760 matches
-
acelea care răsună deasupra bordului subțire, din lemn alb, de cedru, al unei ambarcațiuni, în clipa cînd vîslașii ei sînt prinși în lațurile călăului. Aidoma celor șase burghezi din Calais aduși în fața regelui Edward, cei șase mateloți din echipajul ambarcațiunii vîslesc în chiar fălcile morții, cu ștreangul la gît, ca să zic așa. O clipă de gîndire vă va îngădui poate să înțelegeți acum ce înseamnă accidentele care se întîmplă atît de frecvent în vînătoarea de balene - despre puține dintre ele se
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
înfulicînd o bucată de biftec à la grenadir. Și astfel, cu ramele și cu chiotele, ambarcațiunile despicau valurile. între timp, Stubb, păstrîndu-și locul de comandă, continua să-și îndemne echipajul la atac, fără a înceta să pufăie din pipă. Oamenii vîsleau și se opinteau ca niște apucați, pînă cînd auziră porunca mult așteptată: Ă Ridică-te, Tashtego! Atinge-o! Harponul fu lansat. Ă înapoi peste tot! Oamenii vîsliră înapoi; în aceeași clipă, ceva fierbinte trecu șuierînd pe lîngă încheieturile tuturor: era
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
-și îndemne echipajul la atac, fără a înceta să pufăie din pipă. Oamenii vîsleau și se opinteau ca niște apucați, pînă cînd auziră porunca mult așteptată: Ă Ridică-te, Tashtego! Atinge-o! Harponul fu lansat. Ă înapoi peste tot! Oamenii vîsliră înapoi; în aceeași clipă, ceva fierbinte trecu șuierînd pe lîngă încheieturile tuturor: era saula fermecată. Cu o clipă înainte, Stubb o mai răsucise de două ori în jurul tamburului, de unde, din pricina rapidității sporite cu care se desfășura saula, țîșnea acum un
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ține în echilibru. Ambarcațiunile străbătură parcă întregi Atlanticuri și Pacificuri, pînă cînd, deodată, balena își încetini în sfîrșit goana. Ă Vira! Vira! strigă Stubb către primul vîslaș. Și, întorcînd ambarcațiunea pentru a o aduce în fața balenei, toți marinarii începură să vîslească spre ea, deși ambarcațiunea era încă la remorca monstrului. Ajungînd în curînd în dreptul acestuia, Stubb își propti genunchiul de tachetul rudimentar și începu să-și înfigă lancea în balena care fugea; la ordinele secundului, ambarcațiunea se trăgea înapoi din calea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nevoie de un braț puternic și nervos, căci adesea proiectilul acela greu trebuie să fie azvîrlit la o distanță de douăzeci sau treizeci de picioare. Dar, oricît de lungă și de obositoare ar fi vînătoarea, harponistului i se cere să vîslească între timp din răsputeri; de fapt, i se cere să dea celorlalți marinari un exemplu de muncă supraomenească, nu numai vîslind voinicește, ci și scoțînd niște chiote puternice, repetate; iar ce înseamnă s-o ții într-un zbieret, în timp ce toți
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
sau treizeci de picioare. Dar, oricît de lungă și de obositoare ar fi vînătoarea, harponistului i se cere să vîslească între timp din răsputeri; de fapt, i se cere să dea celorlalți marinari un exemplu de muncă supraomenească, nu numai vîslind voinicește, ci și scoțînd niște chiote puternice, repetate; iar ce înseamnă s-o ții într-un zbieret, în timp ce toți mușchii ți-s încordați la culme, nu poate ști nimeni dacă nu-ncearcă personal. Eu, de pildă, nu sînt în stare
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cuvine la prova. Orice s-ar spune, treaba asta mi se pare și stupidă, și inutilă. Atamanul s-ar cuveni să stea de la început pînă la sfîrșit în față, să mînuiască și harponul, și lancea, fără a fi nevoit să vîslească, decît în împrejurări extraordinare. Știu că asta ar putea duce uneori la o micșorare a vitezei în urmărirea vînatului, dar o îndelungată experiență pe mai multe baleniere, de diferite naționalități, m-a convins că, în covîrșitoarea lor majoritate, eșecurile au
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
deodată în dreptul mîinii nerăbdătoare a lui Gabriel. Acesta o apucă numaidecît, își scoase de la brîu un cuțit, îl înfipse în scrisoare și-l azvîrli, astfel încărcat, pe corabie, drept la picioarele lui Ahab. Apoi Gabriel le strigă camarazilor lui să vîslească de zor, ceea ce ei și făcură, încît ambarcațiunea rebelă se depărta grabnic de Pequod. Cînd, după acest interludiu, marinarii își reîncepură lucrul la pielea balenei, multe vorbe ciudate fură rostite în legătură cu sinistra întîmplare. Capitolul LXXI SAULA DE MAIMUȚĂ Freneticele munci
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
