642 matches
-
la articulația condrosternală IV și baza în dreptul cartilajelor VI-VII stângi. Latura dreaptă este marginea stângă a sternului, iar latura stângă este proiecția recesului costomediastinal stâng [12, 15]. Această arie are rol important deoarece, aici se pot efectua puncții pericardice. VASCULARIZAȚIA ȘI INERVAȚIA PERICARDULUI Pericardul este vascularizat de ramuri ale arterei toracice interne, ale arterelor difragmatice superioare și inferioare, de ramuri bronșice și esofagiene. Cea mai importantă sursă de vascularizație este reprezentată de artera pericardicofrenică și de ramurile pericardice desprinse din
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
arie are rol important deoarece, aici se pot efectua puncții pericardice. VASCULARIZAȚIA ȘI INERVAȚIA PERICARDULUI Pericardul este vascularizat de ramuri ale arterei toracice interne, ale arterelor difragmatice superioare și inferioare, de ramuri bronșice și esofagiene. Cea mai importantă sursă de vascularizație este reprezentată de artera pericardicofrenică și de ramurile pericardice desprinse din artera toracică internă. Aceste ramuri pericardice, în număr de 5 până la 6, vascularizează părțile anterioare și laterale ale pericardului dar și timusul și pleura mediastinală. Artera pericardico-frenică, ramură a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
din artera toracică internă. Aceste ramuri pericardice, în număr de 5 până la 6, vascularizează părțile anterioare și laterale ale pericardului dar și timusul și pleura mediastinală. Artera pericardico-frenică, ramură a arterei toracice interne, coboară între pleură și pericard asigurând atât vascularizația acestora cât și pe cea a diafragmului [12]. Fața inferioară a pericardului este irigată de arterele diafragmatice inferioare, care, după ce irigă diafragmul, trimit ramuri transdiafragmatic la pericard. Unii autori au descris anastomoze ale acestor ramuri cu teritoriul coronarian, acestea reprezentând
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
NEREZECABILE Tumori intrahepatice sau perihilare pacient multiplu tarat;boală metastatică - stadiul IV;extensie locală - invazie bilaterală (sau contralaterală) a VP, AH sau a ramurilor secundare biliare;țesut hepatic restant inadecvat - <30% la pacienții cu parenchim hepatic normal; <2 segmente cu vascularizație portală, arterială normală și cu drenaj venos și biliar normal [11]. Tumori extrahepatice distale pacient multiplu tarat;boală metastatică - stadiul IV;invazie vasculară importantă a - VP, VMS, AMS, AHP, AHC [11]. TUMORI RECIDIVANTE După tratamentul unui colangiocarcinom, recurența tumorii este
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92162_a_92657]
-
și hiperpesiunea venoasă provoacă tulburări funcționale și tulburări trofice ce interesează părțile moi și inclusiv articulațiile. Legătura directă dintre artroză și insuficiență venoasă se explică prin diminuarea circulației la nivelul articulației (van Neer et al., 2003). Genunchiul care are o vascularizație foarte bogată, ce interesează capsula, cartilajul și sinoviala. Venele epifizare ale tibiei se varsă în venele superficiale, pe când cele ale condilului femural în venele profunde. Drenajul venos al părții superioare a tibiei merge către safena internă. Tulburăile de drenaj venos
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
și musculare, în corelație directă cu stadiile evolutive ale bolii și teritoriile afectate; • analiza expresiei moleculare a componentelor structurale matriceale (colagen, elastină) și celulare (mastocite, limfocite) din structura peretelui venos și a unor procese dezvoltate prin comunicare celulară și tisulară (vascularizație, remodelare, apoptoză), urmărind în paralel existența unor diferențe între stadiile evolutive, din punct de vedere clinic, ale bolii varicoase, precum și între diferite teritorii afectate; • analiza modificărilor ultrastructurale din venele varicoase, în scopul de a aprofunda profilul ultrastructural al celulelor și
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
fi interpretată ca indicator obiectiv pentru procesul de consolidare a matricei extracelulare care, odată produsă în exces, modifică histologia peretelui venos. 7.4. EVALUAREA ELEMENTELOR MICROVASCULARE 7.4.1. REPERE FUNDAMENTALE În descrierea structurii histologice a venelor, elementelor care asigură vascularizația li se acordă un spațiu limitat, informația fiind redusă la menționarea prezenței vasa vasorum la nivelul adventicei (Lullmann-Rauch, 2008) și a rolului în asigurarea nutriției în teritoriul extern al peretelui. O informație extrem de utilă în aprofundarea microvascularizației este furnizată de
