466 matches
-
Str. Lămășeni Str. Leaota Str. Liniei - nr. 17 - 43; Str. Lujerului - nr. 4 - 42A; Str. Lujerului - nr. 2 Int. Mahonului*(D) Str. Maior Eugen Popescu Drm. Mănăstirea Govora Drm. Mănăstirea Sihăstria Int. Mândriei Str. Mălinului fără - nr. 2 Drm. Mănăstirea Văratec Int. Mecanicilor Int. Mentei*(D) Int. Merelor Str. Minodora Int. Mirodeniei Str. Muniției Str. Munților Str. Murguța - nr. 2 - 4 Str. Orșova - nr. 14 Str. Orșova - nr. 16 - 104; 13 - 139 Str. Orșova - nr. 4 - 6; 3 - 9 Str. Orșova
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
și păstrat sub observație cel puțin două cicluri de vegetație. (ii) Virusul opririi creșterii viței de vie Testarea folosește plante indicator adecvate, inclusiv soiul de viță de vie Campbell Early, și observarea are loc timp de un an. (iii) Marmorarea văratecă Testarea folosește plante indicator adecvate, inclusiv soiul de viță de vie Sideritis, Cabernet-Franc și Mission. 3.2. Indiferent de țara de origine a materialului vegetal, testarea folosește metode de laborator adecvate și, acolo unde este necesar, plante indicator pentru a
jrc2743as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87898_a_88685]
-
Platformă Someșeana și Carpații Orientali. La sfarsitul Pliocenului, această regiune făcea parte dintr-un bazin marin. În timpul Neogenului, în zonă a avut loc o activitate vulcanică intensă, pe fondul căreia s-a dezvoltat un lanț muntos de 50 km lungime: Văratec - Gutâi - Oaș. Rocile eruptive din aceste masive muntoase au în componență minereuri auro-argintifere și de metale neferoase: plumb, zinc, cupru, aur în stare liberă și argint. Primele activități miniere în această zonă sunt atestate din secolele al II-lea și
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
prin satul (astăzi cartierul) Humulești, leagănul copilăriei povestitorului Ion Creangă. De asemenea, orașul este centrul unui areal din nordul județului Neamț în care se găsesc aproximativ 20 de mănăstiri ortodoxe, unele de o importantă valoare artistică și culturală, de exemplu Văratec, Agapia sau Secu. Are o populație de de locuitori (2011). Asupra originii toponimului Neamț au existat diferite discuții și ipoteze, care nu au soluționat mulțumitor această problemă. Bogdan Petriceicu Hasdeu 1870 consideră că "Neamț e tot Neamț", adică numele de
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
în zonele de deal; stejarul - în zona de terasă dintre Ozana și Nemțișor; bradul, pinul, molidul și salcâmul (la poale) - în zona versanților; bradul alb, paltinul de munte, plopul tremurător și teiul argintiu - ca specii de amestec. Gorunii seculari de lângă Văratec sunt ocrotiți, fiind cuprinși în rezervația Codrii de Aramă (9 ha), iar mestecenii seculari din aceeași zonă aparțin rezervației Pădurea de Argint (0,5 ha). O mare parte din stejari se regăsesc în pădurea cu arbori seculari de la Vânători, în
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
iar pre dânsa au dat-o la călugărie de-au călugărit-o”. Într-o hotarnică din anul 1802, un bătrân mărturisește, în legătură cu hotarul Cotnarilor: „Și numai acel drum era de Țiul și mai era un drum ce vine de Poiana Văratecului, ce-i zic acum Vladnic, iar Vladnicu au fost unde este iazul lui Agriș și de la acel drum de la Văratic în drumul Țiului la Zbereni, iar alt drum sau cărare nu era, acum și pe unde este Sticlăria era codru
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
