878 matches
-
diversificat literatura ce se ocupă de etnogeneza românească, în general, de aceea de la est de Carpați, în particular. Coroborarea datelor arheologice, prin care se atestă prezența materială a culturii românești la începuturile sale, cu știrile din izvoarele narative externe despre valahi (vlahi), vine să împlinească un gol de cunoștințe puternic și acut resimțit de istoriografia românească până destul de recent, în ceea ce privește originea și evoluția societății noastre, implicit a satelor ca făuritoare și purtătoare în timp a respectivei culturi și civilizație. Considerăm că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să bea. Într-o carte scrisă de FRANZ IOSEPH SULZER, din 1763, se menționează " Afară de pleurezie (junghi) și boli asemănătoare la care trebuie neapărat să se lase sânge, se va găsi cu greu altă boală Împotriva căreia să nu aibă Valahul câteva leacuri. Și la acestea nu bărbații, ci femeile fac oficiu de doctor. Cei drept ele Întrebuințează și pentru pleurezie un ceai de iederă, dar cu reușită numai atunci când natura a luat partea cea mai bună.... Mai norocoase sunt Valahele
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
anume acela că au fost "vreo mie de ani de mișcări și frământări", din care a ieșit, cu greu "un popor întreg"256. Tratând problematica retragere aureliană cu naturalețe, a știut cum să deducă, fără încrâncenare, apariția daco-romanilor și a valahilor pe scena istoriei 257. A insistat asupra prezenței slavilor în istoria noastră, sesizând numeroasele urme pe care le-au lăsat, încă vizibile în vocabular sau în toponimia uzuală 258. Un alt moment creditat cu semnificații majore a fost "simbioza româno-cumană
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
nu s-au deosebit prea mult de cele ale altor vecini, fiind chiar eclipsate de invazia mongolă. Nu a dramatizat excesiv cucerirea teritorială a Transilvaniei, atenționând că binecunoscutele voievodate ale lui Gelu, Glad și Menumorut erau locuite nu doar de valahi, ci și de slavi. Colonizarea secuilor și sașilor a fost descrisă ca un fapt pozitiv pentru civilizația medievală din Transilvania. Un ultim paragraf nota totuși "înrăutățirea" stării românilor în urma acestor fenomene, pierderea drepturilor politice de către nobilii români ortodocși. Admitea însă
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
pentru domn". Vezi Mihai Manea ș.a., op. cit., p. 254). Se trecea peste aspectele neplăcute, cum ar fi faptul că voievodul Moldovei a rămas "fără aproape jumătate de oaste și fără aproape toți oamenii cu care atacase Baia" (vezi Alexandru Simon, Valahii la Baia. Regatul Ungariei, domnia Moldovei și Imperiul Otoman în 1467, în "Anuarul Institutului de Istorie "A.D. Xenopol"", tom XLVI, 2009, p. 141); sau că "mai mulți boieri au căzut de mâna lui Ștefan decât în luptă" (Ibidem, p. 142
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
sa" apare și în istoria de uz școlar din Franța (vezi Jean-Pierre Rioux, op. cit., p. 133), de exemplu; dar, fără îndoială, cu mai puțină obstinație. 256 Neagu Djuvara, Cum s-a născut poporul român?, p. 5. 257 Pentru lămurirea termenului "valah", autorul face un interesant excurs lingvistic european, prezentând mai multe variante și semnificații din spațiul fostului Imperiu roman. Este unul din puținele cazuri în care textul este însoțit, pentru o localizare mai convingătoare, de o hartă istorică a "urmelor numelui
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
brâncovenească în care drama, memoria și scenografia în totul transgresează într-o crispantă poveste. Imnul devine suspin, elegie, jelire. De la Nicodim de la Tismana până la Tudor și Popa Șapcă, Țara e tărâm de ziditori; Brâncuși dialoghează cu frescele voronețiene iar Ioan Valahul cu Rotonda de la Alba-Iulia. Analogic, pământul dintre Dunăre și munți e un amplu jertfelnic sacralizând lacrima și floarea. Acest pământ mai trebuie și plâns, / Cuvine-se scăldat în bucurie" (Octogon). Trandafirul, garoafa, laleaua, violetele, anemonele, narcisele, crinii, crizantemele și celelalte
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Nave propulsate de forța vântului și, mai târziu cu aburi, înaintau în șuieratul brizei sau în zgomotul sacadat al zbaturilor și elicelor din largul Mării Negre. Ancorau în porturile Galați și Brăila care se deschideau ca niște porți spre lume pentru Valahii. Vapoare sub diverse pavilioane occidentale, dar în special engleze, încărcau din roadele acestui pământ și desfăceau din manufacturile și mărfurile produse prin atelierele și fabricile Vestului. În mod just, s-a considerat că dacă, politic, progresul a plecat de pe străzile
