17,513 matches
-
cu satisfacția mamei în raport cu viața în general, cu viața de familie în special, cu relația cu copilul adoptat, cu comportamentul copilului și cu un nivel mai scăzut de stres. În studiul său, Sar a măsurat pregătirea pentru adopție prin cinci variabile: informarea despre copilul adoptat, informarea despre procesul de adopție și despre adopția în cazul copiilor cu nevoi speciale, impactul asupra sistemului familia, strategii de adaptare în funcție de nevoile copilului, prevenirea eșecului. Egbert și Lamont 218 prezentau rezultate similare. Astfel, potrivit lor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de a fi adoptat, cât și evaluarea opțiunilor sale de a face față conflictelor, întrebărilor, provocărilor, stigmei etc, considerate a fi părți integrante ale experienței adopției. La rândul ei, interpretarea este influențată, pe de o parte, de o serie de variabile personale precum: stima de sine a copilului, capacitatea de autocontrol și stăpânire de sine, încrederea interpersonală, valorile și, în mod deosebit, de dezvoltarea cognitivă. Experiența clinică sugerează că, acei copii, cu stimă de sine scăzută, un sentiment al eficienței scăzut
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de copii tinde să învinovățească pe alții pentru propriul status, fie pe părinții biologici, fie pe părinții adoptatori. În acest caz, dificultățile de adaptare se manifestă sub formă externalizată prin: furie, agresivitate, comportament de opoziție, minciună, furt etc.250. Alături de variabilele anterior menționate, Brodzinsky mai adaugă încrederea interpersonală, respectiv angajamentul față de familia adoptivă, ambele influențând evaluarea și procesul de coping. Aceste două variabile sunt considerate a fi părți integrante ale procesului de adopție. Figura 3.1 Modelul stres și coping în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de adaptare se manifestă sub formă externalizată prin: furie, agresivitate, comportament de opoziție, minciună, furt etc.250. Alături de variabilele anterior menționate, Brodzinsky mai adaugă încrederea interpersonală, respectiv angajamentul față de familia adoptivă, ambele influențând evaluarea și procesul de coping. Aceste două variabile sunt considerate a fi părți integrante ale procesului de adopție. Figura 3.1 Modelul stres și coping în adaptarea copilului adoptat 251 Variabilele personale anterior menționate influențează procesul de evaluare a pierderii atunci când copilul dobândește maturitatea cognitivă necesară înțelegerii semnificației
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adaugă încrederea interpersonală, respectiv angajamentul față de familia adoptivă, ambele influențând evaluarea și procesul de coping. Aceste două variabile sunt considerate a fi părți integrante ale procesului de adopție. Figura 3.1 Modelul stres și coping în adaptarea copilului adoptat 251 Variabilele personale anterior menționate influențează procesul de evaluare a pierderii atunci când copilul dobândește maturitatea cognitivă necesară înțelegerii semnificației adopției. Abandonul unui nou născut, urmat de plasarea copilului într-o familie adoptivă, nu determină în sine, un sentiment al pierderii. Atunci când copilului
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
reflectate în stări de mânie, de agresivitate, comportamente de opoziție, refuzul comunicării, depresie 255. Odată cu înaintarea spre vârsta adolescenței, sentimentul pierderii este resimțit și mai profund. Adițional resimt acum și pierderea legăturilor genealogice și implicațiile sale asupra propriei identități. Alături de variabilele personale, două seturi de variabile de fond se consideră că au o influență asupra procesului de adaptare în adopție: variabila biologică și variabila socială. Dintre variabile biologice, semnificative sunt zestrea genetică și experiența prenatală, iar dintre variabile de mediu importante
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de agresivitate, comportamente de opoziție, refuzul comunicării, depresie 255. Odată cu înaintarea spre vârsta adolescenței, sentimentul pierderii este resimțit și mai profund. Adițional resimt acum și pierderea legăturilor genealogice și implicațiile sale asupra propriei identități. Alături de variabilele personale, două seturi de variabile de fond se consideră că au o influență asupra procesului de adaptare în adopție: variabila biologică și variabila socială. Dintre variabile biologice, semnificative sunt zestrea genetică și experiența prenatală, iar dintre variabile de mediu importante sunt solicitările, constrângerile și resursele
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pierderii este resimțit și mai profund. Adițional resimt acum și pierderea legăturilor genealogice și implicațiile sale asupra propriei identități. Alături de variabilele personale, două seturi de variabile de fond se consideră că au o influență asupra procesului de adaptare în adopție: variabila biologică și variabila socială. Dintre variabile biologice, semnificative sunt zestrea genetică și experiența prenatală, iar dintre variabile de mediu importante sunt solicitările, constrângerile și resursele disponibile, asociate practicilor culturale și atitudinilor sociale cu privire la adopție, ca și cu experiențele copilului înregistrate