clipa cînd acestea păreau pe punctul de a fi izbite cu putere de bordul vasului. Dar cum aveau saulă din belșug în coșuri și cum balena plonja pare-se destul de încet, oamenii îi dădeau frîu liber și în același timp vîsleau din răsputeri pentru a se ține înaintea corabiei. Cîteva minute, bătălia trecu printr-o fază extrem de critică, deoarece, desfășurînd într-o direcție saula și vîslind cu înverșunare în direcția contrară, oamenii riscau să se răstoarne în orice moment. De fapt
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
balena plonja pare-se destul de încet, oamenii îi dădeau frîu liber și în același timp vîsleau din răsputeri pentru a se ține înaintea corabiei. Cîteva minute, bătălia trecu printr-o fază extrem de critică, deoarece, desfășurînd într-o direcție saula și vîslind cu înverșunare în direcția contrară, oamenii riscau să se răstoarne în orice moment. De fapt, ei căutau doar să cîștige un avans de cîteva picioare. Și se opintiră, pînă ce izbutiră să obțină acest avans; în clipa aceea chila vasului
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
atît de numeroase și de depărtate, încît balena va continua mult timp să sîngereze așa, întocmai cum un rîu continuă să curgă, chiar pe vreme de secetă, deoarece izvoarele lui se află departe în munții nevăzuți. Bunăoară acum, cînd ambarcațiunile vîsliră înspre balenă, primejdios de aproape de coada ce se zbătea, iar lăncile începură să i se înfigă în trup, din fiecare rană nouă țîșnea cîte un jet înalt, în vreme ce răsuflătoarea naturală din creștetul capului își trimitea doar la intervale rare înfricoșătorul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
că-și strînse iar rîndurile; batalioanele lor compacte, ale căror jeturi semănau cu niște șiruri de baionete scînteietoare, înaintau cu o repeziciune sporită. Rămași numai în cămașă și-n chiloți, ne-am repezit la rame și, după cîteva ore de vîslit, eram gata-gata să ne lăsăm păgubași, cînd, deodată, o încetinire generală a mișcărilor turmei ne dădu a înțelege că balenele erau acum sub înrîurirea acelei buimăceli stranii, care pare să le paralizeze voința și care, cînd e observată de vînători
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pată de grăsime pe undeva. Da! și de multe ori cînd, după vreo nouăzeci și șase de ore de muncă grea și fără răgaz, neîntreruptă nici măcar noaptea, deși abia s-au întors de pe mare cu ambarcațiunile lor, în care au vîslit o zi întreagă de-a lungul Ecuatorului, pînă li s-au umflat venele de la încheieturile mîinilor și din care au ieșit doar ca să tragă pe punte lanțurile grele, ca să manevreze cabestanul, ca să taie și să despice și ca să fie alumați
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
un deget la buze și se furișă peste parapet ca să apuce vîsla-cîrmă a ambarcațiunii, în vreme ce Ahab, trăgînd spre el palancul, porunci marinarilor de pe vas să-l coboare în ambarcațiune. Peste cîteva clipe, stătea la pupa acesteia, iar oamenii din Manilla vîsleau din răsputeri. în zadar îl mai strigă căpitanul englez. Cu spatele la corabia străină și cu fața-i de cremene îndreptată spre propria-i corabie, Ahab rămase în picioare pînă ce ajunse la Pequod. Capitolul C CARAFA înainte de a pierde din vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
băteau joc! Capitolul CXIII AURARUL Pătrunzînd tot mai adînc în zona de vânătoare din marea Japoniei, Pequod făcea pregătiri febrile. Adesea, pe o vreme calmă și plăcută, marinarii rămîneau cîte douăsprezece, cincisprezece, optsprezece sau douăzeci de ore în ambarcațiunile lor, vîslind de zor sau arborînd velele, pe urmele balenelor; alteori așteptau liniștiți, cîte șaizeci sau șaptezeci de minute în șir, apariția lor. Dar roadele acestei așteptări erau destul de neînsemnate. în asemenea momente, cînd plutești o zi întreagă, sub un soare blînd
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
aminte -se poate ca trauma să-mi refulat amintirea unora dintre lucrurile pe care le-am văzut acolo -, și apoi ne-am dus cu barca, o barcă de pescuit, unul dintre membrii kibutzului era la vâsle. Ne-a invitat să vâslim și noi. Îți amintesc că era noapte, vara, toată clasa acolo, băieți și fete, ne strigăm unii pe alții să intrăm în barcă, așa că barca aia hodorogită se umple de un număr destul de mare de puști, fiecare invitându-și prietenii
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