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
morfologia, structura organelor sistemului digestiv; - fiziologia sistemului digestiv (sucurile digestive și acțiunea lor; - contracțiile musculaturii tubului digestiv și importanța lor în digestie și absorbție; absorbția intestinală). ● Sângele: - componentele sângelui; - funcțiile sângelui; hemostaza; grupele sangvine; Rh-ul. ● Circulația: inima - morfologia, structura, vascularizația și inervația inimii; proprietățile mușchiului cardiac; ciclul cardiac. ● Respirația: topografia, morfologia, structura organelor sistemului respirator; vascularizația plămânilor; - fiziologia sistemului respirator, volumele și capacitățile pulmonare. ● Excreția: topografia, morfologia, structura organelor sistemului excretor; - fiziologia sistemului excretor. 2.3 Funcția de reproducere: topografia
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
digestiv și importanța lor în digestie și absorbție; absorbția intestinală). ● Sângele: - componentele sângelui; - funcțiile sângelui; hemostaza; grupele sangvine; Rh-ul. ● Circulația: inima - morfologia, structura, vascularizația și inervația inimii; proprietățile mușchiului cardiac; ciclul cardiac. ● Respirația: topografia, morfologia, structura organelor sistemului respirator; vascularizația plămânilor; - fiziologia sistemului respirator, volumele și capacitățile pulmonare. ● Excreția: topografia, morfologia, structura organelor sistemului excretor; - fiziologia sistemului excretor. 2.3 Funcția de reproducere: topografia, morfologia, structura organelor sistemului reproducător; - fiziologia sistemului reproducător. - boli cu transmitere sexuală: sifilis, gonoree, herpes genital
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
morfologia, structura organelor sistemului digestiv; - fiziologia sistemului digestiv (sucurile digestive și acțiunea lor; - contracțiile musculaturii tubului digestiv și importanța lor în digestie și absorbție; absorbția intestinală). ● Sângele: - componentele sângelui; - funcțiile sângelui; hemostaza; grupele sangvine; Rh-ul. ● Circulația: inima - morfologia, structura, vascularizația și inervația inimii; proprietățile mușchiului cardiac; ciclul cardiac. ● Respirația: topografia, morfologia, structura organelor sistemului respirator; vascularizația plămânilor; - fiziologia sistemului respirator, volumele și capacitățile pulmonare. ● Excreția: topografia, morfologia, structura organelor sistemului excretor; - fiziologia sistemului excretor. 2.3 Funcția de reproducere: topografia
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
digestiv și importanța lor în digestie și absorbție; absorbția intestinală). ● Sângele: - componentele sângelui; - funcțiile sângelui; hemostaza; grupele sangvine; Rh-ul. ● Circulația: inima - morfologia, structura, vascularizația și inervația inimii; proprietățile mușchiului cardiac; ciclul cardiac. ● Respirația: topografia, morfologia, structura organelor sistemului respirator; vascularizația plămânilor; - fiziologia sistemului respirator, volumele și capacitățile pulmonare. ● Excreția: topografia, morfologia, structura organelor sistemului excretor; - fiziologia sistemului excretor. 2.3 Funcția de reproducere: topografia, morfologia, structura organelor sistemului reproducător; - fiziologia sistemului reproducător. - boli cu transmitere sexuală: sifilis, gonoree, herpes genital
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
țesut - gruparea de celule diferențiată, unite prin substanță intercelulara amorfa, care formează împreună o asociere topografica și funcțională; ... c) organ - partea diferențiată în structura unui organism, adaptată la o funcție definită, alcătuită din mai multe țesuturi sau tipuri celulare, prezentând vascularizație și inervație proprii; ... d) prelevare - recoltarea de organe și/sau țesuturi și/sau celule de origine umană sănătoase morfologic și funcțional, cu excepția autotransplantului de celule stem hematopoietice când celulele sunt recoltate de la pacient, în vederea realizării unui transplant; ... e) transplant - acea
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191994_a_193323]
-
