3,016 matches
-
Priviți: se-ntoarce solul Cu veștile lui rele Și jertfele obolul Dau biete caravele Mai cade o cortină Și cresc dezamăgiri Norocul iar combină Hazardu-aduce știri Că iar se-nfirip lupte Și lespedea o treci Când numai dedesubt e Un vad de râuri seci Că valul se frământă Și trece nenorocul Cu bietul om la trântă Și se închide jocul De-ar fi doar să dureze Cic-ar fi spus bătrâna Când umflă-n metereze Furtunile, Fortuna Și lunga acoladă Lăsând
MĂ SIMT O PARTITURĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364594_a_365923]
-
demnului logofăt spiritual al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului sfârșitului de secol XX și începutului de secol XXI - care a păstorit aceste meleaguri ale Transilvaniei străbune și Ardealului strămoșesc, vreme de 18 ani, între anii 1993 - 2011, ca Arhiepiscop al Vadului Feleacului și Clujului iar din anul 2006 (și) ca Mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului!... Drept urmare, în iureșul zilei și în vârtejul timpului mi-am adus aminte acum, pentru câteva momente, de Înaltpreasfințitul Părintele nostru Arhiepiscop și Mitropolit Bartolomeu
TRECEREA ŞI ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA CEA VEŞNICĂ A MITROPOLITULUI BARTOLOMEU ANANIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361273_a_362602]
-
de Reflecție pentru Înnoirea Bisericii, alături de clericii: Dumitru Stăniloae, Constantin Galeriu, Daniel Ciobotea, Constantin Voicescu, Iustin Marchiș, Toader Crâșmariu și de mirenii: Horia Bernea, Octavian Ghibu, Teodor Baconsky, Sorin Dumitrescu. La 21 ianuarie anul 1993 este ales ca Arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului, fiind hirotonit și înscăunat în Catedra Arhiepiscopală din municipiul Culuj - Napoca, ca successor al Arhiepiscopului Teofil Herineanu, la 7 februierie anul 1993. În toamna anului 2005 inițiază, demarează și coordonează acțiunea de înființare a noii mitropolii: a
TRECEREA ŞI ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA CEA VEŞNICĂ A MITROPOLITULUI BARTOLOMEU ANANIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361273_a_362602]
-
În toamna anului 2005 inițiază, demarează și coordonează acțiunea de înființare a noii mitropolii: a Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului. La 2 martie anul 2006, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ridicat pe Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Bartolomeu al Vadului, Feleacului și Clujului la rangul de Mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului - mitropolie înființată în mod canonic de către Sfântul Sinod la 4 noiembrie 2005. slujba festivă de conferire și înființare având loc de Prasnicul Buneivestiri la 25 martie anul
TRECEREA ŞI ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA CEA VEŞNICĂ A MITROPOLITULUI BARTOLOMEU ANANIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361273_a_362602]
-
fragă Otravă, ce lasă în urmă doar dor. Iubirea e patimă mare, Inima ți-o ia la galop, Zâmbetul ei te arde și doare Te trece prin apă și foc. Noaptea întreagă abil te răsfață Iubirea în ea mereu sapă vad Te poartă în rai sau în iad Cu masca iubirii pe față. Mereu o atrage păcatul - Iubește, urăște cu-ardoare Ca vremea, mereu schimbătoare În mreje cătând să prindă bărbatul. Referință Bibliografică: Femeia fatală / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN
FEMEIA FATALĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361454_a_362783]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > ASCULTARE Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului ascult muzica așa cum ascult picătura de apă căzând pe piatra gândului piatră de râu înspumat credincios vadului său până la ploaia care-i tresaltă și îi saltă umbrele în inima văzduhului ascult muzica. este o rană liberă când cicatrizarea se apropie de final și ecoul întâmplărilor nașterii ei se pierde încet aerul își cântă geometriile în piatra de sub
ASCULTARE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363803_a_365132]
