1,369 matches
-
fost organizat pe lângă vama de la Rucăr, unde, o vreme, aici avea sub ordinele sale, un dregătorcu titlul de țar. Astfel Radu Praznaglova voievod, într-un document se adresa acestuia în acest fel :"... Drept aceea, țarul Alexandru, oare cine îți este vameș la Rucăr să-l oprești, să ia vamă ce este legea, iar altfel să nu îndrăznească a face. Și cine va fi vameș sub Dâmbovițâ și acela așisderea să le ia, că cine s-ar ispiti să ia peste lege
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
într-un document se adresa acestuia în acest fel :"... Drept aceea, țarul Alexandru, oare cine îți este vameș la Rucăr să-l oprești, să ia vamă ce este legea, iar altfel să nu îndrăznească a face. Și cine va fi vameș sub Dâmbovițâ și acela așisderea să le ia, că cine s-ar ispiti să ia peste lege are să primească mare rău și urgie de la domnia mea". Observăm ordinele foarte drastice date vameșilor spre a respecta poruncile date în vederea respectării taxelor
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
nu îndrăznească a face. Și cine va fi vameș sub Dâmbovițâ și acela așisderea să le ia, că cine s-ar ispiti să ia peste lege are să primească mare rău și urgie de la domnia mea". Observăm ordinele foarte drastice date vameșilor spre a respecta poruncile date în vederea respectării taxelor la mărfurile care treceau prin vamă, neîngăduindu-se abaterea de la cele stabilite pentru fiecare marfă. Șerban Cantacuzino voievod, prin hrisovul din 17 februarie 1680 avertiza pe vameși de la Rucăr și pe pârcălabul
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
Observăm ordinele foarte drastice date vameșilor spre a respecta poruncile date în vederea respectării taxelor la mărfurile care treceau prin vamă, neîngăduindu-se abaterea de la cele stabilite pentru fiecare marfă. Șerban Cantacuzino voievod, prin hrisovul din 17 februarie 1680 avertiza pe vameși de la Rucăr și pe pârcălabul de aici că de va auzi plaiul din această parte de țară că a fost lăsat fără plăieși și potecași de pază "voi trimite de voi spânzura pe pârcălabi tocmai acolo în plai". O remarcă
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
de la Rucăr și pe pârcălabul de aici că de va auzi plaiul din această parte de țară că a fost lăsat fără plăieși și potecași de pază "voi trimite de voi spânzura pe pârcălabi tocmai acolo în plai". O remarcă. Vameși de aici aveau și dreptul la judecată a oamenilor din satele Rucăr și Dragoslavele, precum și a locuitorilor din cele 12 sate apropiate. Astfel sub ascultarea vămii erau satele: Corbi, Nucșoara, Corbșori, Slănic, Berevoiești, Bratia, Albești, Lerești, Nămăiești, Bădeni, Coteneșți și
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
aveau și dreptul la judecată a oamenilor din satele Rucăr și Dragoslavele, precum și a locuitorilor din cele 12 sate apropiate. Astfel sub ascultarea vămii erau satele: Corbi, Nucșoara, Corbșori, Slănic, Berevoiești, Bratia, Albești, Lerești, Nămăiești, Bădeni, Coteneșți și Stoenești. Ei, vameși erau buni cunoscători ai legilor din acea vreme. De asemenea, slujbașii vămii posedau cunoștințe temeinice de matematică la nivelul acelei vremi. Cele patru operati aritmetice, care astăzi ni se par lucruri elementare, însușirea lor constituia o greutate pe atunci. În
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
la turci...la bulgari...la cehi...oriunde auzea că poți să cumperi sau să vinzi ceva profitabil. Tot stând prin vămi, s-a gândit că n-ar fi rău să încerce și el...și a dat concurs la școala de vameși. A fost singurul, din acel lot, care a intrat, fără a avea studii superioare. Viața în vamă nu poate să-ți fie...decât de rege sau de câine. Nu există cale de mijloc. Așa a învățat “să muște”...cu vorba
