446 matches
-
dreptul să consideri lumea un pretext estetic, un spectacol înțelegerii tale nobile și bolnave. Atunci suferi, fiind în afara suferinței. Nimeni nu va ști din ce belșug de dureri devii estet în mod religios. Gândurile izvorăsc din pustnicirea instinctelor, iar spiritul văduvește puterile vieții. Astfel, omul devine tare - dar fără mijloacele vitalității. Fenomenul uman e cea mai mare criză a biologiei. Neputând lua asupră-mi suferințele altora, le-am luat îndoielile. În întîiul fel sfârșești pe cruce și termini; în al doilea
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
apucă ploaia! — Dar cerul e senin! Fulgere pe cer senin! se înfioară oarba. Nu sunt de bun augur. Își impune să rămână calmă. Mergem mai întâi să-ți arătăm unde sunt depuse sulițele lui Marte, grăiește către copilă. Mângâie căpșorul văduvit pe păr: — Apoi ne luăm liber toată ziua ca să te sărbătorim. Fetița tropăie fericită lângă ea. După câțiva pași întreabă: — Da’ de ce avem și sulițe? — Fiind locul unde se adună colegiile preoțești, trebuie să existe și un sanctuar al zeului
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
oricărei compoziții va trebui să fie simplu, căci, cu cât este mai simplu, cu atât va fi mai natural și mai elegant. Recurgeți cât mai rar la gerunzii și participii, deoarece multe enunțuri care încep cu aceste construcții rămân adesea văduvite de predicat, devenind incorecte din punct de vedere gramatical. Evitați frazele prea ample, stufoase, care fac enunțul monoton prin repetiții succesive, prin 25 folosirea aceleiași diateze verbale. Încercați să alternați frazele lungi cu cele scurte, expunerea proprie cu citatele, recurgeți
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
de fotbal, dacă dezvoltarea economică a televiziunilor românești nu ar fi fost bine gândită de oameni deștepți, care au știut să scoată bani din media. Lor li se datorează măcar jumătate din dimensiunea acestei tranzacții fabuloase. Însă nici celelalte televiziuni, văduvite de transmisiile din Liga I, nu au de ce să se plângă. Dacă nu vor face audiențe în timpul meciurilor, vor atinge doritele puncte de rating după partide. Și în zilele cu fotbal, și în cele care urmează. Iar aici succesul se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
și ceva, Iașul, poreclit de tătari „Târgul de foc” din cauza deselor incendii, de cazaci „Târgul celor o mie de cărări” din cauza excelentului vin alb, de turci „Târgul suspinelor”, din cauza deselor maziliri, și de moldovenii înșiși „Dulcele târg” din cauza deselor giupânese văduvite de o amară istorie, Iașul, deci, era o așezare liniștită. Situat la întretăierea drumurilor care legau pe de o parte, partea răsăriteană a Moldovei, pe de altă parte, partea apuseană a Moldovei, orașul era un important punct strategic pentru turcii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
care nu poate fi disimulată de îmbrăcămintea grosolană. Cu atât mai puțin poate fi descifrat chipul micuț al fetiței. Se pare că este frig, foarte frig, pare a fi toamnă târzie, căci iedera de care este năpădită casa este aproape văduvită de frunze. Dora este cuprinsă de o stranie emoție, care devine din ce în ce mai intensă, pe măsură ce realizează ce asemănare izbitoare există între casa din fotografie și casa lor de la marginea pădurii. Și mai ales bradul ! Bradul falnic din fața casei ! Bradul care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
copleșitoare. Amintiri, gânduri despre copilăria ei, îi trec prin minte fără nici o legătură logică. Ea nu se gândise niciodată cu plăcere la cei doi băieții, Dragoș și Ciprian, fiii prietenului tatălui ei, le purtase doar o oarecare pică pentru că o văduviseră de câteva cărți dragi. De unde atunci această emoție ? Să fie vinovat oare parfumul acesta tare de blană de sălbăticiune ? Căldura emanată cu generozitate de cărămizile încinse, aidoma celor ce i le punea mama în pat în nopți prea friguroase ? Sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
și a reușit să-l elibereze. Gustul gurii năclăite de sânge... Dinții pe care îi scuipa cu durere și dezgust... Nu vrea să se gândească prea mult la suferințele care au urmat acelei întâlniri cu "marii prieteni" care l-au văduvit de auz pentru toată viața. Despre Teodora și fetița domnului Simion nu a mai avut niciodată nici o veste. ȘAPTE ZILE CU TEODORA Ziua întâia Este iarăși începutul unei zile geroase de iarnă în care soarele, care abia s-a ridicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