primară; integrarea valorică individuală în alcătuirea echipajelor; stabilirea valorilor indicatorilor esențiali de antrenament în funcție de obiectivul de concurs și de starea biologică a sportivului; elaborarea modelului global și a modeliului individual în funcție de pregătire; determinarea consumului maxim de oxigen; dinamica antrenamentelor de vâslit pe apa; reglaje tehnice; stabilirea unui grafic de cursă optim, a unui model de concurs. De exemplu, programul de determinare a aptidinii somatice a canotoarelor, pornește de la modelul morfologic, elaborat pentru sportul de mare performanță. În mod concret , determinarea aptitudinii
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
acest fel, se pot determina, următoarele: modelul individual de pregătire, pe cele 5 trepte de intensități; numărul loviturilor din partea fundamentală a lecției; vitezele de deplasare în R1, R2, R3; tempoul folosit în cele 5 aluri; repartizarea numărului de antrenamente de vâslit, de forță și de alergare pe cele 5 trepte de intensitate. Programul poate fi extins pentru a reda și alți indicatori ai etapei, ca: ritmul în cadrul cerlor 5 intensități, distanțele folosite în repetări, încărcăturile și numărul de repetări în antrenamentele
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
îngrijora, mă liniștește Paul. Data viitoare vei face zece, dar trebuie să treci peste limita de durere. După ce ai făcut asta, devine mai ușor, și de fiecare dată când vii aici, ai să vezi că e din ce în ce mai ușor. După stairmaster, vâslesc 1500 de metri și termin mergând susținut 1 kilometru și jumătate pe bandă. ― Te-ai descurcat excelent, spune Paul, care pare să creadă în puterea de motivație și pe care nu-l oprește faptul că vorbește unei mase de culoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
sport hainele pentru serviciu și ajunge la sală la 8. Și-a dublat programul pe care i l-a făcut Paul și a adăugat niște mișcări proprii. Lucrează cincisprezece minute pe bicicletă, douăzeci și cinci pe stairmaster, cincisprezece minute la aparatul de vâslit și o jumătate de oră pe banda de alergat -un fel de mers forțat, dar te simți ca și cum ai alerga. Apoi face exerciții la saltea și de-abia reușește să ajungă la birou pe 10, ignorând complet sandvișurile cu șuncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
a crăpat de ziuă. O dată cu revărsatul lin al zorilor atât de deosebit de ziua de dinainte, insula Kuchinoshima se zări în sfârșit dincolo de marea ce sclipea în razele soarelui de dimineață. Niște pescari japonezi ne-au sărit de îndată în ajutor vâslind într-o barcă mică. Acum mă aflu în coliba acelor pescari. M-au luat drept un negustor în drum spre Bōnotsu și mi-au dat de mâncare și de îmbrăcat. După furtună, cerul albastru e limpede precum cleștarul. Sunt pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
caporal la popotă. Rezervația indiană Încă o canoe fusese adusă la malul lacului. Cei doi indieni așteptau. Nick și cu taică-su se așezară la pupa bărcii, indienii o Împinseră În apă și unul din ei intră În ea ca să vâslească. Unchiul George stătea la pupa bărcii venite din sat. Indianul mai tânăr o Împinse și pe asta În apă și se așeză la rame. Cele două bărci o porniră-n Întuneric. Nick auzea furcheții celeilalte canoe scârțâind În ceață, mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
la pupa bărcii venite din sat. Indianul mai tânăr o Împinse și pe asta În apă și se așeză la rame. Cele două bărci o porniră-n Întuneric. Nick auzea furcheții celeilalte canoe scârțâind În ceață, mult În fața lor. Indienii vâsleau cu lovituri repezi care tăiau apa. Nick se lăsase pe spate și tatăl său Îl ținea de umeri. Indianul care Îi ducea pe ei trăgea din greu, dar cealaltă barcă era mereu Înaintea lor, pierdută-n ceață. — Unde mergem, tată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
parte, George? N-aș vrea s-o ating. Apoi, când Începu operația, unchiul George și trei indieni o ținură pe femeie să nu se miște. Ea Îl mușcă pe unchiul George și el Îi strigă „Cățea nenorocită“, iar indianul care vâslise În barca unchiului râse de el. Nick ținu ligheanul pentru tatăl său. Trecu mult timp. Tatăl ridică copilul și Îl plesni ca să-l facă să respire, apoi Îl dădu bătrânei. — Ai văzut, Nick, e un băiat. Cum e să fii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Mai niciodată. — Niciodată? — Ba da, câteodată. — Tati? — Da. — Unde s-a dus unchiul George? — O s-apară și el, stai liniștit. — E greu să mori, tati? Nu, cred că-i destul de ușor. Depinde. Stăteau În barcă, Nick la pupă și tatăl vâslea. Soarele se ridica din spatele dealurilor. Un biban sări, făcând cercuri În apă. Nick Își trecu mâna prin apă. I se păru caldă, În răcoarea pătrunzătoare a dimineții. Și În acea dimineață, pe lac, stând la pupa bărcii, cu tatăl său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]