țesut - gruparea de celule diferențiată, unite prin substanță intercelulara amorfa, care formează împreună o asociere topografica și funcțională; ... c) organ - partea diferențiată în structura unui organism, adaptată la o funcție definită, alcătuită din mai multe țesuturi sau tipuri celulare, prezentând vascularizație și inervație proprii; ... d) prelevare - recoltarea de organe și/sau țesuturi și/sau celule de origine umană sănătoase morfologic și funcțional, cu excepția autotransplantului de celule stem hematopoietice când celulele sunt recoltate de la pacient, în vederea realizării unui transplant; ... e) transplant - acea
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194161_a_195490]
-
5 'bd LUNI ● BIOETICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE CARDIACĂ ȘI A VASELOR MARI 1.1. Definiție Chirurgia cardiovasculară este specialitatea chirurgicală care se ocupă cu diagnosticul și tratamentul chirurgical al bolilor cardiovasculare (afecțiuni congenitale, afecțiuni câștigate, afecțiuni ale vascularizației cordului, anevrisme, disecții sau ocluzii ale trunchiurilor cranio-braheo-cefalice, arterelor, venelor și limfaticelor). 1.2. Durata: 7 ani Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
1. Istoricul chirurgiei cardiace (cu accent pe dezvoltarea ei în România; aspecte istorice ale înlocuirii valvulare în România). 2. Mediastinul - anatomie chirurgicală (căi de acces). 3. Anatomia descriptivă și topografică a pericardului, cordului și marilor vase (căi de acces). 4. Vascularizația și inervația cordului - variante anatomice ale vascularizației. 5. Sistemul excito-conductor al cordului. 6. Principii de organizare ale blocului operator. Etapele circuitului clinic al bolnavului cardiac în serviciul de chirurgie cardiacă. 7. Evaluarea preoperatorie a bolnavului cardiac. 8. Pregătirea preoperatorie a
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
dezvoltarea ei în România; aspecte istorice ale înlocuirii valvulare în România). 2. Mediastinul - anatomie chirurgicală (căi de acces). 3. Anatomia descriptivă și topografică a pericardului, cordului și marilor vase (căi de acces). 4. Vascularizația și inervația cordului - variante anatomice ale vascularizației. 5. Sistemul excito-conductor al cordului. 6. Principii de organizare ale blocului operator. Etapele circuitului clinic al bolnavului cardiac în serviciul de chirurgie cardiacă. 7. Evaluarea preoperatorie a bolnavului cardiac. 8. Pregătirea preoperatorie a bolnavului cardiac. 9. Monitorizarea bolnavului cardiac, chirurgical
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
CHIRURGIE VASCULARĂ - 1 an Tematica lecțiilor conferință (200 ore): 1. Istoricul chirurgiei vasculare. 2. Embriologia sistemului vascular (arterial, venos, limfatic). 3. Noțiuni de anatomie descriptivă vasculară: - sistemul aortic superior - sistemul aortic inferior - sistemul cav superior - sistemul cav inferior - sistemul limfatic - vascularizația cardio-pulmonară - vascularizația viscerală 4. Sistemul nervos vegetativ. 5. Noțiuni de fiziologie ale sistemului arterial venos și limfatic: a) Fiziologia microcirculației: ... anatomia funcțională a patului microvascular (arteriole, metaarteriole, capilare, venule postcapilare, venule colectoare, musculare, anastomoze arteriovenoase). rolul segmentelor vasculare din sectorul
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
1 an Tematica lecțiilor conferință (200 ore): 1. Istoricul chirurgiei vasculare. 2. Embriologia sistemului vascular (arterial, venos, limfatic). 3. Noțiuni de anatomie descriptivă vasculară: - sistemul aortic superior - sistemul aortic inferior - sistemul cav superior - sistemul cav inferior - sistemul limfatic - vascularizația cardio-pulmonară - vascularizația viscerală 4. Sistemul nervos vegetativ. 5. Noțiuni de fiziologie ale sistemului arterial venos și limfatic: a) Fiziologia microcirculației: ... anatomia funcțională a patului microvascular (arteriole, metaarteriole, capilare, venule postcapilare, venule colectoare, musculare, anastomoze arteriovenoase). rolul segmentelor vasculare din sectorul microcirculației. schimburile
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
accent pe dezvoltarea lor în România; aspecte istorice ale înlocuirii valvulare în România). 2. Mediastinul - anatomie chirurgicală (căi de acces) - vezi stagiu de chirurgie toracică 3. Anatomia descriptivă și topografică a pericardului, cordului și marilor vase (căi de acces). 4. Vascularizația și inervația cordului - variante anatomice ale vascularizației 5. Sistemul excito-conductor al cordului 6. Principii de organizare ale blocului operator. Etapele circuitului clinic al bolnavului cardiac în serviciul de chirurgie cardiacă 7. Evaluarea preoperatorie a bolnavului cardiac 8. Pregătirea preoperatorie a