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și mai profund. Adițional resimt acum și pierderea legăturilor genealogice și implicațiile sale asupra propriei identități. Alături de variabilele personale, două seturi de variabile de fond se consideră că au o influență asupra procesului de adaptare în adopție: variabila biologică și variabila socială. Dintre variabile biologice, semnificative sunt zestrea genetică și experiența prenatală, iar dintre variabile de mediu importante sunt solicitările, constrângerile și resursele disponibile, asociate practicilor culturale și atitudinilor sociale cu privire la adopție, ca și cu experiențele copilului înregistrate în familie și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Adițional resimt acum și pierderea legăturilor genealogice și implicațiile sale asupra propriei identități. Alături de variabilele personale, două seturi de variabile de fond se consideră că au o influență asupra procesului de adaptare în adopție: variabila biologică și variabila socială. Dintre variabile biologice, semnificative sunt zestrea genetică și experiența prenatală, iar dintre variabile de mediu importante sunt solicitările, constrângerile și resursele disponibile, asociate practicilor culturale și atitudinilor sociale cu privire la adopție, ca și cu experiențele copilului înregistrate în familie și în afara acesteia. Istoricul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
propriei identități. Alături de variabilele personale, două seturi de variabile de fond se consideră că au o influență asupra procesului de adaptare în adopție: variabila biologică și variabila socială. Dintre variabile biologice, semnificative sunt zestrea genetică și experiența prenatală, iar dintre variabile de mediu importante sunt solicitările, constrângerile și resursele disponibile, asociate practicilor culturale și atitudinilor sociale cu privire la adopție, ca și cu experiențele copilului înregistrate în familie și în afara acesteia. Istoricul de plasament al copilului este considerat de asemenea important în adaptarea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
înregistrat ameliorări semnificative între cele două etape de studiu 6% dintre copii au manifestat modele de comportament autist sau cvasiautist PARTEA a IIa CERCETĂRI EMPIRICE Capitolul 4 Părinți adoptatori și copii adoptați 284 4.1 Obiectivul general 4.2 Definirea variabilelor 4.3 Designul cercetării 4.4 Profilul părinților adoptatori 4.5 Profilul copiilor adoptați în România 4.6 Motivația adopției 4.7 Copii preferați pentru adopție 4.8 Adopția copiilor cu nevoi speciale 4.1 Obiectivul general În acest capitol
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
neadoptabili" prin prisma unor trăsături speciale pe care le prezintă. Studiile internaționale arată că, în general, persoanele/cuplurile care adoptă copiii cu nevoi speciale se disting prin trăsături socio-demografice și motivație de restul adoptatorilor (vezi cap. 2). 4.2 Definirea variabilelor Pentru a construi profilul părinților adoptatori, am urmat un demers descriptiv. Am avut în vedere o serie de variabile, îndelung analizate în studiile internaționale în raport cu reușita adopției (vezi cap. 2): vârsta părinților în momentul adopției, statusul marital, etnia, religia, nivelul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptă copiii cu nevoi speciale se disting prin trăsături socio-demografice și motivație de restul adoptatorilor (vezi cap. 2). 4.2 Definirea variabilelor Pentru a construi profilul părinților adoptatori, am urmat un demers descriptiv. Am avut în vedere o serie de variabile, îndelung analizate în studiile internaționale în raport cu reușita adopției (vezi cap. 2): vârsta părinților în momentul adopției, statusul marital, etnia, religia, nivelul educațional, prezența copiilor biologici, veniturile și proprietățile deținute. Pentru a determina motivația pentru care se adoptă un copil am
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
educațional, prezența copiilor biologici, veniturile și proprietățile deținute. Pentru a determina motivația pentru care se adoptă un copil am optat pentru un demers explorator, categoriile și subcategoriile motivaționale identificate sunt prezentate mai jos. Profilul copilului adoptat a fost construit din variabilele: gen, vârstă în momentul adopției, etnie, stare de sănătate, istoric de plasament, maternitate recunoscută, paternitate recunoscută, fratrii multiple. Profilul copilului care se dorește a fi adoptat a fost conturat pe baza preferințelor exprimate de părinții adoptatori pentru potrivirea teoretică: vârstă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptatori 121 120 112 4.4 Profilul părinților adoptatori În cadrul acestui capitol ne-am propus să oferim un profil general al adoptatorilor. În acest sens am utilizat indicatori de poziție, respectiv de dispersie, analiza frecvențelor relative și cumulate, respectiv asocierea variabilelor neparametrice, utilizând cu precădere valoarea reziduală ajustată. Vârsta părinților adoptatori. Media de vârstă a mamelor adoptatoare este de 37,8 ani, cu o deviație standard de 6,5. Vârsta cea mai mică la care s-a adoptat un copil este
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