-
pe "pământenește" spus, nu am găsit bucuria deplină a unei iubiri vorbitoare blând în tăcerea ei, a unei iubiri care știe să cânte domol ca apele izvorului cunoașterii când abia răsărit, soarele îi sărută genunchiul fragil în plină rugă a vadului de a-l păstra lin, strălucitor și alb între brațele lui șerpuitoare. Nu m-am îndepărtat de oameni și nu o voi face. Abia acum cred că pot să-i văd așa cum sunt în toată splendoarea și-n același timp
DESPRE IUBIRE DOMOL SE GÂNDEŞTE RAPID SE RESPIRĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362759_a_364088]
-
și dezbrăca pardesiul. - Atunci? - Uite-mă acum la tine în cameră! Am venit să-ți mulțumesc personal. Ce pot face mai mult? - Da, îți apreciez gestul. De fapt îmi era dor de tine. De aceea am dat telefon, să te vad după atâta timp cum mai arăți. Uitasem cum mai apari de când nu ne-am mai văzut. - Și? Cum îți par? Am mai slăbit de dorul tău? - Ei, hai, nici chiar așa. Voi femeile mereu doriți să fiți mai slabe. Atunci
INTALNIRE LA NIVEL INALT de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363310_a_364639]
-
mocani de prin partea Brașovului, din zona Săcele sau din Țara Bârsei. Cum terminau de tuns oile, pe la sfârșitul lunii august, începeau să coboare cu turmele de pe pășunile montane, spre Lunca Dunării sau spre Dobrogea, pentru iernat, trecând Dunărea pe la Vadul Oii în apropiere de Hârșova, prin Vadul Cailor la Călărași, la Brăila pe la Ghecet, sau la Gura Ialomiței pe la Piua Petrii. În urma turmelor de oi, în căruțele cu coviltir, îi însoțeau adeseori soțiile și copiii, care întregeau familia peste iarnă
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
Săcele sau din Țara Bârsei. Cum terminau de tuns oile, pe la sfârșitul lunii august, începeau să coboare cu turmele de pe pășunile montane, spre Lunca Dunării sau spre Dobrogea, pentru iernat, trecând Dunărea pe la Vadul Oii în apropiere de Hârșova, prin Vadul Cailor la Călărași, la Brăila pe la Ghecet, sau la Gura Ialomiței pe la Piua Petrii. În urma turmelor de oi, în căruțele cu coviltir, îi însoțeau adeseori soțiile și copiii, care întregeau familia peste iarnă, până la reîntoarcerea pe pământurile natale de la munte
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
dea pace, simțindu-mă-n adâncuri că să iubesc îmi place, că-nsingurarea lungă m-a absorbit amară și printre toate-acestea, viața a-nceput să doară. De-aceea mi te scoate neâncetat în drum, uneori, față-n față, să nu te vad, n-am cum, căci zâmbetul tău cald spre mine strălucește, ca o ispită-n soare, care mă năucește. Referință Bibliografică: ISPITA / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1350, Anul IV, 11 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
ISPITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362362_a_363691]
-
mocani de prin partea Brașovului, din zona Săcele sau din Țara Bârsei. Cum terminau de tuns oile, pe la sfârșitul lunii august, începeau să coboare cu turmele de pe pășunile montane, spre Lunca Dunării sau spre Dobrogea, pentru iernat, trecând Dunărea pe la Vadul Oii în apropiere de Hârșova, prin Vadul Cailor la Călărași, la Brăila pe la Ghecet, sau la Gura Ialomiței pe la Piua Petrii. În urma turmelor de oi, în căruțele cu coviltir, îi însoțeau adeseori soțiile și copiii, care întregeau familia peste iarnă
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
Săcele sau din Țara Bârsei. Cum terminau de tuns oile, pe la sfârșitul lunii august, începeau să coboare cu turmele de pe pășunile montane, spre Lunca Dunării sau spre Dobrogea, pentru iernat, trecând Dunărea pe la Vadul Oii în apropiere de Hârșova, prin Vadul Cailor la Călărași, la Brăila pe la Ghecet, sau la Gura Ialomiței pe la Piua Petrii. În urma turmelor de oi, în căruțele cu coviltir, îi însoțeau adeseori soțiile și copiii, care întregeau familia peste iarnă, până la reîntoarcerea pe pământurile natale de la munte
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