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Munteniei. Prin amplasarea lor în vecinătatea trecătorilor din Carpați, aceste centre comercial meșteșugărești s-au situat pe o poziție defensivă din punct de vedere politico militar. În schimb, din perspectivă economică, au probat ofensivitate, valorificând oportunitatea proximității cu cele două Valahii. Dezvoltarea burgurilor în interiorul arcului carpatic a făcut, pentru o perioadă însemnată, ca viața de oraș să se concentreze în această zonă. Vestul Transilvaniei a rămas mult timp mai slab urbanizat. Începând cu Epoca modernă, Budapesta a acordat o valoare strategică
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
fost cineva... Dar pesemne că ăsta mi-e datul Ă și norocul meu Ă să rămân în umbra a ceea ce aș fi putut deveni” (24 august 1975 454). După aceste cuvinte, cum să-l numești altfel pe Cioran decât bunul valah?! Nici o mirare că într-un loc vorbește despre noi, cu referire la poporul pe care-l disprețuiește și în care se cuprinde. Se recunoaște, deci, perfect în ceilalți, pe care îi contestă sau îi abjură. Iată-l spunând: „Noi românii
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
a rupt în mine, însă am pierdut orice legătură secretă cu neamul nostru” (5 ianuarie 1976 Ă 608). Oricum, nu-i nici o îndoială că, tocmai pentru că e refugiat la Paris, Cioran înțelege ce înseamnă să fii valah și cât de valah este el însuși. Pentru Cioran, tot ce este el are legătură cu faptul de a se fi născut la Rășinari, de a fi trăit în România, de a fi ajuns la Paris. Scrie din Paris, pe 26 iulie 1939: „Prefer
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Tu trebuie să cunoști oroarea de a gândi, frica de a simți înfiripându-se o idee ce apoi sapă carnea și spiritul” (482). Finalmente, n-a făcut decât să se recunoască în propriile origini. Cioran, bunul valah (în sensul de valah nealterat, căci altfel el e numai cinism și voluptate), adică „românul absolut”. În alt loc, face din limba română substanța propriei viziuni, congenere, asupra lumii: „Cuvântul pământeni mă obsedează dintotdeauna. Ce limbă extraordinară avem, mai ales când vrei să vorbești
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
antipodul demonismului. În tinerețe, Cioran se îmbăta cu aerul tare al ideilor și al iluziilor. Acum, propria existență se revendică de la iluzoriu, astfel încât luciditatea e și alienare. Oricum, pentru Cioran, cel altădată atât de vorbăreț, de fanatic, de pornit împotriva valahilor, înțelepciunea, dacă e să folosim acest cuvânt inadecvat, înseamnă abandon, curgere în șuvoiul fatalității, negarea oricărei convingeri. În fine, sunt acestea ipostaze pe care le viseză, dar care nu-i sunt, din nefericire, nici măcar ele, în totul accesibile. De unde altfel
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
domnit în Valahia, țara sa de origine, dar, de nevoie, s-a refugiat în Moldova. Acolo s-a împrietenit cu vărul său, prințul Ștefan cel Mare, care mai târziu a devenit domnitorul Moldovei, fiind la fel de important în istoria României ca valahul Mircea cel Bătrân. Ca să-l deosebească pe tânărul Vlad de tatăl său, Vlad Dracul, oamenii l-au numit Draculea, care în limba română înseamnă "fiul Dragonului", sau "fiul Dracului". De aici se trage pro-babil Dracula, numele devenit legendă. Practica poreclelor
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
adăpostiseră la nevoie. Documentele istorice rusești și românești motivează actele de cruzime ale domnitorului, afirmând că, de exemplu, atrocitățile sale în Transilvania fuseseră cauzate de comportamentul lipsit de onestitate al negustorilor saxoni, care doreau supremație comercială și îi înșelau pe valahi. Tragerea în țeapă și măcelărirea propriilor supuși (boieri, ofițeri, femei, indiferent de clasa socială, cerșetori, hoți și țigani) sunt puse pe seama unui psihopat în per-spectiva saxonă, în timp ce rușii, și în special românii îi justifică lui Vlad comportamentul, prin descrierea motivelor
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și calcul politic? Vlad avea o pregătire europeană și o educație militară, dar cunoștea la fel de bine și mentalitatea otomană, deoarece trăise mulți ani la curtea sultanului. Era el adeptul Islamului, după cum susțin unele surse, convertit la creștinism, la fel ca valahii pe care îi apăra nu din convingere, ci numai pentru că aceasta servea unor scopuri ascunse? Sau era, așa cum se vedea el însuși, un cavaler creștin cu o misiune importantă de îndeplinit, aceea de a opri invazia otomană în centrul Europei
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
dorința de a cunoaște și descrie locuri exotice. Una dintre primele mărturii despre Transilvania este un articol cu titlul ,,The Wallachs in Transylvania", publicat în Frazer's Magazine în noiembrie 1850. Este un articol bine documentat care îi prezintă pe valahi ca un popor tradițional, patriarhal, neatins de civilizația modernă, păstrător de elemente culturale dacice și romane, peste care s-a suprapus religia creștină ortodoxă. Astfel, localnicii țineau sărbătorile creștine, dar se bucurau și de tradițiile mai vechi, precreștine. Importanța riturilor