forestiere) și, nu în ultimul rând, specificul cultural. În literatura geografică veche, mulți autori considerau că localitatea Băiuț este situată exact la limita dintre Munții Gutâi și Munții Țibleș. Caracteristicile geomorfologice însă, demonstrează faptul că masivele montane care străjuiesc localitatea (Văratec (1357 m), Secu (1311 m), Prislop (1332 m), Sermeteș (1306 m), Pleșca (1322 m), aparțin de Munții Țibleș, repectiv de o subunitatea a lor și anume Munții Lăpușului. În ceea ce privește climatul, localitatea Băiuț se încadrează în sectorul cu climă de munți
Băiuț, Maramureș () [Corola-website/Science/301565_a_302894]
-
reconstituită astăzi iar uriașa cantitate de aur dusă de romani după cucerire (106 e.n) provine și din zona metaliferă Maramureș deși nu au stăpânit efectiv zona (în acest teritoiu trăiau dacii liberi). Urme ale acestor exploatări sunt pe muntele Văratec, Remetea Sighet, Cavnic, Băiuț etc. Până și toponimul de Băiuț este de proveniență latină (de la baie, prin analogie intrarea în mină se considera tot o baie, datorită temperaturii ridicate a mediului umed și închis) Pentru perioada secolelor VI - XII (e
Băiuț, Maramureș () [Corola-website/Science/301565_a_302894]
-
și-a luat numele de la pârâul Topolița. Satul Topolița s-ar zice că ar fi luat ființă prin amplasarea unor așezări care adăposteau arendașii și robii de pe moșia ce aparținea Mănăstirii Agapia. În satul Topolița își are începuturile și Mănăstirea Văratec, strămutata pe la 1785 de maica Olimpiada în poiana Văratec, astăzi fiind ridicată o biserică de lemn care păstrează vechea catapeteasma a mănăstirii. Prima amplasare a satului Curechiștea se pare că a fost pe locul numit Siliștea, si a aparținut o
Netezi, Neamț () [Corola-website/Science/301655_a_302984]
-
s-ar zice că ar fi luat ființă prin amplasarea unor așezări care adăposteau arendașii și robii de pe moșia ce aparținea Mănăstirii Agapia. În satul Topolița își are începuturile și Mănăstirea Văratec, strămutata pe la 1785 de maica Olimpiada în poiana Văratec, astăzi fiind ridicată o biserică de lemn care păstrează vechea catapeteasma a mănăstirii. Prima amplasare a satului Curechiștea se pare că a fost pe locul numit Siliștea, si a aparținut o anumită perioadă de comună Petricani. Un alt document din
Netezi, Neamț () [Corola-website/Science/301655_a_302984]
-
Șchiopul (n. 1537 - m. 1594). În această ctitorie s-au mutat, pe la 1550, călugărițele de la Mănăstirea Boiștea (atestată printr-un document din 6 iunie 1446). De la Mănăstirea Topolița pleacă, în 1781, Maica Olimpiada și construiește un nou așezămănt mănăstiresc la Văratec, între anii 1781-1785. În 1790, locțiitorul de mitropolit Ambrozie vede că, din cauza extinderii satului, mânăstirea Topolița era înconjurată de casele sătenilor și hotărăște mutarea obștii de maici la Mănăstirea Văratec, care era situată într-un loc retras, mai potrivit vieții
Topolița, Neamț () [Corola-website/Science/301689_a_303018]
-
1781, Maica Olimpiada și construiește un nou așezămănt mănăstiresc la Văratec, între anii 1781-1785. În 1790, locțiitorul de mitropolit Ambrozie vede că, din cauza extinderii satului, mânăstirea Topolița era înconjurată de casele sătenilor și hotărăște mutarea obștii de maici la Mănăstirea Văratec, care era situată într-un loc retras, mai potrivit vieții monahale. După mutarea obștii de maici la Văratec (1790), Biserica Topolița este preluată de către obștea satului, fiind folosită de atunci ca biserică parohială.