Editura Limes, Cluj-Napoca, 2003. A publicat peste 100 de studii și articole în reviste de specialitate și în periodice teologice și de cultură, în țară și în străinătate. Cartea, lucrarea de față este tipărită cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Bartolomeu Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului, Mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, până la începutul anului 2011, când s-a mutat în veșnicele și cereștile lăcașuri. Cartea de față, putem afirma, sublinia și susține, face parte dintr-o trilogie de lucrări, cu pronunțat
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – ŞTEFAN ILOAIE, RELATIVIZAREA VALORILOR MORALE. TENDINŢELE ETICII POSTMODERNE ŞI MORALA CREŞTINĂ, COLECŢIA “BIOETICA”, EDITURA RENAŞTEREA, CLUJ-NAPOCA... de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/361021_a_362350]
-
în procesul de extindere a longevitatii. Acesta proteină ajuta la repararea ADN-ului și reglează genele care sunt supuse modificării odată cu vârsta. Rămâne însă valabil că determinismul bazat pe universalitatea principiului cauzalității este guvernat de legi obiective. Am inceput sa vad accelerarea trecerii timpului că pe o șansă de maturare hotărâtă a sămânței, a formării calității și a acțiunii vieții pe care simt că o trăiesc. Deci nu mă sperie și nu mă determina să caut un elixir al tinereții sau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
Moldovei și Bucovinei; Serafim al Europei Centrale și de Nord - care a plecat, în anul 1994 de la Sibiu și care i-a fost timp de patru ani, din anul 1990 până în anul 1994 Episcop Vicar; Arhiepiscopii și Mitropolitul Bartolomeu al Vadului, Feleacului și Clujului - și el mare cărturar; Nifon al Târgoviștei - urmașul său în structurile ecumenice internaționale, Andrei al Alba Iuliei - în prezent Mitropolit la Cluj; Pimen al Sucevei și Rădăuților; Arhiepiscopii: Epifanie - urmașul său la scaunul Episcopiei Buzăului și Vrancei
MITROPOLITUL ANTONIE PLAMADEALA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360930_a_362259]
-
morale și artistice, semnificațiile plasticizate ale apei intersectate cu logică distinctiva a prezentei ei în lucrul practic. Inginerul Emil Vamanu privește esențialul frumos al vieții, prin corelarea frumuseții cu adevărul logicii, intr-o relatie estetică-etică-vitală a apei cu omul. Descoperind „vaduri” de conexiuni metaforice între apă și om, dr. ing. Emil Vamanu, în convorbiri și opinii exprimate fără rigoarea expunerilor științifice, personifica și portretizează afectiv apă, asemănând-o cu femeia. Apă, în firul descriptiv al dr. ing. Emil Vamanu este precum
DR. ING. EMIL VAMANU. APA, MATERIE VITALĂ ŞI ACT ESTETIC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360976_a_362305]
-
formal, ne arată care era atmosfera la Institutul Teologic Ortodox din Cluj, care înglobase și o parte a cadrelor didactice greco-catolice. Rezultă că atât timp cât nu se trecea la o manifestare deschisă, foștilor greco-catolici le era tolerată de către Nicolae Colan, arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului, o activitate „underground” greco-catolică, acesta fiind conștient că majoritatea preoților greco-catolici trecuseră la ortodoxie formal, cazul lui Filipașcu fiind exemplar din acest punct de vedere. El chiar menționează în mod expres că Patriarhul Justinian Marina și Mitropolitul
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360871_a_362200]
-
să atenteze la «comoara lui», că «musiu» e-n stare să facă omor la drumul mare. Fiind toamnă lungă, iar soarele se pregătea să apună după Dealu Filaretului, «LA-NCURCĂ LUME», cum o botezase un chefliu, cârciumiora cochetă și cu vad bun, proprietatea lui Dodoloanță, moștenită de la Cuculeț de la Olteț, se auzeau sunete nostalgice de vioară cu un acompaniament discret de cobză, ce ținea hangul unei voci de fată-ndrăgostită care chema tot călătorul să petreacă «LA DEȘLIU» - unde vinul și
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
