6,856 matches
-
un moment neprecizat din intervalul...", ci și "parcă", "cred", "nu sînt sigur". Investigația formelor impreciziei nu e cu totul inocentă: oricît ar fi de riscante speculațiile extralingvistice, tentația lor e mare. Nu putem să nu ne întrebăm în ce măsură multiplicarea formelor vagi e o tendință a limbii sau a uzului, o trăsătură structurală sau una culturală. De la ipotezele pragmatice, sociolingvistice sau cognitive se poate ajunge chiar la clișeele "etnice" (scepticism oriental, relativism temporal, strategii de apărare, ieșire din istorie etc.). Dacă acestea
"Deunăzi" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16985_a_18310]
-
după ani de la consumarea idilei, Oki, bărbatul, călătorește chiar în ajunul noului an în orașul unde știe că își va găsi iubita de odinioară, spre a trăi alături de ea sărbătoarea. Nostalgie, sentimente încă vii dar reprimate, superstiție, teama de îmbătrînire, vagi regrete pentru ce a fost, culpă, curiozitate - toate acestea ar putea fi motivul care îl determină pe scriitor să-și caute amanta din tinerețe. Dar întîlnirea dintre ei nu se consumă, clasic, sub semnul vreunuia dintre motivele enunțate mai sus
Iubiri suprapuse by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16990_a_18315]
-
salvării sistemului economic în care vechiul centralism era înlocuit de noul etatism. Tinerii de atunci au fost împinși tot mai la margine, iar tinerii de acum nu au dialog cu lumea politică. O lume în care li se fac promisiuni vagi și li le cere să aibă răbdare. În care nu e loc și pentru ei decît dacă au un certificat de îmbătrînire autoimpusă. Acești tineri își fac treptat o lume a lor marcată de indiferență politică, de "cinism" și de
Bătrîni paznici ai democrației by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17031_a_18356]
-
numai teorema specificului național și dragostea pentru țăran. Stere, dimpotrivă, a încercat să reanime poporanismul, după război, în doctrina țărănistă (Mihalache, dr. N. Lupu, chiar Madgearu i-au stat aproape), bine abandonată, în 1926, la fuziune, prin crearea P.N.Ț. Vagi urme de poporanism (deci de populism) reîntîlnim, în 1934-1936, în doctrina statului țărănesc, care n-a avut ecou și nici influență. În schimb, N. Iorga reanimă sămănătorismul, (numit neosămănătorism) în interbelic, blamînd calea industrială, cerînd ca românii și țara lor
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
vor fi înfrânți de Uzi (turci și ei) în secolul XI. Vor fi apucat să se creștineze, ca atâtea neamuri în jurul lor? Toate întrebările asupra lor pot fi lăsate fără răspuns: la Bolintineanu, Pecenegii nu sunt decât flatus voci - o vagă identitate sonoră ce fixează reveria. Precizarea temporală, "o oară și mai bine", nu e deloc gratuită. Poetul semnalează astfel că tot ce se întâmplă se situează în timp profan, iar nu în vremea suspendată, în non-timpul inițiatic: amiază plină (când
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
mai iese din densitatea această pană la sfarsitul poemului, după o cavalcada de 60 de versuri! Primele două sunt încă de o majestuoasă stângăcie, evadând din discursul blestemului: "Așa vorbi bătrână/ Și Mihnea tremura." Și, imediat după aceea, miracol: o vagă numire a Satanei, Naiba e în mod genial asociată unui "Setilă" demonic; pe loc, narațiunea capătă amploare, cu atat mai mult cu cât altor vagi entități infernale (nagode) li se dă formă de mistreți planetari în stare să rame "marea
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
din discursul blestemului: "Așa vorbi bătrână/ Și Mihnea tremura." Și, imediat după aceea, miracol: o vagă numire a Satanei, Naiba e în mod genial asociată unui "Setilă" demonic; pe loc, narațiunea capătă amploare, cu atat mai mult cu cât altor vagi entități infernale (nagode) li se dă formă de mistreți planetari în stare să rame "marea cea adâncă", si pe care lumea abia de-i încape: "Așa vorbi bătrână/ Și Mihnea tremura;/ Iar Naiba, ce fântână/ O soarbe într-o clipă
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
uimitor - succesul a fost deplin nu doar la marele public, ci și la criticii foarte exigenți. Cum vă explicați acest succes? M.M.: Este cea mai grea întrebare pe care mi-o puteați adresa. N-am nici o idee, nici cea mai vagă idee. De altfel, nici nu este de domeniul meu. Nu m-am gîndit la acest lucru și nici nu-mi pun astfel de întrebări. Nu scriu de prea multă vreme - sunt abia 9 ani de cînd am debutat - și tot
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
fără a lăsa spațiu nici unui moment de analiză și evlauare: "alegerea Consiliului, a președintelui...". Cestiunea arzătoare a puterii instituționale fiind tranșată fără discuții din capul locului, a doua atribuție a instanței deliberative ("modificarea statutului") și cea din urmă, sublimă în vagul ei ("decide asupra oricărei probleme de interes general"), au fost suprimate ca inoportune de pe ordinea de zi, de aparatul electoral al președintelui, asigurat de la precedentele adunări. Căci în textul statutului - în genere neștiut și adoptat inițial în alb - a fost