Topolița, Neamț () [Corola-website/Science/301689_a_303018]
-
mitropolit Ambrozie vede că, din cauza extinderii satului, mânăstirea Topolița era înconjurată de casele sătenilor și hotărăște mutarea obștii de maici la Mănăstirea Văratec, care era situată într-un loc retras, mai potrivit vieții monahale. După mutarea obștii de maici la Văratec (1790), Biserica Topolița este preluată de către obștea satului, fiind folosită de atunci ca biserică parohială.
Topolița, Neamț () [Corola-website/Science/301689_a_303018]
-
cu Picioru, Isvoru Alecsii, Rebrisoara cea Mică și Saca (acestea sunt două parae de munte care curg în apă Rebra). 18. Ridu Musinoaele: Picioru Negru, Picioru Casoaei*, Lunca și Dosu Luncii cu Frasini. 19. Ridu Buscatul, cu Fața și Dosu; Văratecele din care curge Valia Buscatului ce intră în apă Telcisorul. 20. Ridu Lunca Mare, cu Dosu. 21. Ridu Valia Lustii, Valia lui Grigore, cu Dialu, Fata și Dosu, Valia Bicisinului, Valia Lungă, cu Fața și Dosu. 22. Ridu Valia Prisacelii
Telcișor, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300898_a_302227]
-
noastră milă și i-am întărit drept credincioasa lui vislujenie, cinci sate pe Racova, anume: Pungești, unde este casa lui, alt sat mai sus, Gârcinești, al treilea sat Luscești, al patrulea sat, unde este Cursec, al cincilea sat, unde este văratecul lor vechi din veac. Toate acestea să fie lui uric, cu tot venitul, lui, și copiilor lui, și nepoților lui, și răstrănepoților, și întregului neam, neclintit niciodată în veci. Iar hotarul acestor cinci sate să fie cu toate hotarele lor
Cursești-Vale, Vaslui () [Corola-website/Science/301875_a_303204]
-
estică a fost trasata pe malul estic al râului Siret. În partea de sud, se învecinează cu comună Verești, respectiv, cu 2 sate componente ale acestei comune: Bursuceni și Verești. În partea de vest se află orașul Salcea, respectiv, satele Văratec și Salcea. Prima atestare scrisă se află în cartea lui M. Costachescu ,Documentele moldovenești înaintea lui Ștefan cel Mare’’, care spunea: ""... identific satul din 1430 Dvoriștea, unde au fost curțile lui Dumbrava cu Dumbrăvenii din județul Botoșani.El este în fața
Comuna Dumbrăveni, Suceava () [Corola-website/Science/301951_a_303280]
-
Putna din Bucovina. Puținii locuitori ce s-au stabili în Dumbrăvioara pe langă schit au fost numiți Dumbrăveni."" Anul 1865, este anul în care, ca urmare a aplicării noii Legi comunale, este înființată comună Dumbrăveni, compusă din cătunele Dumbrăveni,Sălăgeni, Văratec și Verești, după cum ne prezintă Indicele comunelor din România, întocmit în 1865 de Ministerul de Interne, Agriculturii și Lucrărilor Publice, Serviciul Statistic.O comparație în timp, ne arată că în anul 1803, populația comunei Dumbrăveni numără 287 de loc.; în
Comuna Dumbrăveni, Suceava () [Corola-website/Science/301951_a_303280]
-
în timp, ne arată că în anul 1803, populația comunei Dumbrăveni numără 287 de loc.; în catagrafia anului 1820, comuna numără 732 de loc. În anul 1903 populația comunei numără 3390 de loc, dar comună era compusă din satele Dumbrăveni,Văratec și Sălăgeni. În anul 1966, numai în Dumbrăveni erau 5698 de persoane, în timp ce în anul 1970 populația comunei numără 7050 de persoane. În anul 1990 populația numără 9134 locuitori, iar la ultimul recensământ, din 2002 populația numără 9684 de locuitori
Comuna Dumbrăveni, Suceava () [Corola-website/Science/301951_a_303280]
-