credința, exemplu al minuni lui Dumnezeu fiind însuși Preacuvioșia să prin modul cum Dumnezeu l-a vindecat și la ținut mărturie timp de 30 de ani de cumplită boală de care a suferit. A publicat următoarele cărți: Mănăstirea Rohia, Editura Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, Cluj - Napoca, 1989; Livadă duhovniceasca, Editura Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului și Clujului, Cluj-Napoca, 1990; ediția a doua, 2010; Adevăruri trăite, Învățături folositoare, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, Baia Mare, 1993; Un buchet de
ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT SERAFIM MAN DE LA MĂNĂSTIREA ROHIA – MARAMUREŞ (1935 – 2013) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1138 din 11 [Corola-blog/BlogPost/364115_a_365444]
-
a vindecat și la ținut mărturie timp de 30 de ani de cumplită boală de care a suferit. A publicat următoarele cărți: Mănăstirea Rohia, Editura Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, Cluj - Napoca, 1989; Livadă duhovniceasca, Editura Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului și Clujului, Cluj-Napoca, 1990; ediția a doua, 2010; Adevăruri trăite, Învățături folositoare, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, Baia Mare, 1993; Un buchet de pilde și învățături creștine pentru tineri, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului
ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT SERAFIM MAN DE LA MĂNĂSTIREA ROHIA – MARAMUREŞ (1935 – 2013) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1138 din 11 [Corola-blog/BlogPost/364115_a_365444]
-
nu-l vrea, rămâne prins de putere, ca o bălărie ce-și desface ghearele rădăcinii și se întinde cu ele, înădușind planta roditoare?! Suveranii României au simțit dintotdeauna dragostea poporului român crescând pe măsură ce anii lor de domnie se revărsau în vadurile istoriei. Nu au îmins ura și paroxismul, spre a-și netezi drumul cu umbra disperării și renunțării la luptă a neamului țării lor. La doar două zile distanță între două comemorări (întâi a Reginei Maria, pe 18 iulie, apoi a
FERDINAND I, REGELE LOIAL. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364227_a_365556]
-
a fost captat fenomenal sub insuflarea speranței, la București, de marșul și mitingul pro-monarhie. Dinspre toate arterele de circulație care se strâng laolaltă la poarta Herăstrăului, în Piața Charles de Gaulle, au curs în valuri românii, ca niște afluenți spre vadul tumultos al unui fluviu viu, vesel, înflorit cu steaguri înstemate și încoronate cu însemnele istorice românești, regale, și însuflețit de atmosfera solemnă sonoră a vocilor Majestății Sale Regelui Mihai („...deviza noastră trebuie să fie unitate, nu dezbinare, reconciliere, nu răzbunare
ACUM! MARŞUL REGAL ROMÂNIA PENTRU VIITOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363116_a_364445]
-
geografică de cca 6000km2, controlată militar și administrativ, având în centrul său munții numiți ulterior ai Cernei, Almăjului și Mehedinților cu posibilitatea de control al Culoarului Dunării pe sectorul Svinița -Tricule ulterioare perioadei prin Orșova-Porțile de Fier-Severin, până spre Calafat(Vadul Cumanilor) și Vidin. Același Banat de Severin,cu cele trei formațiuni muntoase împădurite și greu de străbătut, situate în centrul său, ca element de erezistență, controla culuarul Timiș-Cerna, străveche cale de comunicare terestră prin Carpații Meridionali, de la Orșova la Mehadia
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
cu azalee Când lăcrimează-amurgul peste gând. ÎNSÂNGERAT AMURG Sărută marea țărmu-ncins de-arșiță Talazurile-i amuțesc pe stânci Tărâm râvnit de zei - o insuliță - Retortă a tăcerilor adânci. Îți simt suflarea rătăcită-n mine Pe buze sarea ta săpându-și vad Însângerat amurg... și seara vine Cu trena prinsă-ntr-un inel de jad Un orizont pictat de curcubeie Încet, încet apus pe-un braț de maci Și pânze-albastre vălurind condeie Căci fără de cuvânt... suntem săraci. Sculptând miraje-n semne de
POEMELE AMURGULUI (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368363_a_369692]