Confiscarea șanselor by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17060_a_18385]
-
Transilvaniei percepea rostul și rolul acestui teatru drept agoră a specificității sale culturale, un mesager al comunității, loc de trăire intensă a imaginarului cvasi-mitic, cu accentuată încărcătură emoțională, unde se identificau frînturi din trecutul subiectiv cu frustrări ale prezentului și vagi proiecte asupra viitorului din perspectiva irecuperabilului timp istoric. Direcțiunea regizorului Tompa Gabor a schimbat această paradigmă, favorizînd actul artistic autonom, altfel spus creația liberă de prejudecăți comunitare, ba chiar adeseori în polemică deschisă cu acestea. (Vezi extraordinarul spectacol: Cabala bigoților
Aventura conjugală by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/17058_a_18383]
-
relevanță. Ceea ce contează pentru acești administratori și propagandiști ai abisului sunt răbufnirile exemplare, epifaniile, monstruozitățile pozitive, cu alte cuvinte naturile geniale. O astfel de pasivitate, de aspirație încordată și de smerenie ipocrită, de o asemenea trăire exemplară prin delegație și vagă năzuință spre dizolvarea în unicat, nu sînt altceva, într-un plan cultural propriu-zis și într-unul simbolic mai larg, decît variantele unui Bingo metafizic, dezangajări leneșe în speranța unor compensații prin milostivenia transcendentă. Alexandra Nechita, pe care Președinetele României a
O bingotă: Alexandra Nechita by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17077_a_18402]
-
articol pe această temă ("Dream-reporting discourse", în Text, nr. 4, 1984), Benny Shanon și Rivka Eiferman analizau, pe baza unui corpus oral, situația discursivă particulară a povestirii de vise: de articulare logică și de raționalizare a unor experiențe psihologice confuze, vagi, care rămîn oricum incontrolabile. Reflexul textual al acestei situații e reprezentat de un stil abrupt, de folosirea unor termeni vagi, de încercările de reformulare, produse de insatisfacția locutorului față de propria relatare; narațiunea, dominată de timpul prezent, pune pe același plan
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
corpus oral, situația discursivă particulară a povestirii de vise: de articulare logică și de raționalizare a unor experiențe psihologice confuze, vagi, care rămîn oricum incontrolabile. Reflexul textual al acestei situații e reprezentat de un stil abrupt, de folosirea unor termeni vagi, de încercările de reformulare, produse de insatisfacția locutorului față de propria relatare; narațiunea, dominată de timpul prezent, pune pe același plan acțiunile, renunțînd la ierarhizarea lor. într-un alt articol, un autor îl cita pe Valéry, cu afirmația provocatoare că povestirea
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
apă"). Povestirea visului e un text în care devin normale descrierea din afară a acțiunilor persoanei I (dedublate) și exprimarea unor dubii în legătură cu verbele proceselor interioare, controlabile doar de vorbitor. Abundă formulele modalizatoare de incertitudine ("se pare că", "parcă"), expresiile vagului, aproximației ("sau așa ceva", "un fel de"). Transformările petrecute fără a fi conștientizate, percepția unor realități paralele se reflectă în mărci temporale de tipul: "în timp ce", "între timp". Formula finală - "Cam asta a fost" - implică o acceptare a limitelor transpunerii visului în
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
scriitorilor și artiștilor, pînă în '83 și care sufocă pe de-a-ntregul cultura în '89) este caracteristică pentru faza a treia a regimului (prima, în anii '50, a comunismului internaționalist de tip sovietic, a doua, în anii '60, a unui vag comunism liberal și național) și anume aceea a național-comunismului, cu pulsiuni fasciste și xenofobe. Gestul revistei Vatra de a fi readus în dezbatere Tezele din iulie '71 este demn de toată lauda. Un cancer al istoriei De multă vreme n-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15821_a_17146]
-
se face auzit. Un text semnificativ pentru construcția tipică a poemelor lui Adrian Popescu e Ginestre. Motivul e livresc, din Leopardi, dar imaginea se concretizează treptat, pînă la a deveni senzuală, tangibilă. Gestul rămas la jumătate, secunda de neîmplinire, un vag regret, o lipsă de îndrăzneală feminină și nu filosofic blagiană alcătuiesc muzica de fond specifică: "Amețit de Leopardi le-am căutat/ pe însoritele/ pante pieptiș am luat-o spre tufișurile/ aspre din jurul amfiteatrelor,/ șopîrle și maci, rozmarin și salvie/ rămăseseră
Poezie, bibelou de porțelan by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15840_a_17165]
-
aceea din barem, care însă nu coincidea totdeauna cu cea din dicționar și îndrumare lexicale. Profesorii cu pricina trebuiau depunctați la indemnizație ei înșiși sau trimiși la examen. Acestea sînt dificultățile reale, nu emisiunile în maghiară sau numele de firme. Vagul aer xenofob al proiectului de lege e îngrijorător. Cum se autosesizează Parchetul General O atitudine constant antiamericană observăm la editorialiștii cronicii române, ziar apropiat Puterii, dar care face un joc pe care nu și-l îngăduie în ultima vreme nici