brașoava că stam la Depozitu dă Furaji, da nu m-au luat dă patogen; Renovales, care nu le are dă nici o culoare, m-a luat În șuturi dă pă trotal, fincă Paiu Fioros se lefterise dă cinșpe firfirici, care Îl văduvisem dă iei pă negândite dân jiletcă tomna când mă dam la fund, și toți zicea cum că Îi băgasem În Laponia. Mai rău ie că io am ochiu clinic și am ginit cum venea hoitu cu geamandanu dă la juma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Îi zic Monsieur le Baron. Tipu ie dat și neluat: n-ai da un marafet pă el, că ie pirpiriu, scundac și măsliniu, da are baston Împletit și parpalac siniliu bine croit. Am vestea coaptă la primă mână că a văduvit și l-au botezatără Alexis. N-ai ce-i face, ăla ie și cu iel defilăm! Ca vârstă Îi urmează fiu Gaston cu remorca. Gaston bate În cinzeci dă ani și ceva, pare mai dăgrabă un măcelar morcoviu, da ie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
el nu pare să știe. Andreas pare, în schimb, să se acomodeze ușor la noul birou (care este posibil să semene cu cel vechi), semn că poate și „dincolo“ tot contabil la vreo cooperativă multinațională fusese. Scenariul e extrem de vag, văduvindu-ne de informații esențiale. Poate pentru că nu sunt esențiale. De genul: cine e Andreas, ce caută acolo, de unde vine, de ce a acceptat să vină, ce a lăsat în urmă. Probabil că, la alt nivel, aceste întrebări nu sunt relevante. Nici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
toată frumusețea. Intrăm și, spre mirarea noastră, facem prima “constatare”: pe canapeaua din sufragerie dormea profund un tip, cu țigara, fumegând alene, între degete , cu “sonorul”dat la maxim, iar în jur o adevărată recuzită: o sticlă de Metaxa, bine văduvită de conținut, niște resturi de pastramă, frumos rânduite pe un platou, pachetul de kent, din care fusese extrasă țigara care fumega, iar lângă masă, doua genți dolofane, pregătite de plecare Contemplam scena și mă întebam cum să procedez, dat fiind
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
colo pete de zăpadă plouată se transformaseră în mușuroaie cenușii de gheață, câteva petice de iarbă uscată sau fire de un verde murdar culcate la pământ se acoperiseră cu o folie de cristale mărunte, ca într-un congelator. O tufă văduvită de frunze încremenise într-o poziție nefirească, îndoită de la brâu, cu crenguțele subțiri și firave trosnind la fiecare adiere a vântului uscat. În fața lor, lacul înghețase într-o mișcare ușor încrețită, verzui-albicios, deasupra pluteau în elipse largi cârduri de ciori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
care nu-și are nicăieri sălașul, se întâlnește cu shite, locuitorul singuratic al unei cocioabe mizere, torturat de amintirea timpurilor de demult, când își avea și el locul lui în lume („pe vremea când eram și eu în rândul oamenilor”). Văduvit de frumusețile lumii și de plăcerile vieții, el nu se mai poate bucura nici măcar de puritatea și de frumusețea zăpezii, de acest spectacol încântător „rezervat doar celui ce-și are locul și rostul lui în lume”. Ceea ce explică de ce waki
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
pentru punerea în scenă a unei piese, Jocul rolurilor; ele intră astfel în conflict cu alte personaje, fixate deja într-o formă, aceea a textului respectivei piese. Și, printr-un bizar paradox, tocmai datorită acestui statut special de personaje ambulante, văduvite de o formă pe care nu izbutiseră să o dobândească în lumea artei, ele reușesc să capete, în schimb, o și mai mare forță de apariție. Cum am putea exprima, mai bine decât o face Pirandello, intensa senzație de realitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
care îi dau de băut pe datorie. - „Treci la socoteală”, râde Ioșca. - „În regulă”, aprobă birtașul, cu pântecul acoperit cu un șorț alb ca și chipul său. Are gura și mustața ca de morsă blondă. Chelnerița Paula rotește niște ochi văduviți de gene și sprâncene. Chipul de faianță îi este stropit cu bidineaua, cu picături de sânge. Ioșca îi spune „Porzelanprinzessin”, îi sărută mâna cu multă stimă, fără să-i observe pântecul balonat de o sarcină înaintată, și un „o” ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