singuri la părinți, ci mai au o soră care a fost menținută în familie. 4.6 Motivația adopției Pentru a identifica principalele categorii de adoptatori în funcție de motivația care a stat la baza adopției am avut în vedere o serie de variabile: statusul marital, prezența copiilor biologici, posibilitatea adoptatorilor de a procrea, existența unor relații de rudenie (de sânge sau prin alianță) între adoptator și adoptat, protecția specială a copilului în familia adoptatoare. La intersecția acestor variabile au rezultat șapte categorii de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
96*) Pe lângă criteriile referitoare strict la copilul adoptat, au mai fost identificate o serie de alte criterii de selecție cu referire la părinții biologici. Vom enumera o parte dintre ele, fără a susține existența vreunei relații de asociere statistică între variabile. Astfel, identificăm dorința expresă a unor adoptatori de a adopta copii ai căror părinți biologici nu au putut fi identificați. Alții dimpotrivă, și-au exprimat dorința expresă de a adopta un copil cu situație familială cunoscută, o parte dintre aceștia
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de a dobândi un copil, pe care nu-l pot avea din cauza infertilității primare, manifestă interes în special față de copiii mici, care aparțin etniei majoritare și care sunt clinic sănătoși. Și totuși, ne întrebăm cine adoptă copiii cu nevoi speciale? Variabila "copil cu nevoi speciale" a fost construită ca un indice. O analiză a asocierii dintre variabila care măsoară prezenta sau absența nevoilor speciale, respectiv variabilele care reprezintă diferite particularități ale părinților adoptatori indică următoarele aspecte: există o probabilitatea mult mai
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în special față de copiii mici, care aparțin etniei majoritare și care sunt clinic sănătoși. Și totuși, ne întrebăm cine adoptă copiii cu nevoi speciale? Variabila "copil cu nevoi speciale" a fost construită ca un indice. O analiză a asocierii dintre variabila care măsoară prezenta sau absența nevoilor speciale, respectiv variabilele care reprezintă diferite particularități ale părinților adoptatori indică următoarele aspecte: există o probabilitatea mult mai mare ca acei părinți care adoptă copii, care se înscriu în categoria celor cu nevoi speciale
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și care sunt clinic sănătoși. Și totuși, ne întrebăm cine adoptă copiii cu nevoi speciale? Variabila "copil cu nevoi speciale" a fost construită ca un indice. O analiză a asocierii dintre variabila care măsoară prezenta sau absența nevoilor speciale, respectiv variabilele care reprezintă diferite particularități ale părinților adoptatori indică următoarele aspecte: există o probabilitatea mult mai mare ca acei părinți care adoptă copii, care se înscriu în categoria celor cu nevoi speciale, să aibă un nivel educațional scăzut, mai exact școală
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Modelul dublul ABC-X, pentru ca apoi să devină Modelul răspunsului familial de acomodare și adaptare. Acestea păstrează elementele modelului lui Hill, dar într-o primă fază le dublează încercând să surprindă evenimentele în evoluția lor, pre și post-criză. Pentru etapa pre-criză variabilele rămân aceleași ca și în modelul lui Hill. În etapa post-criză sunt adăugate elemente noi dintre care importante sunt: 1. schimbările familiale și factorii adiționali de stres care pot influența capacitatea de adaptare a familiei și 2. mecanismele de coping
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sau se va rezolva de la sine. Eliminarea este un efort activ al familiei de a înlătura sau de a modifica evenimentul/factorul stresor. Acceptarea reprezintă efortul familiei de a încorpora factorul stresor în structura și modelul de interacțiune propriu. Această variabilă va fi abordată în analiza calitativă. Cele trei mecanisme de coping pot fi manifeste la nivel cognitiv, emoțional și/sau comportamental. Adaptarea a fost definită de McCubbin și Patterson 311 ca un proces de reglare a stimulilor și de control
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de către mamă copilului în acțiunile sale. În mod specific, această dimensiune va fi numită comportamentul adaptativ al mamei adoptatoare 312. 5.1.2 Ipotezele cercetării Modelul empiric care va fi testat în acest studiu este prezentat în figura 5.1. Variabilele hașurate și relațiile dintre ele vor fi analizate printr-un demers cantitativ. Săgețile indică relațiile dintre variabile pe care le testăm. Prin cercetarea calitativă din capitolul 6, aprofundăm analiza și extindem discuția asupra variabilelor nehașurate din model. Ipoteza principală pe
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mamei adoptatoare 312. 5.1.2 Ipotezele cercetării Modelul empiric care va fi testat în acest studiu este prezentat în figura 5.1. Variabilele hașurate și relațiile dintre ele vor fi analizate printr-un demers cantitativ. Săgețile indică relațiile dintre variabile pe care le testăm. Prin cercetarea calitativă din capitolul 6, aprofundăm analiza și extindem discuția asupra variabilelor nehașurate din model. Ipoteza principală pe care o testăm este: Conduita adaptativă a mamei după adopție, în raport cu copilul adoptat și partenerul marital, este
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]