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
Simion) nu există pentru că nu are nimic care s-o individualizeze, e doar oglinda felului în care bucățica de moștenire mateină pe care autorul și-o arogă a fost călcată în picioare grosolan. Nu rămîne din ea decît o schemă vagă, în tușe tremurate, caricaturi ale personajelor din Craii..., goana după o atmosferă ce se vrea creată pe principiul cantității, cînd tocmai calitatea, precizia dozajului sînt cheia. Pitorescul se transformă în obscenitate stilistică. O verbozitate aiuritoare, metafore aruncate cu toptanul în
Apogeul creatiei lui Fănus Neagu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15900_a_17225]
-
lui a produce (mai ales producție - inclus și în sintagme ca unelte de producție, producție de mărfuri etc. - și productivitate) erau extrem de frecvente în dogma economică și în propaganda celei de-a doua jumătăți a secolului al XX-lea; un vag reflex ideologic al acesteia se mai păstrează în definițiile din DEX, unde a produce este în primul rînd "a realiza prin muncă bunuri materiale, valori științifice sau artistice", iar producție - "procesul creării bunurilor necesare existenței și dezvoltării societății, în cursul
Producție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15935_a_17260]
-
tîrziu", dar mai ales prin evoluțiile ulterioare), poate fi semnificativă confruntarea mai multor dicționare. în uz coexistă de obicei un sens precis - în care seara intră în opoziție cu dimineața și după-amiaza, sau cu ziua și noaptea - și un sens vag și dependent de contextul pragmatic. Vorbitorii produc adesea autocorecții, substituind unul dintre sensuri prin celălalt. Mi se pare, oricum, foarte pertinentă definiția din DEX, în care semnificația restrînsă - "parte de la sfîrșitul zilei, cînd începe să se întunece" - e completată de
Seara by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15953_a_17278]
-
întâlnește. Impresiile din Țările Române converg către realizarea unui "portret-robot" al valahului: atent să noteze trasee, nume de localități și alte detalii, concrete și insignifiante, Kunisch pomenește rareori numele vreunei persoane întâlnite. Și totuși, portretul stereotip al valahului rămâne destul de vag, identificabil - în ciuda unor nuanțări - cu cel al balcanicului stereotip: prietenos, om de treabă, voios, amator de petreceri, supus, cu înjurături pitorești, mândru de primitivitatea lui... Scenele de gen sunt numeroase: orașe cu case rurale și cafenele murdare, alături de palate și
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
scoatem din cap scenariul degradant că lucrurile merg prost în România pentru că străinii ne-au pus gând rău. Ce nu înțelege românul de rând (și, din păcate, nici politicianul de rând) e că străinătății (dacă e să acceptăm acest termen vag) nici măcar nu-i pasă de noi! Pentru belgianul, olandezul sau neamțul obișnuit, ba chiar și pentru francezul dominat de triada métro-boulot-dodo, adică pentru cel majoritar, România e doar un nume din manualul de geografie. Destinul popoarelor - să fie clar! - e
Luciditatea e un cuvânt franțuzesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15960_a_17285]
-
populat de cadavre înzestrate cu simțul umorului (desigur, negru) și de vrăjitoare exuberante. S-ar părea că această lume este una a farselor macabre, a conflictelor insolubile și a răzbunărilor sadice. Bineînțeles că deocamdată ne aflăm încă pe terenul presupozițiilor vagi pe care prima povestire Tabloul exotic nr. unu (sărbătoarea) pare mai degrabă să le contrazică; nici vorbă de cadavre, vrăjitoare, spînzurați, și cu atît mai puțin de cazane cu smoală; poate singurul indiciu în concordanță cu presupunerile noastre este "atmosfera
Femeile mănîncă bărbați? by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15672_a_16997]
-
că ele se găseau ușor în memoria noastră cea mai recentă. Anume în aceea umilitoare și frustrantă a grandiosului festival național Cîntarea României. Mentalitatea colectivistă, sentimentul de siguranță lașă pe care ți-l dă adăpostul la umbra mulțimii, statutul existențial vag și starea morală ambiguă, generate amîndouă de acea prezență discretă, la limita irelevanței, într-un organism redundant și diform, erau atunci, în tăietură proaspătă, evidențe de-a dreptul traumatizante. Cu atît mai mult cu cît toți artiștii momentului, fără excepție
Salonul național de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15699_a_17024]
-
victoriană și respiră un aer prin care plutesc umbrele castelului Elsinore, slujbașii din Chancery-ul lui Dickens și semnele de rău augur de pe lîngă Wuthering Heights. între zidurile sale trăiesc, în trecut și în prezent deopotrivă, Gregory Dudden, medicinistul riguros și vag dement care consideră somnul o boală ce ronțăie o treime din viața fiecăruia; narcoleptica Sarah Tudor, o ființă fragilă, dilematică, incapabilă să distingă între vis și realitate; Robert Madison, prietenul sfîșiat de iubiri nerostite și de drame identitare care-l
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]