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
istorice ale înlocuirii valvulare în România). 2. Mediastinul - anatomie chirurgicală (căi de acces) - vezi stagiu de chirurgie toracică 3. Anatomia descriptivă și topografică a pericardului, cordului și marilor vase (căi de acces). 4. Vascularizația și inervația cordului - variante anatomice ale vascularizației 5. Sistemul excito-conductor al cordului 6. Principii de organizare ale blocului operator. Etapele circuitului clinic al bolnavului cardiac în serviciul de chirurgie cardiacă 7. Evaluarea preoperatorie a bolnavului cardiac 8. Pregătirea preoperatorie a bolnavului cardiac 9. Monitorizarea bolnavului cardiac chirurgical
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
Principalele sindroame neurologice 4. Patologia nervilor rahidieni 5. Accidentele vasculare cerebrale 6. Tumorile sistemului nervos 7. Traumatismele sistemului nervos 8. Epilepsia 9. Comele 10. Manifestări neurologice ale bolilor de nutriție și metabolism II. Activități practice, manevre și tehnici 1. Evaluarea vascularizației și inervația membrelor inferioare 4. Determinarea sensibilităților tactilă, termică, vibratorie și dureroasă 5. Diagnosticul și managementul diferitelor forme de neuropatie diabetică Baremul activităților practice 1. Examinarea fundului de ochi: 20 2. Efectuarea și interpretarea puncției rahidiene: 5 3. Determinarea sensibilității
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
inferior, unilateral sau bilateral (protezabile, protezabile ineficient, greu protezabile, neprotezabile), indiferent de vârstă și statut. ... În evaluarea deficienței funcționale se vor avea în vedere: ● Cauza care a condus la indicația de amputație: a) distrugerea unui membru prin strivire; ... b) pierderea vascularizației; ... c) gangrene de cauze variate (arteriopatii, diabet zaharat, embolii); ... d) durere severă de cauză circulatorie; ... e) tumori maligne; ... f) infecție necontrolabilă terapeutic. ... Starea bontului: scurt; cu cicatrici vicioase; cu calus vicios; cu nevroame hiperalgice, cu leziuni trofice, fistule cronice; cu
CRITERII din 31 august 2007(*actualizate*) medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194508_a_195837]
-
inferior, unilateral sau bilateral (protezabile, protezabile ineficient, greu protezabile, neprotezabile), indiferent de vârstă și statut. ... În evaluarea deficienței funcționale se vor avea în vedere: ● Cauza care a condus la indicația de amputație: a) distrugerea unui membru prin strivire; ... b) pierderea vascularizației; ... c) gangrene de cauze variate (arteriopatii, diabet zaharat, embolii); ... d) durere severă de cauză circulatorie; ... e) tumori maligne; ... f) infecție necontrolabilă terapeutic. ... Starea bontului: scurt; cu cicatrici vicioase; cu calus vicios; cu nevroame hiperalgice, cu leziuni trofice, fistule cronice; cu
CRITERII din 19 noiembrie 2007(*actualizate*) medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
țesut - gruparea de celule diferențiată, unite prin substanță intercelulara amorfa, care formează împreună o asociere topografica și funcțională; ... c) organ - partea diferențiată în structura unui organism, adaptată la o funcție definită, alcătuită din mai multe țesuturi sau tipuri celulare, prezentând vascularizație și inervație proprii; ... d) prelevare - recoltarea de organe și/sau țesuturi și/sau celule de origine umană sănătoase morfologic și funcțional, cu excepția autotransplantului de celule stem hematopoietice când celulele sunt recoltate de la pacient, în vederea realizării unui transplant; ... e) transplant - acea
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul s��nătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184001_a_185330]
-
țesut - gruparea de celule diferențiată, unite prin substanță intercelulara amorfa, care formează împreună o asociere topografica și funcțională; ... c) organ - partea diferențiată în structura unui organism, adaptată la o funcție definită, alcătuită din mai multe țesuturi sau tipuri celulare, prezentând vascularizație și inervație proprii; ... d) prelevare - recoltarea de organe și/sau țesuturi și/sau celule de origine umană sănătoase morfologic și funcțional, cu excepția autotransplantului de celule stem hematopoietice când celulele sunt recoltate de la pacient, în vederea realizării unui transplant; ... e) transplant - acea
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184716_a_186045]