o sută de brațe” („și mie trebuie să-mi crească o sută de limbi, pentru ca să fac limpede ticăloșia plantei”). Pentru „cei obișnuiți” cu fumatul, pentru cei „care s-au hrănit numai cu tutunul”, „obișnuința a devenit deja natură”. Dacă sunt „văduviți de tutun”, fumătorii „pleznesc, sunt înrobiți de el și, precum de o sfoară, sunt trași de nas [de tutun]”. Fumătorii înrăiți sunt „conduși ca de o teribilă nebunie, pășind încolo și încoace și, asemenea unor câini de vânătoare, adulmecă tutunul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de sora noastră răpită-n zi de pace, nu de luptă, când sângeră toți pomii sub fereastră, când țara ni-i precum o hartă ruptă. și-s tot mai trist, de câte ori mă-ntorc din Bucovina, unde mușchiul crește în schituri, văduvite de noroc, și Dumnezeu vorbește rutenește. Dar nu-i pierdut nimica, mai socot, cât cerul pestefagi s-a mai păstrat; ni s-a luat, e drept, aproape tot: dreptul la plânset nu ni s-a luat. Visez de pe acum să
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
vieți greu încercate și să împărtășească cu taina liniștei de veci un suflet adânc sbuciumat. De trei zile clopotele tuturor bisericilor vestesc tânguitor credincioșilor că arhipăstorul lor, Nectarie, s- a săvârșit întru Domnul. Vestea tristă ne-a îndurerat adânc sufletele, văduvite de arhiereasca sa mângâiere și binecuvântare. Prea devreme s-a stins o viață în plină desfășurare a virtuților creștinești! Prea aspră este încercarea și prea crudă lovitura care ne-a nimerit! Dar în fața voinței dumnezeiești trebuie să ne închinăm cu
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
de mâncare al lui Danny: shish kebab. Știa însă că fiul ei intrase în greva foamei. De la miezul nopții, în ziua precedentă, Danny începuse să refuze orice fel de mâncare. Cu toate astea, Jina sesizase că rezerva de sucuri fusese văduvită, iar în gunoi găsise mai multe cutii turtite de Pepsi. De ce nu ? a întrebat Danny, care stătea sprijinit cu coatele pe masă. Vocea i se modulase - deliberat, Jina era sigură - revenind la acel alto de copilaș, căreia mama rareori putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
patul de moarte, i-a cerut iertare văduvei haiducului, iar fiica acestuia, Maria, a venit la Înmormîntare. Citind și alte documente despre rezistența armată anticomunistă din munții României, atît de diversă, de necoordonată, de idealistă și, după 1956, atît de văduvită de spe ranță, am dat peste o coincidență stranie: ciuruirea lui Vasile Blidaru cu mitralierele și capturarea trupei lui Toma Arnăuțoiu de pe versanții de sud ai Făgărașului au avut loc În aceeași zi, 20 mai 1958. Arnăuțoiu și oamenii lui
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
În serios, regimul comunist ar fi putut s-o condamne pe mama Floare și pentru agitație mistică, și pentru propagandă capitalistă. Era bunica maică-mii. Bărbatul Îi murise nu știu În ce an, pe străbunicul vasăzică nu l-am cunoscut. Văduvea În casa ei din Pișcari, iar mama s-a gîndit să n-o lase singură, ci s-o aducă la Rătești să aibă grijă de mine și de Lia. Era o bătrînă slabă, uscată, de talie mai degrabă mijlocie, oricum
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
moara trebuia oprită. Așa s-a întâmplat și odată cu plecarea făurarului Manole la războiul cel mare de unde s-a întors abia după patru ani, că împăratul l-a cătănit pentru bătaie cu toate limbile din jurul împărăției. Și se jeluia morărița văduvită împreună cu toate ropcencele: Ardă-l focu' pe-mpăratu!/ Că mi-o cătănit bărbatu'/ Și l-o dus în țări străine/ Nu știu, Doamne, de mai vine... Dar Dumnezeu l-a ajutat și omul chiar i s-a întors, ce-i drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
să oprească cu sabia în mână înaintarea trupelor eliberatoare pe podul de peste Siret de la Storojineț, cu douăzeci de kilometri înainte de punctul stabilit prin dictat de la orașul Siret, încercând o mare fraudă teritorială în favoarea României burghezo-moșierești. Marea Uniune ar fi fost văduvită de cel puțin douăzeci de localități românești ce îi reveneau de drept. În plus, mai făcea și agitație împotriva Uniunii. Că dacă armata nu intră în luptă, atunci să ne apărăm singuri pământul țării, zicea. Că noi știm să murim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
o somitate în domeniul chirurgiei vasculare de la Spitalul Clinic de Urgențe din Copou. Stai, domnule Cotescu, liniștit! Reține amănuntul că încă n-am depășit momentul critic! Orice agitație îți poate afecta grav starea sănătății și ar fi mare păcat să văduvim țărișoara de un fervent susținător al procesului de modernizare, tocmai început, în toate domeniile vieții materiale și spirituale, cu prioritate în sectoarele învățământului și sănătății. Așa că păstrează-ți spiciul pentru săptămâna viitoare, în speranța unei evoluții favorabile a condiției dumitale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]