HEI, COŞAR, COŞAR...COŞAR! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367193_a_368522]
-
angajații, o echipă bună, cât o grupă de studenți...și-i înscrise la facultate. Era momentul pe care și-l dorise toată viața. Simțea că destinul lui se reașează pe făgașul pierdut cândva. Era conștiincios și preocupat. Toți râdeau...”Grupa vameșilor” era, oricum, mai “protejată” la examene. “Ce-ai, mă? Vrei coroniță?”...se amuzau ceilalți când punea întrebări sau solicita explicații suplimentare. La absolvire, și-a invitat, cu mândrie, familia. A venit doar...bunica. Tatăl plecase...la pescuit...” E prea târziu
HEI, COŞAR, COŞAR...COŞAR! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367193_a_368522]
-
vindecare. Dacă omul nu se vindecă? Cum rămâne cu prestigiul lui de fariseu?” Prestigiul de fariseu înseamnă printre altele, și cât mai multe semne exterioare ale semereniei spirituale, dreptul de a-i judeca pe alții - cum ar fi de exemplu, vameșul - mândria, inversarea valorilor, dar și preamărirea trecutului. Fariseul nu găsește nimic bun în prezent, însă elogiază trecutul și pe înaintași pentru că se consideră el însuși a fi un apărător al identității religioase. Fariseul vrea să pară fundamentalist, dar nu este
FARISEII SECOLULUI XXI IN VIZIUNEA LUI PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367262_a_368591]
-
a răspunde cu rău celui ce îți face rău, a fost descrisă de Mântuitorul Iisus Hristos ca fiind nedesăvârșită, proprie neamurilor, iar nu fiilor Împărăției: „...dacă iubiți pe cei ce vă iubesc, ce răsplată veți avea? Au nu fac și vameșii același lucru? Și dacă îmbrățișați numai pe frații voștri, ce faceți mai mult? Au nu fac și neamurile același lucru?” (Mt. 5, 46-47) Pentru fiii Împărăției, model de făptuire, de ființare este Dumnezeu: „Fiți dar voi desăvârșiți, precum Tatăl vostru
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364644_a_365973]
-
informau destul de corect despre situația de acolo iar Tiberius știa că veștile erau reale pentru că actele și mai ales impozitele care soseau de acolo spuneau totul, iar informatorii săi relatau aceleași lucruri. Taxele impuse poporului evreu colectate de publicani, acei vameși foarte mult huliți în popor, păreau a fi mai consistente, însă, la Roma ajungeau sume mai mici decât cele pronosticate și în timp funcționarii imperiali din Roma impuseră un plan de corectare a deficiențelor, care nu fu respectat însă de
FRAGMENTUL AL NOUĂLEA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349495_a_350824]
-
și încăpățânarea, formalismul gol cu spiritul infatuat care are obiceiul perpetuu al laudei de sine. Mai bine să ne înfățisăm în în fața lui Dumnezeu și să facem o rugăciune simplă: „Ai milă, Doamne, de mine, păcătosul!", decât să avem poziția vameșului care a mulțumit lui Dumnezeu că el este superior celuilalt, lăudându-se cu faptele făcute. Să ne ferească Cel de Sus să avem mândrie spirituală! Superficialitatea, faptele de fațadă sunt o practică veche și a devenit una modernă și s-
DESPRE SMERENIE ŞI MODESTIE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349645_a_350974]
-
anului 1515. Vlad Vintilă dăruiește, în anul 1553 acestei mănăstiri, 5000 de asprii, iar Alexandru Lăpușneanu reface biserica mare a mănăstirii. În anul 1585 Petru cel Tânăr închină acestei mănăstiri metocul de la Colentina al mănăstirii Plumbuita, cu toate averile lui. Vameșul Păun închină Xiropotamului mănăstirea Sfânta Treime de lângă Iași, cu toate moșiile ei. În anul 1703 Duca Vodă închină Xiropotamului biserică Dancului din Iași, dimpreună cu un heleșteu și moșia Vacota. În anul 1759 boierii slătineni și frații Fălcoianu închină mănăstirii