un document cartografic, ca parte componentă a moșiei Salcea. Ulterior satul a făcut parte, începând cu anul 1875, din comuna Salcea. Din 2003, comuna Salcea, în urma unui referendum, a devenit așezare urbană. Celelalte foste sate ale comunei - Plopeni, Salcea și Văratec - au primit statutul de cartiere ale noului oraș, în timp ce Prelipca, a primit statutul de sat afiliat orașului. Populația, în număr de aproximativ 1275 de locuitori, este formată în totalitate din români, care, din punct de vedere religios, sunt creștini ortodocși
Prelipca, Suceava () [Corola-website/Science/301988_a_303317]
-
este un oraș în județul Suceava, Moldova, România, format din localitățile componente Mereni, Plopeni, (reședința) și Văratec, și din satul Prelipca. La recensământul din anul 2011, localitatea avea o populație de locuitori, fiind al zecelea centru urban ca mărime al județului. A fost declarat oraș prin Legea 83/2004, împreună cu alte 7 localități din județul Suceava. Deși
Salcea () [Corola-website/Science/299257_a_300586]
-
un oraș-satelit. Principalul obiectiv din Salcea și unul dintre foarte puținele obiective specific urbane este Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava. Localitatea este străbătută de drumul național Suceava - Botoșani și este racordată la sistemul național de căi ferate prin Gara Văratec, aflată pe ruta feroviară Suceava - București. Din structura orașului Salcea fac parte fostele sate (devenite cartiere) Mereni, Plopeni și Văratec, iar Prelipca are statutul de sat afiliat orașului. Orașul Salcea este așezat în Podișul Dragomirnei, subunitate a Podișului Sucevei, într-
Salcea () [Corola-website/Science/299257_a_300586]
-
Suceava. Localitatea este străbătută de drumul național Suceava - Botoșani și este racordată la sistemul național de căi ferate prin Gara Văratec, aflată pe ruta feroviară Suceava - București. Din structura orașului Salcea fac parte fostele sate (devenite cartiere) Mereni, Plopeni și Văratec, iar Prelipca are statutul de sat afiliat orașului. Orașul Salcea este așezat în Podișul Dragomirnei, subunitate a Podișului Sucevei, într-o regiune climatică specifică dealurilor joase, la care se adaugă influențele scandinavo-baltice. Salcea se află în extremitatea estică a județului
Salcea () [Corola-website/Science/299257_a_300586]
-
a fost numit secretar al noului mitropolit al Moldovei, Daniel Ciobotea. Nu a rămas în această funcție decât 4 luni, întrucât mitropolitul Ciobotea i-a făcut formalitățile de a pleca la studii în străinătate. La 30 decembrie 1990, la Mănăstirea Văratec, a fost hirotonit ieromonah de către mitropolitul Daniel Ciobotea. La hirotonie au slujit în sobor arhimandritul Bartolomeu Anania și stareții mănăstirilor nemțene. La răspântia dintre ani (1 ianuarie 1991), în cadrul Te-deum-ului de la miezul nopții, a fost hirotesit protosinghel. La 7 ianuarie
Ioachim Giosanu () [Corola-website/Science/308637_a_309966]
-
infanterie. Pe data de 24 august 1944, la o zi după întoarcerea armelor împotriva Germaniei și trecerea armatei române de partea aliaților, Hugo Schwab se află la comanda Corpului 7 Munte al carui punct de comandă se află la mănăstirea Văratec. Conștient de faptul că datorită originii sale germane va fi luat prizonier de ruși - ulterior, s-a aflat că era trecut de ruși pe lista criminalilor de război - generalul a preferat să se sinucidă. A îndeplinit funcția de comandant al
Hugo Schwab () [Corola-website/Science/307499_a_308828]
-
este o mănăstire ortodoxă de maici din România, situată într-o poiană de la poalele munților, în satul Văratec din comuna Agapia (județul Neamț), la o distanță de 12 km de orașul Târgu Neamț și la 40 km de municipiul Piatra-Neamț. Este cea mai mare mănăstire de maici din România, aici viețuind peste 400 maici. Mănăstirea a fost fondată
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]