla: cine ține vâsla îl poate lovi pe celălalt (care, poate, chiar dorește să fie lovit), pentru a se salva el însuși. Justițiarul Iustin Arghir caută de fapt modalitatea de a nu ține în mâini nici un fel de vâslă - metaforă a
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
doar în sfera relației cu propria istorie (trecută) și familie (reprezentată de unchiul Trifon), dar și în sfera relației cu istoria prezentă sau cu femeia iubită. Simbolul acestei ambivalente (ne)vinovății, asociată violenței îndreptate împotriva celuilalt, este vâsla: cine ține vâsla îl poate lovi pe celălalt (care, poate, chiar dorește să fie lovit), pentru a se salva el însuși. Justițiarul Iustin Arghir caută de fapt modalitatea de a nu ține în mâini nici un fel de vâslă - metaforă a puterii, a cârmei
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
celuilalt, este vâsla: cine ține vâsla îl poate lovi pe celălalt (care, poate, chiar dorește să fie lovit), pentru a se salva el însuși. Justițiarul Iustin Arghir caută de fapt modalitatea de a nu ține în mâini nici un fel de vâslă - metaforă a puterii, a cârmei politice, trimițând la sintagme de tipul „la cârma țării”, „cârmaciul”. În Zile de nisip problema puterii ca formă de egoism și conservare se pune în mod direct și cu acuitate. Narațiunea se concentrează, cinematografic, pe
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
și nu complică parabola. El rămâne în planul realului (viața morală a indivizilor) și asta e bine, pentru că aici este spațiul în care se revelează caracterele și se prefigurează, în fond, condiția omului. EUGEN SIMION SCRIERI: Ultimii, București, 1970; Fără vâsle, București, 1972; Noaptea, București, 1974; Grădina Icoanei, București, 1977; Zile de nisip, București, 1979; ed. (Crime de sable), tr. Alain Paruit, Paris, 1989; Somnul vameșului, I-III, pref. Nicolae Manolescu, postfața autorului, București, 1981; Le Second Messager, tr. Alain Paruit
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
Raicu, „Ultimii”, RL, 1970, 33; Dan Cristea, „Ultimii”, ARG, 1970, 9; Al. Dobrescu, Virtuțile romanului polițist, CRC, 1970, 48; S. Damian, Primul roman: „Ultimii”, RL, 1971, 4; Stănescu, Cronici, 156-160; Nicolae Manolescu, Un romancier, RL, 1972, 45; Laurențiu Ulici, „Fără vâsle”, CNT, 1972, 47; Al. Ruja, „Fără vâsle”, O, 1973, 1; Cornel Ungureanu, Biografie și construcție, RL, 1973, 25; Petrescu, Scriitori, 129-135; Iorgulescu, Rondul, 115-120; Ciobanu, Critica, 162-165; Nicolae Manolescu, Evoluția unui romancier, RL, 1974, 31; Dumitru Micu, O secțiune într-
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
Ultimii”, ARG, 1970, 9; Al. Dobrescu, Virtuțile romanului polițist, CRC, 1970, 48; S. Damian, Primul roman: „Ultimii”, RL, 1971, 4; Stănescu, Cronici, 156-160; Nicolae Manolescu, Un romancier, RL, 1972, 45; Laurențiu Ulici, „Fără vâsle”, CNT, 1972, 47; Al. Ruja, „Fără vâsle”, O, 1973, 1; Cornel Ungureanu, Biografie și construcție, RL, 1973, 25; Petrescu, Scriitori, 129-135; Iorgulescu, Rondul, 115-120; Ciobanu, Critica, 162-165; Nicolae Manolescu, Evoluția unui romancier, RL, 1974, 31; Dumitru Micu, O secțiune într-o lume apusă, CNT, 1975, 2; Ardeleanu
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
zări movila aceea albă, el porunci, cu un glas ațîțat, să fie coborîte ambarcațiunile. Cele patru ambarcațiuni, cu a lui Ahab în frunte, se avîntară așadar spre pradă. Matahala albă se scufundă însă, în curînd și în vreme ce noi așteptam, cu vîslele în aer, să apară din nou, ea se ridică, încet, chiar în locul unde se scufundase mai adineaori. Uitînd pentru o clipă de Moby Dick, contemplam cel mai uluitor fenomen pe care marea cea tainică l-a dezvăluit vreodată oamenilor: pe
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
apei, încît, socotind că nu era, încă, alarmată de-a binelea, Ahab ne porunci să nu vorbim decît în șoaptă și să nu folosim ramele. Așezați pe copastiile ambarcațiunilor, întocmai ca indienii din Ontario, lunecam în tăcere, cu ajutorul cîte unei vîsle scurte, marea calmă nepermițînd folosirea pînzelor. Deodată, în timp ce înaintam pe urmele balenei, aceasta își repezi coada drept în sus, la vreo patruzeci de picioare în văzduh, apoi dispăru ca un turn înghițit de ape. Ă S-a dat la fund
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
monstru decît celelalte ambarcațiuni, fumătorul socoti că tocmai lui îi va reveni onoarea de a-l captura. Acum era limpede că balena își dăduse în sfîrșit seama că-i urmărită. De aceea, tăcerea și precauțiile nu-și mai aveau rostul. Vîslele scurte fură lăsate din mîini, fiind înlocuite numaidecît cu babaicile cele mari, care intrară zgomotos în acțiune. Pufăind mereu din pipă, Stubb își îndemnă oamenii la atac. Da, balena își schimbase brusc tactica. Pe deplin conștientă de primejdie, înota cu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]