SFÂNTUL MUNTE ATHOS – GRĂDINA ORTODOXIEI UNIVERSALE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349057_a_350386]
-
refugiul în mila lui Dumnezeu. Și aici deschide perspectiva optimistă a poetului. A găsit pocăința la ușa Paradisului. Nu are să prezinte fructele pocăinței; oferă însă lui Dumnezeu inima sa zdrobită și sărăcia duhului său. Modelele biblice: a lui David, a vameșului, a desfrânatei și al tâlharului îl încurajează. Judecătorul se va milostivi și de acesta, care a păcătuit mai mult decât toți oamenii”... Sursă bibliografică de referință: Dimitrios Tsamis, Ekklisiastiki grammatologia, Editura „Pournara”, Thessalonic, 2001, pp. 204-5; Ioannis Fountoulis, Megas Kanon
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CANONUL CEL MARE AL SFÂNTULUI ANDREI CRITEANUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348642_a_349971]
-
granița dintre Galileeea și cele zece orașe păgâne. Datorită poziției centrale a orașului, în cuprinsul său se afla o vamă și un lagăr militar al legionarilor romani. Astfel, în afara populației băștinașe compusă numai din evrei, orașul mai era populat de către vameși, soldați, ofițeri superiori cum ar fi, de exemplu, centurionul (sutașul) roman și alți funcționar de stat (Mat. 8, 5 - 13; Marc. 2, 13 - 14). Aici a consacrat Domnul Hristos, Taina Sfintei Euharistii - la Cina cea de Taină (Ioan 6, 24
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
capitol introductiv este folositor oricui vrea să înțeleagă necesitatea parabolei ca pildă camuflată. Există aproximativ o sută de parabole, Andrei Pleșu se ocupă de 34 - între ele: lucrătorii nevrednici ai viei, sămânța bună și neghina, grăuntele de muștar, smochinul neroditor, vameșul și fariseul, slugile veghetoare, portarul, furul, sămânța care crește singură, fiul risipitor, judecătorul nedrept și văduva stăruitoare, talanții, drahma pierdută, cele zece fecioare, casa zidită pe stâncă, nunta fiului de împărat, oaia pierdută, oile și caprele, peticul de postav nou
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
nume ca tine, cu părinți, cu copii, cu nași, cu bune și cu rele. Însă are puterea aceasta de a te dezlega, a te ierta, a te convinge. Dacă nu și nu, să-ți fie ție ca un păgân și vameș, zice Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Aceea-i altceva. Sigur că își pune amprenta. Eu văd ca duhovnic. Vin foarte mulți și, dacă nu-i ajuți puțin ... Ei, ce-ai mai făcut? Păi n-am făcut nimic, părinte. Păi de ce-
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]
-
că acesta știuse să-și facă prieteni prin toate clasele sociale. Însemna deci că galileeanul era foarte inteligent dacă reușise acest lucru. Arhiereul nu tăgăduise asta. Se știa că Iisus intrase în casa unor personaje de cea mai joasă speță: vameși, funcționari corupți până în măduva oaselor, oameni de la marginea societății, tot felul de neica nimeni, ori își împărtășea tovărășia cu foști infractori mărunți și femei de moravuri ușoare, pe care le mai și apărase prin tot felul de subterfugii. Trebuia însă
AL OPTULEA FRAGMENT.(CONTINUARE) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349977_a_351306]
-
cuminte. Toți erau mai mari decât mine. Mă jucam singură. Mă sfiam de toți. Uneori cântam. Alteori priveam gâzele, păsările, când se topeau zăpezile”, A fost al cincilea copil al învățătorului Gheorghe Gavrilescu, născută la 12 februarie 1894, la Cotu Vameș, județul Neamț. Alexandra Gavrilescu a semnat cu pseudonimul Otilia Cazimir, ales de Mihail Sadoveanu și de Garabet Ibrăileanu . Ei nu i-a plăcut acest nume: „Dați-mi voie să vă mărturisesc, după atâta amar de ani, că bumele acesta, pe