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
care s-a suprapus religia creștină ortodoxă. Astfel, localnicii țineau sărbătorile creștine, dar se bucurau și de tradițiile mai vechi, precreștine. Importanța riturilor de trecere (căsătoriile și înmormântările) este grăitoare pentru cultura adânc înrădăcinată în forme vechi, tra-diționale, pe care valahii au reușit să o păstreze într-o formă nepervertită. Un astfel de exemplu ar fi modul în care este oficiată ceremonia de înmormântare la valahi, descrisă în următorul pasaj: ,,Ritualurile legate de moarte și îngropăciune sunt remarcabile la valahi. Când
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
căsătoriile și înmormântările) este grăitoare pentru cultura adânc înrădăcinată în forme vechi, tra-diționale, pe care valahii au reușit să o păstreze într-o formă nepervertită. Un astfel de exemplu ar fi modul în care este oficiată ceremonia de înmormântare la valahi, descrisă în următorul pasaj: ,,Ritualurile legate de moarte și îngropăciune sunt remarcabile la valahi. Când moare cineva, trupul îi este spălat, îmbrăcat în hainele cele mai bune și așezat pe pământ cu o făclie aprinsă în mână. În multe sate
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
care valahii au reușit să o păstreze într-o formă nepervertită. Un astfel de exemplu ar fi modul în care este oficiată ceremonia de înmormântare la valahi, descrisă în următorul pasaj: ,,Ritualurile legate de moarte și îngropăciune sunt remarcabile la valahi. Când moare cineva, trupul îi este spălat, îmbrăcat în hainele cele mai bune și așezat pe pământ cu o făclie aprinsă în mână. În multe sate, îngroparea nu se face înainte de prânz, pentru că se crede că sufletul celui decedat zboară
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
că sufletul celui decedat zboară mai repede după-amiaza, fiind grăbit chiar de drumul descendent al soarelui, care se duce la culcare; oamenii se tem că dacă soarele se ridică, atunci sufletul ar putea să hoinărească aiurea, pradă vampirilor 83". Credința valahilor în vampiri pare să fi fost puternică, ea influențând felul în care se îngropau morții, iar ceremonia descrisă mai sus se practică și astăzi în unele zone ale României. Nu avem nici o dovadă că Bram Stoker a citit acest articol
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
unilaterală asupra vlahilor transilvăneni, influențată probabil de gazdele lui Stephen, o familie de unguri. Aceștia vorbeau din punctul de vedere al unor oameni care își pierduseră doi membri ai familiei în Revoluția din 1848, uciși, după câte se pare, de valahi. Resentimentele lor nu sunt îndreptate doar împotriva valahilor și a inferiorității lor față de unguri, dar și împotriva austriecilor, pe care îi prezintă ca pe niște asupritori fără inimă. Leslie Stephen descrie foarte detaliat locurile și oamenii, ca urmare a unei
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
lui Stephen, o familie de unguri. Aceștia vorbeau din punctul de vedere al unor oameni care își pierduseră doi membri ai familiei în Revoluția din 1848, uciși, după câte se pare, de valahi. Resentimentele lor nu sunt îndreptate doar împotriva valahilor și a inferiorității lor față de unguri, dar și împotriva austriecilor, pe care îi prezintă ca pe niște asupritori fără inimă. Leslie Stephen descrie foarte detaliat locurile și oamenii, ca urmare a unei lungi și obositoare călătorii pe drumuri proaste, călare
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
diferențele extreme dintre Vest și Est, dintre Anglia civilizată și Transilvania primitivă, dintre raționalism și superstiție, dintre progres și stagnare"87. Acesta ar putea fi unul din motivele pentru care Dracula apare ca aparținând unei alte rase, la fel ca valahii, în concordanță cu portretizarea lor în articolele secolului al XIX-lea. Dracula lui Stoker este înfățișat ca o adevărată "amenințare a rasei englezești" civilizate 88, scopul său diabolic fiind distrugerea integrală a civilizației, simbolizată de Imperiul britanic. Dacă ar fi
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Craiova, la Caransebeș, Târgu Mureș și Turda. Doar în Harghita, demonstrația pașnică a majoritarilor maghiari de aici se transformă treptat în manifestări violente, la sugestia unor localnici, dar și a unor conaționali din străinătate, care îi îndeamnă să scandeze "Moarte valahilor!", "Horthy Horthy!", "Ardealul la Ungaria!", "Acum ori niciodată!". Semne Fuga lui Ceaușescu deschide o perioadă de mare incertitudine. Autoritatea care, cu o clipă mai devreme, păruse un monolit indestructibil în fața maselor revoltate se prăbușise atât de rapid încât nicio alternativă
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]