OTILIA CAZIMIR-ARTICOL DE IULIAN NEGRILĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365806_a_367135]
-
care va roșii odată în fața Mareul Judecător, adică a Domnului Isus. El va descoperi pentru veșnicie ce s-a ascuns după aparențele tuturor. Îmi aduc aminte de Domnul Isus care era de o modestie rară. A stat la masă cu vameșii și păcătoșii, drept pentru care a fost judecat. Iată cum Mântuitorul și-a riscat reputația, sau a disprețuit rușinea de a fi autentic și de a veni în ajutorul celor slabi și pierduți în lume. Câți snobi nu sunt pe
DESPRE IMAGINE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365931_a_367260]
-
decenii, doar din priviri. Ceea ce am și realizat. Instant. În vama românească. „- Da, sunteți tare de inimă!” îmi comunică, după, pișicher colegul de scaun. Român din Basarabia. După trecerea autocarului prin furcile caudine. Sau pe deasupra!?! N-am văzut picior de vameș. Intrasem în Schengen! Pentru cinci minute. Autocarul intră în București. Sună un telefon. „Da, tată, sunt la Bellu! Abia aștept să ne vedem!” Acel turist, fost mare fotbalist, nu înțelegea de ce se cutremura mașina de hohote. Doar treceam pe lângă domiciliul
TABLETA DE WEEKEND (47): CAPODOPERELE BELETRISTICEI MONDIALE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364933_a_366262]
-
Între un diez și o steluță, textul banal format din cifre poate fi cumva benefic, pentru metabolism. După venirea extratereștrilor, marțea era ziua lor la spovedit. Preotul simpatiza biserica ecumenică de pe Marte. În poezie este vorba despre nemernici, tâlhari, curve, vameși anonimi, iar în partea opusă a rimei, era o gașcă bună de farisei și de preoți băftoși. Isus a cinat totdeauna în casa celor dintâi, iertând pe cei păcătoși și răstignindu-i pe drepți. Referință Bibliografică: Cină de taină pe
CINĂ DE TAINĂ PE PLANETA PERFECTĂ de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366544_a_367873]
-
cei mari fură milioane de euro și nimeni nu-i ia la rost, întrucât corb la corb nu-și scoate ochii, noi o facem pentru ca să avem din ce să trăim...” Și o fac cu atâta pricepere, încât, la fel ca vameșii, nici paznicii pădurilor nu sunt muritori de foame, chiar dacă au ghinionul să-și piardă slujbele. Dar la fel de adevărat este că celălalt coeficient de vină revine zonei de inconștiență a cetățenilor, puși cu orice chip pe căpătuială, indiferent dacă aceasta este
CRUCI ŞI RĂSCRUCI ÎN AGRICULTURA ROMÂNEASCĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366087_a_367416]
-
din pupilele tale, înfipți în inima mea, călcai prin nori, pe turme de crini, prin ierburi virgine, în asceza unui amurg sentimental, între izvoare și mare, culoarea părului tău lung se făcea aer de noapte, viscol de val, prin somnul vameșilor treceau încolonate culorile buclelor tale, piciorul clintit prin iarbă răsuna ca aroma-n somnul meu pierdut. umbra lui Holderlin plutea peste noi și ne blestema, curgea întunericul și abisul și steaua curgea către stingerea sa numai noi eram fericiți cum
POEZIA CA SPOVEDANIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352261_a_353590]
-
împărăția de odinioară. Imediat cum ieșim din țară, ne cocoțam pe noua autostradă (ungurii au terminat-o) și... direcția Budapesta, apoi Viena. După cum se știe, vama româno-maghiară este comună, iar cea dintre Ungaria și Austria nu mai există decât fizic - vameși nu mai sunt. Chiar dacă teoretic cunoșteam drumul, aveam la noi hărți, ne folosim din nou și permanent de o altă descoperire a științei și tehnicii moderne, GPS-ul. Parcă fusesem de o viață pe acest drum. Nu am greșit cu
ZILELE EUROPEI LA VIENA DE PUIU RADUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350540_a_351869]